Blog

  • Cotatiile petrolului au atins noi maxime ale ultimilor doi ani si jumatate

    In Libia se mentine riscul de continuare a blocajului
    exporturilor de 1,3 milioane de barili de petrol pe zi, avand in
    vedere esecul eforturilor de oprire a razboiului. La ora 14:52 GMT,
    pretul petrolului Brent, de referinta la bursa din Londra, era in
    crestere cu 84 de centi, la 121,9 dolari pe baril, dupa ce luni a
    inchis la 121,06 dolari pe baril, cel mai ridicat nivel dupa august
    2008.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Ministerul Dezvoltarii anunta ca va face o sala polivalenta cu 50 de milioane de euro

    Reprezentantii MDRT au declarat pentru Mediafax ca proiectul ar
    putea fi dezvoltat in sectorul 2 al Capitalei. Proiectul urmeaza sa
    fie realizat in doi ani si jumatate, iar procedurile de adju¬decare
    pentru acest contract urmeaza a fi demarate in luna iulie a acestui
    an. Banii pentru realizarea acestui proiect vor proveni din bugetul
    de stat, din bugetul MDRT si din alte surse de finantare. In
    prezent cea mai mare sala din Bucuresti in care pot fi organizate
    intreceri sportive sau concerte este Sala Polivalenta din Parcul
    Tineretului. Aceasta sala are o capacitate de 6.000-8.000 de
    locuri. La inceputul acestui an Elena Udrea, ministrul dezvoltarii
    regionale si turismului, a lansat Programul National “Sali
    Poli¬valente”, prin care urmeaza sa fie construite 30 de sali
    polivalente cu capacitati de 5.000, 10.000 si 15.000 de locuri in
    resedinte de judet.

    Cititi mai multe pe www.zf.ro

  • Cum se castiga bani din jgheaburi si burlane

    Dan Mircescu (36 de ani) se gandeste de fapt de mult timp la
    problemele pe care le pot avea oamenii cu acoperisul casei lor. Si
    nu numai cu acoperisul. In 1999, la doar un an dupa ce a absolvit
    Institutul de Arhitectura “Ion Mincu” din Bucuresti, Dan Mircescu,
    directorul si in acelasi timp unul dintre actionarii Final
    Distribution, a infiintat, la sugestia unui prieten, o firma in
    domeniul materialelor de constructii: “Am inceput in ’99 cu o alta
    firma, Final Construct, iar in 2004 am infiintat Final
    Distribution, care a continuat businessul inceput de firma
    initiala. In ’99 mai era un actionar, dar ne-am separat ulterior,
    el a ramas cu Final Construct”.

    Final Distribution a preluat de la Final Construct importul si
    distributia pe Romania a tiglelor metalice Gerard, produse de firma
    neozeelandeza AHI Roofing, precum si a membranelor de protectie
    pentru acoperisuri Delta, produse de germanii de la Doerken. In
    2010 compania a introdus in portofoliul sau si ferestrele de
    mansarda Keylite, produse de firma Keystone din Irlanda de
    Nord.

    Mircescu isi aduce aminte zambind de prima investitie, dar si de
    primul client din perioada in care se ocupa de Final Construct.
    “Investitia initiala a fost de 500 de dolari, intr-un stand la
    Romexpo, unde am facut un acoperis sarpant. Primul client a fost o
    cunostinta de-a mea, care a comandat un acoperis de tigla, pe care
    noi trebuia sa-l importam. Platise 9.000 de marci, trecuse ceva
    timp de cand batusem palma si era sigur ca nu o sa-i mai livram
    acoperisul. Mai in gluma, mai in serios m-a amenintat ca-mi ia
    capul. Primul import a fost o adevarata aventura, nu am facut
    niciun profit. A durat o saptamana numai sa scot din vama
    acoperisul”, spune Mircescu – care nu se putea folosi la vremea
    aceea de internet pentru a-si rezolva problemele.

    Acum insa internetul reprezinta acum una dintre metodele cele
    mai eficiente prin care Final Distribution isi face cunoscute o
    parte dintre produse. Numai pagina de Facebook a acoperisurilor
    Gerard, pe care Final Distribution le importa in Romania, a atras
    pana in prezent peste 1.300 de fani.In prezent, 20% din firma este
    controlata de doi cetateni straini, un neozeelandez si un suedez,
    ambii fosti angajati ai furnizorilor cu care Final Distribution a
    lucrat.

    Chiar daca deocamdata este o companie destul de mica, avand o
    cifra de afaceri de 4 milioane de euro anul trecut, Final
    Distribution a finalizat anul acesta o unitate de productie de
    sisteme pluviale la Baicoi, cu care vrea sa atace anul viitor si
    pietele straine. Mircescu si partenerii sai au investit 500.000 de
    euro pentru a fabrica la Baicoi ceea ce anterior aduceau pe piata
    exclusiv din import.

