Senatorul PSD Iulian Bădescu consideră că procedura din Senat a reprezentat un test pentru disponibilitatea PDL de a respecta principiile constituţionale. “Nu cred că cineva se aştepta ca PDL să respecte astăzi decizia Curţii Constituţionale din 2005, privind înlocuirea din funcţie a preşedintelui Camerei Superioare. Astăzi, a fost un test pentru disponibilitatea PDL de a respecta principiile constituţionale. Am văzut că nu are această disponibilitate. Opoziţia a încercat, în mod corect, să recupereze o funcţie pierdută de multă vreme, ca urmare a agendei personale a fostului preşedinte al Senatului. Această procedură a fost blocată pentru că PDL consideră menţinerea la putere şi întărirea la putere mai importante decât orice procedură constituţională. Vom continua lupta la Curtea Constituţională, dar, indiferent de decizia acesteia din urmă, rămâne comportamentul incalificabil al PDL şi al partenerilor săi”, a declarat Iulian Bădescu, citat într-un comunicat remis MEDIAFAX.
Blog
-
Casa de avocatură Reff & Asociaţii a oferit în 2011 consultanţă pentru tranzacţii de 300 de milioane de euro
DSM Nutritional Products, unul dintre cei mai mari furnizori globali de medicamente din industria farmaceutică şi nutriţia animalelor a achiziţionat recent, în schimbul a şapte milioane de euro, compania Fatrom Aditivi Furajeri, cu activităţi în domeniul producţiei şi distribuţiei locale de aditivi furajeri.
Tranzacţia încheiată între părţi a fost de tip “business transfer”, respectiv o vânzare-cumpărare a afacerii Fatrom (active, bunuri, etc) constând în linia de fabricaţie din Ştefăneştii de Jos, portofoliul de clienţi, o parte dintre salariaţii Fatrom, precum şi echipamentele şi utilajele antrenate în procesul de producţie. Negocierile dintre cele două părţi au durat aproximativ doi ani şi jumătate, iar în acest proces Fatrom a fost asistată de casa de avocatură Reff & Asociaţii.
Cu toate acestea, va mai dura până când vom putea spune că piaţa de fuziuni şi achiziţii şi-a revenit. “în lipsa unei dinamici de distress deals şi a revenirii încrederii şi interesului investitorilor, nu cred că 2011 are cum să fie un an de creştere pe piaţa de M&A. Cu toate acestea, echipa noastră a continuat să fie implicată în tranzacţii majore, inclusiv achiziţii de clădiri de birouri, joint venture-uri pentru dezvoltări de centre comerciale, vânzări de participaţii în activităţi de producţie, achiziţii în domeniul ambalajelor”, spune Alexandru Reff, partener coordonator la Reff & Asociaţii.
-
Allianz-Ţiriac Asigurări a avut o scădere de 16% a primelor brute subscrise în primele nouă luni ale anului
În aceeaşi perioadă de timp, compania a avut un profit trimestrial înainte de impozitare de 2,5 milioane de lei. Această cifră indică o îmbunătăţire cu 45% a nivelului profitului înregistrat după primele şase luni din 2011, până la o valoare de opt milioane de lei, ce reprezintă profitul înainte de impozitare aferent perioadei ianuarie-septembrie 2011.
În ceea ce priveşte volumul afacerilor, în trimestrul al treilea, Allianz-Ţiriac a obţinut venituri totale din activitatea de asigurări generale şi de viaţă (cumulat) de 211 milioane de lei. Primele brute subscrise în perioada ianuarie-septembrie 2011 s-au situat la 672 milioane de lei, în scădere cu 16% comparativ cu subscrierile de 798 de milioane de lei aferente aceleiaşi perioade din anul anterior.“Mediul de afaceri dificil, incertitudinile privind evoluţiile economice viitoare şi prelungirea politicilor de austeritate publice, dar şi în administrarea bugetelor din mediul privat, afectează, în continuare, cererea de produse de asigurare. Presiunea asupra preţurilor protecţiei a rămas la cote foarte ridicate, iar acest lucru a amplificat volatilitatea pe piaţa asigurărilor. Contextul actual a afectat afacerile”, spune Rangam Bir, directorul general al Allianz-ţiriac Asigurări.
