BusinessMagazin

Author: adison

  • ISU: Hotelul la care a izbucnit incendiul din Capitală nu are autorizaţie de securitate la incendiu

    Potrivit ISU Bucureşti – Ilfov, obiectivul care are ca destinaţie de hotel, la care s-a produs incendiul de marţi dimineaţă, nu deţine autorizaţie de securitate la incendiu.

    „După încheierea operaţiunilor de stingere a incendiului, inspectorii de prevenire au efectuat o verificare a construcţiei şi au solicitat administratorului documentele privind organizarea apărării împotriva incendiilor. Întrucât administratorul nu a fost în măsură să prezinte documentele solicitate, acţiunea de control va continua până la clarificarea situaţiei”, transmite ISU Bucureşti-Ilfov.

    Un incendiu a izbucnit marţi dimineaţă pe acoperişul unui hotel din Bucureşti, situat pe Splaiul Independenţei. Suprafaţa afectată este de 100 mp. Au fost evacuate 20 de persoane. Nu au fost înregistrate victime.

  • Ministerul Energiei: Zeci de mii de bucureşteni din sectoarele 1 şi 2 ar putea rămâne în frig

    Din cauza unei avarii majore semnalate la Magistrala Griviţa, zeci de mii de bucureşteni din sectoarele 1 şi 2 ar putea rămâne în frig, se arată pe site-ul Ministerului Energiei.

    ”La nivelul Bucureştiului ne-a fost semnalată o avarie majoră la Magistrala Griviţa, avarie care va afecta atât locuitorii Sectorului 1, cât şi o parte a locuitorilor Sectorului 2. Mai mult, am fost nevoiţi să oprim forţat CET Grozăveşti, pentru ca nu are cum să mai livreze agentul termic. Oprirea forţată a unui CET de asemenea dimensiuni în condiţii de ger creşte pericolul de îngheţ în instalaţii cu potenţiale consecinţe dezastruoase asupra echipamentelor care se pot efectiv „sparge”. Echipele de la ELCEN au luat deja măsuri rapide pentru a preveni o situaţie de îngheţ”, a declarat, potrivit sursei citate, ministrul Energiei, Sebastian Burduja.

    O reuniune a Comandamentului Energetic de Iarnă a avut loc marţi, una în care s-a discutat despre stadiul pregătirilor pentru această perioadă cu temperaturi scăzute şi condiţii meteorologice deosebite. Sebastian Burduja, ministrul Energiei, a anunţat că la nivelul sistemului energetic naţional nu sunt probleme majore şi că operatorii de distribuţie vor interveni în zonele afectate, informează Ministerul Energiei.

    ”Toţi operatorii şi-au asumat că intervin şi vor interveni prompt pentru reconectarea consumatorilor în cel mai scurt timp posibil. Momentan există două linii de medie tensiune afectate în zona Brăila, cu 2500 utilizatori nealimentaţi în judeţ, şi două linii de medie tensiune în Bacău şi Iaşi cu probleme, 610 utilizatori fiind nealimentaţi în zonă. La acest moment se intervine în teren pentru remediere. Fenomenul de ploaie îngheţată din ultimele zile îngreunează intervenţiile la mare înălţime, pe stâlpii de tensiune”, a mai spus Burduja.

     

  • Mario Draghi, fostul preşedinte al BCE şi prim-ministru al Italiei ar putea ocupa funcţia de preşedinte al Consiliului European după retragerea lui Charles Michel

    Planul lui Charles Michel de a demisiona anticipat din funcţia de preşedinte al Consiliului European a dat startul negocierilor pentru posturile de conducere din UE, fostul prim-ministru italian Mario Draghi fiind considerat de unii drept principalul candidat, scrie Financial Times.

    Draghi, în vârstă de 76 de ani, a ocupat în trecut poziţia de preşedinte al Băncii Centrale Europene, fiind în prezent o potenţială opţiune pentru a-i succeda lui Michel, au declarat pentru Financial Times oficiali şi diplomaţi ai UE.

    Există posibilitatea ca în perioada următoare să fie ilustraţi şi alţi candidaţi pentru rolul de preşedinte al Consiliului European, care presupune prezidarea şi stabilirea agendei pentru summiturile liderilor UE.