    Drumul pana la productie nu a fost insa deloc usor. Cea mai mare
    parte a investitiei a fost realizata din fonduri proprii, doar 30%
    reprezentand finantare bancara. Deocamdata productia abia a
    inceput, iar fabrica din Baicoi lucreaza la 10-20% din potential,
    in conditiile in care capacitatea de productie se ridica la 3,5
    milioane de metri liniari pe an de burlane si 1 milion de metri
    liniari anual de jgheaburi. “Facem aproximativ 32 de metri liniari
    de burlane pe minut si 16 metri liniari de jgheaburi”, explica
    Mircescu.

    Daca productia se adreseaza deocamdata exclusiv pietei
    romanesti, Mircescu se gandeste pe viitor sa inceapa si exporturile
    catre tarile din regiune: “Noi ne-am dori inca de maine sa incepem
    exporturile, dar sunt etape pe care nu le putem arde inainte de a
    intra efectiv pe piete straine. Trebuie sa cunoastem aceste piete
    mai intai, sa le studiem. Mai intai vrem sa stapanim piata locala,
    insa in 2012 vom incepe vanzarea si in tarile din jur”.

    In prezent, piata locala de jgheaburi si burlane, cu o valoare
    estimata la circa 20 de milioane de euro, este dominata in
    proportie de 70% de importatori. Structura pietei, dar si
    perspectivele ei de crestere i-au determinat pe proprietarii Final
    Distribution sa investeasca intr-o fabrica de sisteme pluviale.

    Deocamdata considera ca au avut o idee buna, avand in vedere
    vanzarile din ultimele luni. Anul 2011 a inceput in forta, in
    conditiile in care pentru primul trimestru Mircescu estimeaza o
    crestere a afacerilor cu circa 300% fata de aceeasi perioada a
    anului trecut. “O parte semnificativa din acest avans se datoreaza
    productiei, insa si vremea ceva mai buna fata de anul trecut si-a
    spus cuvantul.” Acest tur de forta din prima parte a anului il
    ajuta pe antreprenorul prahovean sa spere pentru tot anul la o
    crestere a businessului de circa 20%, pana la 4,8 – 5 milioane de
    euro.

  • Harta salariilor. In ce judete se castiga mai bine decat anul trecut

    Diferenta dintre un salariat platit cu media pietei in Bucuresti
    si unul din Calarasi: peste 1.800 de lei. Acestea sunt extremele
    pietei muncii din Romania. Astfel, un angajat din Capitala are,
    potrivit celor mai recente date al Institutului National de
    Statistica (INS), un salariu mediu net de 2.145 de lei. In judetul
    cu cel mai prost platiti angajati, Calarasi, indicatorul INS se
    opreste in dreptul sumei de 963 de lei. Iar diferentele nu se
    opresc aici. In timp ce in Bucuresti trendul este unul ascendent,
    in Calarasi angajatorii platesc, in medie, cu peste 150 de lei mai
    putin decat la finele lui 2009. Salariile medii au crescut, de-a
    lungul lui 2010, doar in Constanta (cu 23 de lei), Tulcea (47 de
    lei), Botosani (64 de lei), Buzau (23 de lei), Giurgiu (10 lei),
    Teleorman (24 de lei), Brasov (176 de lei), Mures (67 de lei),
    Arges (40 de lei), Sibiu (6 lei), Dolj (17 lei), Gorj (38 de lei),
    Alba (41 de lei), Mehedinti (26 de lei), Timis (168 de lei) si Arad
    (28 de lei).

    Cititi mai multe pe www.zf.ro

  • Dilema Greciei: sa ne vindem tara?

    Omul bolnav al Europei are din nou nevoie de medicamente, dar de
    data asta ar cam trebui sa-si scrie singur reteta. Dupa ce anul
    trecut finantatorii internationali – Banca Mondiala, Fondul Monetar
    International si Comisia Europeana – au pus in fata Greciei un
    pachet de 110 miliarde de euro ca sa nu ajunga in incapacitate de
    plata, in 2011 Atena trebuie sa stranga si mai mult cureaua pentru
    a primi urmatoarele transe din programul de credit, dar si pentru a
    putea incepe sa-si plateasca o parte din datoria totala de circa
    300 de miliarde de euro – peste 150% din Produsul Intern Brut.
    Guvernul condus de Giorgios Papandreou urmeaza sa anunte pana la 15
    aprilie un plan de masuri fiscale pe termen mediu, care trebuie sa
    arate cum isi propune sa faca rost, intre 2012 si 2015, de 22 de
    miliarde de euro, ca sa mai echilibreze bugetul statului.