În primele nouă luni din 2011, valoarea primelor brute subscrise din activitatea de asigurări generale a fost de circa 600 de milioane de lei, în scădere cu 18% comparativ cu acelaşi interval din 2010. Clasele de asigurări non-auto îşi continuă evoluţia pozitivă: rata de creştere a veniturilor de asigurări generale non-auto a urcat la peste 7% în primele nouă luni din 2011, după ce rezultatele semestriale indicau o creştere de 5% a acestora, comparativ cu perioada corespunzătoare din 2010.
Practic, pe toate clasele principale de asigurări non-auto volumul subscrierilor a crescut: 7% la asigurările de bunuri şi daune la proprietăţi; 8% pe clasa de asigurări de răspundere civilă generală; 20% ăn cazul asigurărilor de sănătate; 15% pe clasa de asigurări de accidente persoane; 34% pe clasele de asigurări maritime, aviaţie şi transport. Ponderea afacerilor non-auto în total veniturilor din asigurări generale a crescut până la 29% la nouă luni, de la 22% cu un an ănainte.
Cu o pondere de 71%, asigurările auto rămân, însă, determinante în definirea tendinţelor evoluţiei afacerilor de asigurări generale ale companiei. Subscrierile pe clasa de asigurări Casco au continuat să înregistreze o contracţie, de circa 21%. În ceea ce priveşte activitatea de asigurări obligatorii RCA, primele brute subscrise de Allianz-Ţiriac s-au situat la 109 milioane de lei, în scădere faţă de 164 de milioane lei ăn acelaşi interval din 2011.
Activitatea de asigurări de viaţă şi-a continuat evoluţia pozitivă, primele brute subscrise indicând o creştere de peste 7%, până la un nivel de 72 milioane de lei în primele nouă luni din 2011, de la 67 milioane lei în perioada ianuarie-septembrie din 2010.
-
Cea mai aglomerată zi din an pentru cumpărăturile pe internet din Europa. Câţi bani vor fi cheltuiţi?
Cumpărătorii vor cheltui în medie 350.000 euro pe minut, iar momentul de vârf se estimează că va avea loc la ora prânzului, în intervalul cuprins între 13:00 şi 14:00. Un al doilea moment de vârf este aşteptat în jurul orei 19:00, când cumpărătorii intră pe internet de acasă după ce se întorc de la serviciu.
Visa Europe se aşteaptă să proceseze doar în această zi aproximativ şapte milioane de tranzacţii în Europa, sau 4.800 de tranzacţii pe minut, pe măsură ce tot mai mulţi consumatori apelează la internet pentru cumpărăturile de Crăciun.
“Estimăm că peste 510 milioane euro vor fi cheltuiţi online luni, în Europa, pe cardurile Visa, ceea ce înseamnă o creştere de 14% faţă de 2010. Cumpărăturile online reprezintă 20% din totalul cheltuielilor pe cardurile Visa, iar volumul tranzacţiilor procesate zilnic şi datele noastre despre tendinţele de consum ne oferă o imagine de ansamblu asupra comportamentului de plată al consumatorilor”, declară Steve Perry, director comercial al Visa Europe.
în magazinele situate pe arterele comerciale importante, ultimele două zile dinaintea Crăciunului sunt, de regulă, cele mai aglomerate pentru cumpărături. Având în vedere că Ajunul Crăciunului va fi într-o zi de sâmbătă anul acesta, Visa Europe estimează că vineri, 23 decembrie, va fi cea mai aglomerată zi, întrucât cumpărătorii vor profita de programul prelungit al magazinelor şi nu vor dori să lase cumpărăturile pe ultimul moment, chiar înainte de Crăciun.
Visa îşi bazează estimările pe datele privind volumul tranzacţiilor de până în prezent şi pe comportamentul de plată observat în anii anteriori în preajma Crăciunului. Unul din fiecare opt euro cheltuiţi în Europa este pe un card Visa, acesta fiind unul dintre cei mai de încredere indicatori ai tendinţelor privind comportamentul de plată al consumatorilor.
-
Vasile Blaga, ales preşedinte al Senatului
Din cele 134 de voturi, au fost 132 valabil exprimate, două voturi fiind nule. Vasile Blaga, candidatul PDL, susţinut de partidele din coaliţia de guvernare, a obţinut 69 de voturi “pentru” şi 63 “împotrivă”. Pentru Titus Corlăţean, candidatul PSD, susţinut de partidele din opoziţie, au fost exprimate 63 de voturi “pentru” şi 69 “împotrivă”.