    Este dificil de prezis succesiunea ofertelor pentru ocuparea posturilor de conducere din UE, care depind şi de rezultatul alegerilor la nivelul Uniunii, au precizat persoanele respective. O sursă apropiată lui Draghi a declarat că acesta nu doreşte să ocupe niciunul dintre rolurile de conducere ale blocului comunitar. 

    Dar speculaţiile privind perspectivele lui Draghi, bazate pe palmaresul, experienţa şi statura sa ca una dintre cele mai proeminente figuri ale Uniunii Europene, subliniază dorinţa multor capitale de a finaliza alegerea unui succesor cu mult înainte de plecarea probabilă a lui Michel la jumătatea lunii iulie.

    „Draghi este genul de figură pe care oamenii o vor refuza foarte greu dacă va beneficia de o susţinere oficială solidă”, a declarat Nathalie Tocci, director al Istituto Affari Internazionali, un think-tank cu sediul la Roma.

    „Este puţin probabil ca el să refuze postul dacă i se va cere acest lucru în mod serios, deşi considerăm că nu va face nicio presiune în această direcţie”, a spus Tocci.

    Urgenţa de a găsi un succesor pentru Michel – care va candida ca europarlamentar – a fost parţial determinată de normele UE care ar permite liderului eurosceptic proeminent al Ungariei, Viktor Orban, să preia postul dacă nu se va ajunge la un acord asupra unui candidat până la momentul în care preşedintele Consiliului European se va retrage.

    Începând cu 1 iulie, Ungaria va deţine preşedinţia rotativă semestrială a UE. Membrii proaspăt aleşi ai Parlamentului European trebuie să îşi preia mandatul până la jumătatea lunii iulie, aceasta fiind ultima dată la care Michel ar putea rămâne preşedinte. 

    Însă liderii UE au, de asemenea, opţiunea de a instala un candidat interimar care să îl excludă pe Orban. Cu toate acestea, este puţin probabil ca Draghi să accepte acest rol cu titlu interimar, a declarat un oficial.

    Draghi s-a retras din viaţa publică în 2022, după ce perioada în care a fost prim-ministru al Italiei a fost scurtată de alegeri anticipate. Cu toate acestea, politicianul italian a preluat un rol de consilier al UE anul trecut, când preşedintele Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, i-a cerut să redacteze un raport privind competitivitatea şubredă a blocului.

  • Primele declaraţii din 2024 ale ministrului finanţelor Marcel Boloş: Nu vor creşte taxe în 2024, dar din 2025 vine reforma fiscală din PNRR. Deficitul bugetar din 2023 va fi de 5,7%

    Marcel Boloş, ministrul finanţelor, a spus, în cadrul primelor declaraţii din 2024, că anul acesta nu vor creşte taxele şi că din 2025 se va discuta despre reforma fiscală asumată prin Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă (PNRR). El a mai vorbit despre deficitul bugetar de la final de 2023 şi a spus că, din datele preliminare, diferenţa dintre cheltuielile bugetare şi veniturile de la bugetul de stat este echivalentul a 5,7% din PIB.

    „Deficitul bugetar estimat era de 5,9%. Calculele ne arată că stăm mult mai bine, sub 5,7%, ca să spun aşa. Dar aveţi răbdare. În conferinţa de presă următoare o să vă prezint şi datele din contul de execuţie bugetară, pentru că ne apropiem de final pe partea de regularizări pe care le avem de făcut, astfel încât să nu vă dau cifre care bântuie după aceea”, a spus Marcel Boloş.

    Marcel Boloş a mai spus că nu vor creşte taxele în 2024, iar reforma fiscală asumată de România prin Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă (PNRR) va începe din 2025.

    „În 2024 nu este în discuţie creşterea de impozite şi taxe. Anul 2024 este cu zero impozite şi taxe, să fie clar. E respectul minim, decenţa minimă pentru mediul de afaceri şi nici nu ar fi corect şi cinstit“, a spus ministrul de finanţe. Cu toate acestea, admite el, din 2025 vor fi creşteri de taxe: „Nu cred că este o noutate pentru nimeni jalonul 207 (din PNRR- n. red.), care spune în mod clar  că trebuie să implementăm o reformă a sistemului de impozite şi taxe, dar s-a spus de fiecare dată exact acelaşi lucru: este în discuţie începând cu anul 2025.“

  • Peste 2.500 de cazuri de COVID-19 şi 26 de decese în prima săptămână a anului

    În prima săptămână a anului s-au înregistrat, la nivel naţional, peste 2.500 de cazuri de COVID-19, iar 26 de persoane au murit, potrivit raportului transmis marţi de Ministerul Sănătăţii.