    Pe hartie, zerourile se insira de la sine si socotelile par
    simple: din aceste 22 de miliarde de euro, 15 miliarde vor veni din
    reducerea cheltuielilor (circa 150.000 de posturi din sectorul
    public vor fi reduse in aceeasi perioada; nu va speriati, hartia
    suporta orice – Romania a redus 107.230 de posturi intre decembrie
    2008 si octombrie 2010), iar restul de 7 miliarde din cresterea
    veniturilor. In plus, anul acesta cheltuielile vor fi reduse cu 1,8
    miliarde de euro, pentru ca bugetul sa se incadreze in tinta de
    deficit de 7,5%. Daca asta vi se pare accesibil, tineti cont ca in
    urmatorii patru ani guvernul s-a mai angajat sa obtina alte 50 de
    miliarde de euro din privatizarea de active ale statului, nivel
    considerat cel putin prea optimist de aproape toti analistii
    externi.

    Ca ilustrare a faptului ca rabdarea pietelor internationale a
    ajuns aproape de punctul de fierbere, agentia de rating Standard
    & Poor’s a redus saptamana trecuta ratingul Greciei de la BB la
    BB- cu perspectiva negativa, ceea ce inseamna ca urmatoarea
    reducere va duce Atena nu doar cu o treapta, ci cu doua sub nivelul
    de “investment grade”, considerat acceptabil pentru creditarea
    externa; asa s-a ajuns ca dobanda la obligatiunile grecesti cu
    scadenta la doi ani sa ajunga la 15,5%, dublu fata de Portugalia,
    privita in ultima perioada ca urmatoarea victima a neincrederii
    pietelor. De asemenea, asigurarea in caz de incapacitate de plata a
    datoriilor Greciei a ajuns la ametitorul nivel de 9,75%, ceea ce
    inseamna ca polita pentru 10 milioane de dolari datorie a Greciei
    in urmatorii cinci ani costa 975.000 de dolari.

    Agentiile de rating se uita nu la promisiunile guvernului
    socialist condus de Papandreou, ci la indicatorii macroeconomici si
    la ce se ascunde in spatele lor. Spre exemplu, la prima vedere,
    evolutia PIB in 2009 si 2010 a fost oscilanta, dar nu
    inspaimantatoare: dupa o crestere de 1,4% a urmat un recul de 1,4%;
    insa raportand PIB din ultimul trimestru din 2010 la cel din
    ultimul trimestru al lui 2009 rezulta o scadere abrupta de 6,6%,
    care a venit de mana cu reducerea cu 20% a vanzarilor din comert,
    ca urmare a masurilor de austeritate impuse de la jumatatea anului
    trecut. De asemenea, potrivit unor date preliminare referitoare la
    deficitul bugetar, guvernul a ratat binisor tinta de 9,4% pentru
    2010 si a ajuns cam la 10% din PIB, ceea ce a contribuit si mai
    mult la cresterea neincrederii in capacitatea guvernului atenian de
    a duce la capat orice alte promisiuni fiscale.

    Paradoxul face ca vestea proasta a coborarii ratingului (primita
    de altfel cu explozii de indignare si la Atena, dar si la Comisia
    Europeana) sa vina dupa si din cauza unei vesti bune: liderii
    europeni reuniti la Bruxelles la 24-25 martie au decis nu doar sa
    dubleze maturitatea creditului Greciei, pana la peste 7 ani, si
    sa-i reduca dobanda, dar si sa schiteze modelul Mecanismului de
    Stabilitate Europeana (ESM), succesorul actualului Fond de
    Stabilitate (EFSF) creat anul trecut dupa salvarea Greciei. Agentia
    de rating Fitch, care inca nu luase o decizie referitoare la
    Grecia, a explicat ca prin coagularea formei viitorului ESM (care
    va intra in vigoare din 2013) cresc sansele ca investitorii sa fie
    descurajati sa mai cumpere datoriile statelor cu credibilitate
    indoielnica si sa prefere titlurile europene, cu rating maxim.