-
Ovidiu Tender îşi extinde afacerile în Africa: Prospecţiuni a câştigat premise pentru exploatare de aur, metale grele şi rare în Senegal
“Am câştigat şapte permise pentru explorare şi exploatare, din care patru pe fosfaţi, iar celelalte pe metale grele (titan, zircon), aur, cupru şi metale rare (litiu), toate în Senegal. În ianuarie 2012 vom începe prospectarea la perimetrele de fosfaţi şi aur”, a declarat Tender.
Totodată, compania Prospecţiuni a semnat săptămâna trecută un memorandum cu Petrosen, compania naţională de petrol din Senegal, pentru înfiinţarea unei societăţi mixte, denumită Petro-Prospect.
Cititi mai multe pe www.mediafax.ro
-
Cea mai deşteaptă înşelătorie de pe Facebook: Cum poţi rămâne făra cont şi fără bani
Un atac recent creat pentru a fura datele utilizatorilor Facebook este printre cele mai sofisticate de până acum, deoarece imită procedurile de securitate pe care site-uri ca Facebook sau Google le folosesc pentru a se apăra de viruşii informatici, scrie dailymail.co.uk.
Înşelătoria apare sub forma unui email ce pare a fi venit din partea Facebook, în care utilizatorul este acuzat că a insultat sau enervat alţi utilizatori ai site-ului şi este informat că i se va şterge contul în 24 de ore.
-
EFECTUL Facebook
Facebook trebuie să fii!”, explică scurt Marius Meleşteu, directorul general al Strauss România, de ce investeşte în pagina de pe Facebook a brandului Doncafé. Mai exact, cinci procente din întregul buget de marketing al companiei sunt alocate pentru gestionarea paginii şi dezvoltarea de aplicaţii sau concursuri desfăşurate cel puţin o dată la fiecare două luni. Şi, drept urmare, pagina Doncafé a strâns în decurs de un an aproape 130.000 de fani, devenind astfel unul dintre cele mai puternice branduri de pe Facebook.
Din ce în ce mai multe companii din România explorează deja de ceva vreme reţelele sociale şi creează comunităţi online cu care să poată interacţiona prin diferite metode şi care să le transmită apoi mesajul mai departe pe internet. Dintre cele mai populare 100 de pagini româneşti de Facebook, de pildă, 23 sunt pagini de companie sau de brand. Au în total zeci sau chiar sute de mii de fani şi se luptă practic cot la cot cu pagini de divertisment sau ale unor vedete autohtone precum Inna şi Smiley, potrivit serviciului de monitorizare a paginilor de Facebook din România.
Lista este însă mult mai lungă, dat fiind că nu doar multe companii româneşti, dar şi majoritatea filialelor locale ale marilor multinaţionale din lume sunt prezente pe paginile reţelei sociale, chiar dacă nu se pot lăuda în mod neapărat cu un număr impresionant de fani sau cu o interacţiune susţinută cu aceştia. “Este mult mai uşor să atragi fanii decât să-i păstrezi sau să îi menţii implicaţi”, punctează Grant McKenzie, vicepreşedintele de marketing al Ursus Breweries, explicând astfel de ce preferă să se concentreze mai puţin pe acest număr şi mai mult pe indicatori precum interacţiunea, rata de răspuns sau frecvenţa cu care revin utilizatorii. Iar asta în condiţiile în care pagina Ursus are totuşi aproape 125.000 de fani pe Facebook, iar Bere Timişoreana în jur de 40.000..
Se poate spune că, aparent, prezenţa pe Facebook a devenit obligatorie, mai ales odată cu creşterea numărului de utilizatori din România, în prezent de peste 3,8 de milioane, toţi potenţiali cumpărători. “Jumătate din utilizatorii de internet din România sunt practic pe reţeaua socială”, explică Doron Zilberstein, vicepreşedintrele de marketing al URBB, decizia de a lansa paginile de Facebook ale Tuborg, Carlsberg, Guiness, Bilbor şi Granini, dintre care primele două cu aproximativ 41.000 de fani fiecare.