    În perioada 1 – 7 ianuarie 2024 au fost înregistrate 2.525 cazuri noi de persoane infectate cu SARS – CoV – 2.

    805 dintre cazurile noi din ultima săptămână sunt ale unor pacienţi reinfectaţi, testaţi pozitiv la o perioadă mai mare de 90 de zile după prima infectare.

    Până în prezent, pe teritoriul României, au fost înregistrate 3.514.894 cazuri de infectare cu SARS-CoV-2.

    Incidenţa înregistrată la 14 zile este de 0.19.

    Distinct de cazurile nou confirmate, în urma retestării pacienţilor care erau deja pozitivi, 87 persoane au fost reconfirmate pozitiv.

    În unităţile sanitare de profil, numărul de persoane internate în secţii cu COVID-19 în prezent este de 549. De asemenea, la ATI, sunt internate 45 persoane.

    Din totalul pacienţilor internaţi în prezent, 67 sunt minori, aceştia fiind internaţi în secţii.

    Până marţi, 68.754 persoane diagnosticate cu infecţie cu Sars-CoV-2 au decedat.

    În prima săptămână a anului au fost raportate de către INSP 26 decese (17 bărbaţi şi 9 femei). Decesele au fost înregistrate după cum urmează: unul la categoria de vârstă 20-29 de ani, două la categoria de vârstă 30-39 de ani, 5 la categoria de vârstă 50-59 de ani, 3 la categoria de vârstă 60-69 de ani, 8 la categoria de vârstă 70-79 de ani, 7 la categoria de vârstă peste 80 de ani. Toţi pacienţii decedaţi, 25 prezentau comorbidităţi, iar 10 erau vaccinaţi.

    În intervalul 1 – 7 ianuarie 2024 au fost efectuate 2.703 teste RT-PCR şi 25.789 teste rapide antigenice. Până la această dată, la nivel naţional, au fost prelucrate 13.978.028 teste RT-PCR şi 14.495.176 teste rapide antigenice.

  • China se extinde peste tot: Un miliardar chinez a ajuns al doilea cel mai mare proprietar de pământ din Statele Unite

    Un miliardar chinez care şi-a făcut averea din jocurile de noroc online a devenit unul dintre cei mai importanţi deţinători străini de terenuri în SUA, scrie Bloomberg.

    Chen Tianqiao deţine  80,000 de hectare de terenuri forestiere în Oregon, ceea ce îl situează sus în topul celor mai mari proprietari de proprietăţi din ţară, potrivit ultimului clasament al Land Report.

    Chen, în vârstă de 50 de ani, a achiziţionat suprafaţa de teren de la Fidelity National Financial Ventures pentru 85 de milioane de dolari în 2015. Registrele fiscale din Oregon au dezvăluit luna trecută numele beneficiarului real ca fiind Shanda Asset Management, aceeaşi denumire cu cea a grupului de holdinguri cu sediul în Singapore al lui Chen.

    Terenurile deţinute în Oregon îl fac pe miliardarul chinez unul dintre cei mai mari proprietary străini din SUA. Doar familia Irving din Canada deţinând mai mult pământ.

    Vânzarea terenurilor din SUA către non-americani – în special a terenurilor utilizate pentru agricultură – a devenit un subiect politic sensibil în ultimii ani. Aproximativ 16 de milioane de hectare de terenuri agricole americane erau deţinute de personaje din afara SUA în 2021, potrivit celor mai recente date ale Departamentului Agriculturii, entităţile din China deţinând echivalentul a 0,03% din toate terenurile agricole din SUA.