  • Predoiu a transmis presedintelui PE solicitarea de ridicare a imunitatii parlamentare a lui Severin

    Ministerul Justitiei a anuntat, intr-un comunicat de presa, ca
    solicitarea Directiei Nationale Anticoruptie de ridicare a
    imunitatii parlamentare in cauza referitoare la Adrian Severin,
    membru al Parlamentului European, a fost transmisa, marti, de
    ministrul Catalin Predoiu presedintelui PE, Jerzy Buzek.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Boc: Toti bugetarii isi vor recupera integral salariile in 2012

    Declaratiile premierului:
    – Eu am venit sa dau raspunsuri la problemele cu care se confrunta
    romanii.
    – Sunt de partea buna a lucrurilor, ceea ce fac e pentru interesul
    oamenilor. Am convingerea ca reformele au fost pentru tara.
    – Eu cred ca PDL si coalitia vor castiga urmatoarele alegeri.
    – Ma simt ca un om care a luat cele mai multe masuri
    anticriza.
    – In cadrul optiunilor, a fost avut in vedere si un premier
    independent. E dreptul constitutional al presedintelui.
    Presedintele nu mi-a cerut in ultimele luni sa plec.

    Despre salariile profesorilor: Statul roman va respecta orice
    sentinta judecatoreasca. Acesti bani se vor recupera esalonat din
    2012, 2013, 2014. Prin Legea bugetului pentru 2012 vom stabili cat
    si cum, dupa inventarierea tuturor sentintelor judecatoresti,
    pentru a identifica exact valoarea, si dupa ce vom stabili ce alte
    obligatii salariale mai are statul.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • TVA de 5% la alimentele de baza si neimpozitarea pensiilor mici, respinse in comisie la Camera

    Membrii comisiei au respins, de asemenea, legea privind
    neimpozitarea pensiilor sub 2.000 lei, admitand si in acest caz
    solicitarea sefului statului privind reexaminarea acestei legi.
    Aceste legi vor merge in plenul Camerei Deputatilor, care este
    forul decizional. Cele doua cereri de reexaminare formulate de
    catre presedintele Traian Basescu asupra legii privind reducerea
    TVA la 5% la alimentele de baza si legii privind neimpozitarea
    pensiilor mai mici de 2.000 de lei au fost respinse, in urma cu
    doua saptamani de Senat, care a mentinut, astfel, textul legislativ
    initial.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Stefan Boboc: “Exista clasa medie in Romania si ea se dezvolta in acelasi ritm in care se dezvolta si societatea romaneasca”

    In tarile occidentale, clasa de mijloc este cea mai numeroasa si
    reprezinta segmentul de populatie cel mai dezvoltat.La noi clasa de
    mijloc este formata din angajatii in mediu privat, din liber
    profesionisti precum arhitecti, avocati, doctori si din
    antreprenori. Daca in alte tari, functionarii publici fac parte din
    categoria clasei mijlocii, la noi, datorita nivelului scazut de
    performanta din institutiile statului care antreneaza o salarizare
    redusa, functionarii publici nu se incadreaza intotdeauna in ce
    numim clasa de mijloc, in opinia lui Boboc.

    Tot el considera ca exista clasa medie in Romania si ea se
    dezvolta in acelasi ritm in care se dezvolta si societatea
    romaneasca. Este in directa legatura cu dezvoltarea noastra din
    ultimii 20 de ani care a fost mai degraba lenta in cele mai multe
    domenii de activitate. “Statistic s-ar putea ca aceasta clasa sa
    arate mult mai bine prin scriptele celor de la statistica, deoarece
    in Romania avem poate cel mai mare numar de proprietari de imobile,
    procentual vorbind la populatia tarii, din Europa”, completeaza
    Boboc.

    Dar acest lucru se datoreaza in principiu faptului ca in anii 90
    s-au putut cumpara locuintele, ceea ce poate induce ideea ca in
    Romania clasa de mijloc este foarte puternica. “Cred totusi ca mai
    degraba venitul pe individ si pe familie, stabilitatea locului de
    munca, gradul de instructie al cetatenilor, pot intra in calculul
    referitor la clasa medie si aici cred ca cifrele nu mai sunt la fel
    de generoase”, subliniaza Stefan Boboc.

  • Cum arata lista de cumparaturi pentru 2011?

    Multi romani au renuntat la concedii de cand a venit criza, in
    special la cele in strainatate. Anul acesta nu mai vor insa sa stea
    acasa, potrivit studiului Observatoire Cetelem 2011, un studiu
    despre comportamentul consumatorilor la nivel european. Cheltuiesc
    in acest scop mai putin decat vecinii europeni, dar asta pentru ca
    si veniturile sun incomparabil mai mici.

    Pe lista de cumparaturi, dupa concedii, romanii au mai trecut
    produsele electrocasnice, lucrarile de amenajare si telefoanele
    mobile. Ultima categorie detine o pondere ridicata in spcial in
    regiunea Europei Centrale si de Est, pentru ca in Europa de Vest
    mult mai putini subiecti au declarat ca au in plan ca in 2011 sa-si
    cumpere telefoane mobile noi.

    Cele mai mici procente in topul intentiilor de cumparare ale
    romanilor le au locuintele si motocicletele si scuterele, potrivit
    studiului citat.