Transformarea “Like-urilor” în vânzări pare însă mai greu de realizat, iar prezenţa pe Facebook este de cele mai multe ori cuantificată doar prin capitalul de imagine, cu toate că “lipsa prezenţei pe reţeaua socială nu duce la o pierdere de capital, ci mai degrabă la ocolirea oportunităţii de a-l spori”, spune Monica Cacina, specialist marketing la BestJobs, de asemenea foarte popular pe paginile reţelei. În cazul Doncafé, spre exemplu, unul din trei consumatori care au interacţionat cu brandul pe Facebook şi-au îmbunătăţit opinia despre produs, potrivit unui studiu desfăşurat în acest an de Daedalus Millward Brown. Pentru Tuborg, însă, rezultatele s-au văzut şi în traficul de pe tuborg.ro, o campanie derulată recent pe reţeaua socială fiind una dintre principalele surse de trafic pe site.
“Nu suntem pe Facebook pentru a vinde”, spune şi Erik Hageleit, directorul general al Beiersdorf România, compania care aduce Nivea pe piaţa locală. Pagina brandului a fost lansată în urmă cu doar şase luni şi numără deja peste 100.000 de fani, fiind astfel pe locul 12 în clasamentul afacerilor sau brandurilor de pe Facebook şi pe locul 50 în topul general, conform Facebrands. “Este greu de spus însă câţi dintre cei care au dat like devin apoi cumpărători activi”, mai spune oficialul companiei. La fel e şi în cazul KFC România, spre exemplu. “Nu avem statistici referitoare la procentul de vânzări datorate Facebook. Reţeaua socială este parte integrantă a strategiei de comunicare şi e greu de diferenţiat”, spune Carmen Lupuleţ, directorul de marketing al companiei care numără peste 100.000 de fani, cu menţiunea că deocamdată nici nu şi-a propus să măsoare altfel de indicatori în afara numărului de “Like”-uri şi a interacţiunii cucomunitatea online.
Aşa gândesc, de altfel, cei mai mulţi dintre şefii de companii cu pagină pe Facebook. Adunarea unei mase critice de fani ar trebui, aşadar, privită ca un mijloc, nu un scop, crede Mihai Georgescu, managing director la Wrigley, care a lansat de cel mult un an paginile brandurilor Orbit, 5Gum, Skittles şi Airwaves, fiecare în clasament cu câteva zeci de mii de fani. Iar popularitatea pe Facebook ar trebui să fie măsurată mai degrabă prin efectul viral pe care îl generează pagina companiei şi prin numărul de fani implicaţi activ, susţine Florin Drăghia, directorul de marketing al Lidl România, lanţul de retail cu aproape 120.000 de fani pe Facebook.
Un impact asupra vânzărilor văd cel mai probabil doar site-urile care oferă cupoane de reduceri, unde utilizatorii reţelei sociale sunt atraşi în principal de ofertele publicate, pentru restul fiind vorba doar de un motor ocazional de stimulare a vânzărilor. Patru asemenea afaceri se regăsesc în clasamentul celor mai populare 100 de pagini pe Facebook, iar FunDeal.ro este chiar pe primul loc, dacă în calcul sunt luate doar companiile sau produse ale acestora. “Deşi reţeaua nu e un canal de vânzări, observăm o conversie mai bună în rândul fanilor”, confirmă Călin Fusu în cazul Zumzi. Excepţie care are toate şansele să confirme o regulă.
-
Rămâne Estul fără băncile austriece?
“Nu poţi crede pentru totdeauna în Moş Crăciun”, spunea în decembrie 2008 Herbert Stepic, preşedintele Raiffeisen Bank International (RBI), pentru că în plină criză financiară, “băncile nu pot pompa la nesfârşit bani în economie”. El cerea guvernelor est-europene să întoarcă susţinerea de care s-au bucurat din partea băncilor străine în anii de creştere economică şi să ia măsuri care să le sprijine, cum ar fi injecţiile de capital, după exemplul Austriei, sau credite de la UE pentru recapitalizarea băncilor şi garantarea împrumuturilor interbancare. În lunile următoare, BERD şi FMI perfectau acordul de la Viena privind susţinerea băncilor şi menţinerea expunerilor în Est ale celor 17 grupuri bancare occidentale prezente în regiune. Pentru România, acordul a fost semnat de Erste Bank, Raiffeisen Bank International, Eurobank EFG, NBG, Societe Generale, Alpha Bank, Volksbank, Piraeus Bank şi UniCredit, care controlează în total circa 70% din piaţă.