    Unii legislatori au făcut presiuni pentru adoptarea unor norme naţionale care să restricţioneze investiţiile străine în proprietăţile agricole americane. Senatul a votat în iulie pentru a interzice vânzarea de terenuri agricole dincolo de o anumită suprafaţă sau valoare către persoane sau întreprinderi din China, Rusia, Iran şi Coreea de Nord, dar măsura nu a fost în cele din urmă promulgată. Aproape jumătate din toate statele au un fel de restricţii privind proprietatea străină.

    Originar din provincia Zhejiang, Chen a înfiinţat o companie de jocuri online, Shanda Interactive, în 1999. În cinci ani, aceasta a devenit una dintre cele mai mari companii din mediul online din China şi a fost listată la Nasdaq în SUA. Chen a privatizat compania în 2012 şi a mutat sediul grupului său din China în Singapore.

    Potrivit site-ului web al Shanda, investiţiile sale cuprind acţiuni publice şi private, capital de risc şi imobiliare. El şi soţia sa, Chrissy Luo, au făcut o donaţie iniţială de 115 milioane de dolari pentru a fonda în 2016 Institutul Tianqiao şi Chrissy Chen pentru Neuroştiinţe de la Institutul de Tehnologie din California, cu misiunea de a avansa înţelegerea creierului.

    Investitorii ultra-bogaţi care caută o acoperire împotriva inflaţiei şi active necorelate s-au îndreptat din ce în ce mai mult către terenurile agricole şi alte proprietăţi rurale în ultimii ani. Valoarea medie a terenurilor agricole din SUA a crescut cu 8,1% anul trecut şi a crescut cu peste o treime din 2020, potrivit USDA.

    Câştigurile sunt determinate de cererea de alimente şi de inflaţia ridicată, dar şi de interesul pentru proprietăţi rare, cum ar fi fermele clasice din vestul ţării, care oferă atât recreere, cât şi potenţial de randament investiţional.

    Cel mai mare proprietar de terenuri din ţară este familia Emmerson, proprietara imperiului forestier Sierra Pacific Industries, urmată de miliardarii John Malone, Ted Turner şi Stan Kroenke.

     

     

     

     

     

  • Ne iubim prin swipe şi like. Cât costă dragostea pe aplicaţia The League

    The League este o platformă de dating exclusivistă. The League îţi caută partener în funcţie de profilul de LinkedIn.
    Un abonament pe un an poate ajunge pana la 30.000 $ pe an.

    Cât mai costă dragostea? Dacă o cauţi unde trebuie poţi să dai pe ea şi 30.000 de dolari pe an. Atât te costă să ajungi printre utilizatorii de elită ai aplicaţiei The League – platforma de dating care iţi caută un partener în funcţie de profilul de LinkedIn. Dar să nu te aştepţi că sunt suficienţi banii, ca să iţi găseşti dragostea trebuie să stai mai întâi pe o listă de aşteptare. The League susţine că a reuşit să facă două milioane şi jumătate de cupluri, anul trecut.

    Indiferent dacă stai pe Bumble, Tinder sau printre elitele din „Ligă”, ieri a fost ziua în care ai avut cele mai multe şanse la iubire. E deja o tradiţie ca persoanele singure să trimită cele mai multe mesaje de flirt în prima duminică din noul an. Numărul mesajelor e cu 22% mai mare decât în restul anului, iar cel al like-urilor date cu 18% mai mare. Peste 2 milioane de cupluri s-au format cu ajutorul platformei The League.
     

  • Grupul polonez LPP, care operează retelele de magazine Reserved, Mohito, Cropp, Sinsay şi House, a deschis în România primul său centru extern de distribuţie. ” Prin utilizarea potenţialului portului Constanţa optimizăm rutele şi timpii de transport şi pentru mărfurile din Asia”

    Grupul polonez LPP, care detine brandurile de magazine Reserved, Mohito, Cropp, Sinsay şi House, a deschis în România primul său centru extern de distribuţie şi al doilea depozit gestionat pe piata locală, în CTPark Bucharest West, în comuna Bolintin-Deal.

    LPP Logistics detine opt centre de distributie în întreaga reţea de aprovizionare, care însumează în prezent aproape 500.000 metri pătraţi.

    Construcţia centrului de la Bolintin Deal a fost demarată în ianuarie 2023, iar la începutul lunii decembrie compania a început aprovizionarea unităţii şi primele operaţiuni logistice. Noul depozit este dedicat aprovizionării unui grup de pieţe sudice – România, Bulgaria, Ungaria, Croaţia, Croaţia, Serbia şi Grecia, precum şi Macedonia de Nord.

    “Locaţia centrului de distribuţie din Europa de Sud a fost determinată de aşa-numitul centru de greutate în raport cu distanţa faţă de reţeaua de magazine fizice a grupului. La sfârşitul celui de-al patrulea trimestru al anului financiar 2023/24, portofoliul brandurilor LPP din această regiune va include deja peste 500 de magazine, iar planurile companiei sunt de a continua expansiunea în anii următori în ţări precum România sau Grecia. Prin urmare, asigurarea suportului logistic al livrărilor către o astfel de reţea de vânzări extinsă este esenţială pentru implementarea strategiei de business a grupului”, a declarat Sebastian Soltys, Preşedintele LPP Logistics.

    Centrul este conceput să susţină livrările către Centrul de Fulfillment din România şi să acţioneze ca un hub cross dock pentru o parte din livrările din Polonia. Depozitul oferă posibilitatea de a diversifica transportul maritim prin portul Constanţa de la Marea Neagră şi asigură condiţii excelente de securitate pentru o rută alternativă de aprovizionare a pieţei ucrainene. De asemenea, utilizarea infrastructurii celui mai mare port din România permite grupului să primească comenzi direct de la furnizori din Asia.

    „Deshiderea primului nostru centru extern de distribuţie reprezintă un punct de cotitură în funcţionarea modelului nostru de lanţ de aprovizionare. Până acum, toate magazinele de îmbrăcăminte ale brandului LPP erau aprovizionate din Polonia, iar porturile naţionale erau principalul loc de primire a comenzilor de la furnizori. De acum înainte, prin utilizarea potenţialului portului Constanţa optimizăm rutele şi timpii de transport şi pentru mărfurile din Asia. Asta înseamnă o scurtare a aşa-numitului “last mile” pentru magazinele din sudul Europei şi, în consecinţă, o mai bună viteză de livrare şi o reducere a costurilor de transport”, subliniază Preşedintele LPP Logistics.

    Noul model de distribuţie implică, de asemenea, schimbări în ceea ce priveşte termenii formali, procesele operaţionale şi mecanismele de cooperare cu partenerii externi care participă la manipularea transporturilor. Echipele de gestionare a lanţului de aprovizionare ale LPP Logistics, responsabile de livrarea importurilor, de distribuţie şi de controlul vamal, au fost implicate în pregătirea acestui nou model şi s-au asigurat că toate procesele au fost adaptate cerinţelor vamale ale pieţei româneşti.

    Unitatea de 65.000 de metri pătraţi are o capacitate de 45.000 de paleţi, cu posibilitatea de depozitare a până la 720.000 de cutii de carton. Datorită soluţiilor de proces optim proiectate şi echipamentelor moderne de depozitare, capacitatea sa ţintă va permite expedierea a până la 6 milioane de articole pe săptămână.

    Centrul va avea aproape 300 de angajaţi în diverse specializări.

    “Parteneriatul nostru cu LPP ilustrează capacităţile CTP de a găzdui centre de distribuţie regionale în parcurile noastre majore, cum ar fi CTPark Bucharest West, şi de a ne adapta rapid la nevoile specifice ale clienţilor noştri. Expertiza echipei CTP asigură o analiză amănunţită şi o implementare precisă a detaliilor tehnice, garantând livrarea unui rezultat excepţional. Acest lucru include construirea unei clădiri care se aliniază la cele mai recente şi mai înalte standarde de sustenabilitate în mai puţin de un an”, spune Andrei Bentea, Senior Business Developer la CTP România.

     

  • Sibiu: Funcţionar public de la ANAF, condamnat pentru luare de mită

    Curtea de Apel Alba-Iulia – Secţia Penală a respins apelul formulat de o inculpată, la data faptelor inspector superior în cadrul Biroului Registru Contribuabili, Declaraţii Fiscale Persoane Fizice al Administraţiei Judeţene a Finanţelor Publice Sibiu, împotriva sentinţei Tribunalului Sibiu – Secţia Penală. Astfel, a rămas definitivă condamnarea la 3 ani de închisoare cu suspendarea sub supraveghere a executării pedepsei pentru săvârşirea infracţiunii de luare de mită în formă continuată (4 acte materiale).