Acum însă, după toate asigurările date de Jose Barroso sau de Angela Merkel că vor limita dezangajarea băncilor din Europa de Est ca efect al crizei datoriilor suverane, s-a văzut că nu există niciun nou acord: Autoritatea Bancară Europeană (EBA) a precizat în rezoluţia din octombrie doar că măsurile de menţinere a expunerii rămân la latitudinea autorităţilor naţionale de supraveghere. Iar condiţiile în care operează băncile sunt mult schimbate faţă de 2008. Conform noilor cerinţe impuse de EBA, băncile trebuie ca până la 30 iunie 2012 să atingă o rată a capitalului de bază de 9% şi să-şi constituie rezerve temporare, ceea ce înseamnă un necesar de capital suplimentar estimat la 106 mld. euro. EBA va stabili în următoarea perioadă cifrele exacte, pe baza raportărilor la nouă luni ale băncilor, şi va aproba până la sfârşitul anului în curs planurile de recapitalizare.
Europa de Est este, aşadar, doar un caz particular al luptei pentru resurse care se duce în aceste luni în interiorul UE: în declaraţia summitului UE din octombrie se spune că băncile pot beneficia de bani pentru recapitalizare din partea Fondului European pentru Stabilitate Financiară, devenit creditor de ultimă instanţă, doar dacă restul opţiunilor eşuează (aport de la acţionari, emisiuni de obligaţiuni, sprijin de la guvernele naţionale, vânzări de active). Alex Griffiths, analist al Fitch Ratings, apreciază că “o majorare de capital, din fonduri private sau publice, va avea un impact neutru, dacă nu chiar uşor pozitiv pentru creditare; pe de altă parte, dacă băncile recurg la reducerea activelor, atunci se va reduce creditarea”.
Acesta e contextul în care Banca Naţională a Austriei şi Autoritatea Austriacă pentru Pieţe Financiare au lansat propunerea ca proporţia dintre creditele nou acordate, pe de o parte, şi depozitele nou create şi alte resurse de finanţare locale sau supranaţionale să nu depăşească 110%. Propunerea are ca scop menţinerea ratingului suveran AAA, după ce agenţiile de rating au pus la îndoială capacitatea ţării de a susţine subsidiarele din Est ale băncilor austriece în condiţiile unei eventuale înrăutăţiri a economiei mondiale. Dintre toate pieţele estice, băncile austriece aveau la 31 martie expunerile cele mai mari în Cehia (53,17 mld. euro), România (30,2 mld. euro) şi Ungaria (28,99 mld. euro), conform băncii centrale.
Simon Kennedy, analist al agenţiei de rating Fitch, apreciază că propunerea nu va însemna “constrângeri noi semnificative” asupra creditării, fiindcă băncile austriece “oricum nu mai au intenţia să-şi majoreze creditarea mult mai rapid decât finanţarea pe plan local”. Ba mai mult, propunerea are efecte pozitive, fiindcă “va asigura reducerea progresivă a proporţiei dintre credite şi depozite în Europa Centrală şi de Est şi va preveni o creştere excesivă a expunerilor atunci când percepţia faţă de această regiune se va îmbunătăţi” (un punct de vedere atins şi de Cristian Popa, viceguvernatorul BNR, care a spus că ar fi fost “foarte mulţumit dacă o astfel de restricţie ar fi funcţionat în perioada de boom al creditului” şi că “interesele sunt comune, nu divergente” între bănci şi state).
În schimb, spune Kennedy, dacă ar avea loc o intensificare a crizei în zona euro, atunci presiunile pe finanţare “ar putea sili unele bănci din zona euro să taie finanţarea pentru subsidiarele din Europa Emergentă sub nivelurile la care le-ar îndreptăţi condiţiile locale”, caz în care ar putea fi luată în calcul o nouă iniţiativă de genul acordului de la Viena. În ceea ce priveşte teama de o repatriere a capitalurilor, oficialii BNR au explicat că băncile nu pot repatria decât cu acordul BNR capitalul social, care reprezintă cea mai mare parte din capitalul lor. Împrumuturile subordonate, în schimb, au o pondere mult mai mică în capital decât în alte ţări din regiune, dar nici ele nu pot fi retrase înainte de scadenţă, a afirmat săptămâna trecută Cristian Popa, viceguvernatorul BNR, care nu vede atât un risc ca expunerile băncilor să scadă, ci mai curând riscul de încetinire a creşterii liniilor de finanţare.