    De asemenea, instanţa a dispus şi măsura de siguranţă a confiscării speciale a sumei de 1.350 de lei reprezentând contravaloarea foloaselor necuvenite pretinse cu titlu de mită, precum şi interzicerea exercitării unor drepturi.

    Potrivit Direcţiei Generale Anticorupţie (DGA), în perioada mai-iunie 2022, funcţionarul public a pretins şi primit sume de bani cuprinse între 100 de lei şi 720 de lei, condiţionând în prealabil îndeplinirea îndatoririlor sale de serviciu privind punerea la dispoziţia contribuabililor a formularelor ce se impuneau a fi completate de aceştia, dar şi acordarea de îndrumări în scopul completării declaraţiilor de venituri şi înregistrarea acestor declaraţii, activităţi pentru îndeplinirea cărora nu sunt stabilite taxe suplimentare.

    Ofiţerii Direcţiei Generale Anticorupţie – Serviciul Judeţean Anticorupţie Sibiu au fost sesizaţi de Administraţia Judeţeană a Finanţelor Publice Sibiu cu privire la săvârşirea infracţiunii de corupţie.

    Cercetările au fost efectuate de procurorul de caz din cadrul Parchetului de pe lângă Tribunalul Sibiu împreună cu lucrătorii de poliţie din cadrul Serviciului Judeţean Anticorupţie Sibiu, cu sprijinul Inspectoratului de Poliţie al Judeţului Sibiu – Serviciul de Investigare a Criminalităţii Economice şi IGPR – Serviciul Operaţiuni Speciale Sibiu.

  • Piata de construcţii rezidenţiale s-a contractat anul trecut, numărul de autorizaţii de construire reducându-se cu aproape 22% în ianuarie-noiembrie

    Piata de constructii rezidentiale s-a contractat anul trecut, numărul de autorizaţii de construire reducându-se cu 21,7% în perioada ianuarie-noiembrie, la un total de  32.096 avize, arată datele INS publicate marti.

    Scăderi   s-au   înregistrat   în   toate  regiunile  de  dezvoltare:  Bucureşti-Ilfov  (-1702 autorizaţii),   Sud-Muntenia (-1503), Nord-Vest (-1405), Vest (-1080), Nord-Est (-1024), Sud-Est (-914), Sud-Vest Oltenia (-799) şi Centru (-446).

     

    În luna noiembrie 2023, au fost eliberate 2.700 autorizaţii de construire pentru clădiri rezidenţiale, în scădere cu 10%, faţă de luna octombrie 2023 şi cu 15%, faţă de luna noiembrie 2022.

    În acelaşi timp, s-a remarcat o scădere a suprafeţei  utile  totale (-30,7%),  comparativ cu luna noiembrie 2022.

    În profil teritorial, această scădere a numărului de autorizaţii de construire eliberate pentru clădiri rezidenţiale (-479 autorizaţii) este reflectată în toate regiunile de dezvoltare: Nord-Est (-131 autorizaţii), Bucureşti-Ilfov (-115), Sud-Est (-61), Nord-Vest (-52), Sud-Vest Oltenia (-41), Sud-Muntenia (-34), Centru (-24) şi Vest (-21).

    În acelaşi timp, noiembrie a adus şi o scădere a numărului de autorizaţii de construire eliberate pentru clădiri nerezidenţiale (-4,2%) şi o creştere a suprafeţei utile totale (+90,9%).

    În profil  teritorial,  această  creştere  a  suprafeţei  utile  la  autorizaţiile  de  construire  eliberate  pentru  clădirile nerezidenţiale (+226678 mp) este reflectată în următoarele regiuni de dezvoltare: Sud-Vest Oltenia   (+178690 mp),   Nord-Est   (+37581),   Centru   (+26764),   Sud-Est   (+16752)  şi Sud-Muntenia   (+9091).  

    Scăderi  s-au   înregistrat   în    Vest   (-22342 mp), Bucureşti-Ilfov (-15666) şi Nord-Vest (-4192).