BusinessMagazin

Blog

  • Cine sunt piratii de pe internet

    “Stiu la ce ma expun cand urc fisiere pe DC si pe site-urile de
    torrente, stiu ca incalc drepturile de autor, si m-am interesat si
    care este pedeapsa”, spune un tanar de 18 ani care le ofera
    celorlalti utilizatori, prin intermediul hub-ului Cosmopolitan de
    pe DC, 25 de gigabiti de filme, programe, muzica si jocuri. “Nu am
    nimic de castigat, doar ca nu mai platesc filmele, muzica si
    programele pe care le descarc”, adauga el. Un altul, care are o
    oferta de 70 de gigabiti, spune ca apeleaza la DC pentru ca nu-si
    permite sa cumpere filme sau programe. “In plus, platesc lunar
    internetul, de ce n-as profita de oportunitatile pe care mi le
    ofera?”

    Aceasta este mentalitatea multora, insa cea mai mare parte
    dintre ei nu stiu sau nu sunt interesati de riscurile la care se
    expun cand pun la dispozitie continut video sau audio piratat –
    conform legii 8/1996 privind drepturile de autor, punerea la
    dispozitia publicului a unor produse purtatoare de drepturi de
    autor, fara acordul autorilor, se pedepseste cu inchisoare de la 1
    la 4 ani; pentru companiile care fac piraterie, pedepsele sunt mai
    mari.

    “Cresterea ofertei de continut piratat este cea mai mare
    problema pe care o avem in prezent”, spune Florin Ciuica,
    directorul executiv al Asociatiei Industriei Muzicale din Romania
    (AIMR), care reprezinta interesele principalelor case de discuri
    din Romania. Mai exact, persoanele care intra pe DC o fac atunci
    cand cauta sa ia ceva, insa vor sa puna si la dispozitia altora
    softul, jocurile, muzica sau filmele pe care le au ei. “Si in
    general, toata muzica de pe hardul lor, care nu este obtinuta in
    mod corect, o pun la dispozitia tuturor celor ce se conecteaza la
    calculator prin intermediul DC.”

    Aceeasi problema este intalnita si pe asa-numitele site-uri de
    “torenti”. La ora actuala, din tot continutul care exista pe
    internetul romanesc, peste 95% este piratat, sustine AIMR.
    Pirateria este semnificativ in legatura directa cu infrastructura
    de internet de care dispun utilizatorii. Pe DC, pana nu demult,
    eram primii, iar in alte segmente ale pirateriei digitale suntem pe
    locuri mai joase, dar tot “in top”, din pacate, potrivit lui
    Ciuica. Nici la capitolul software lucrurile nu stau mai bine, rata
    pirateriei in 2008 fiind de 66%, cu 2% mai mica fata de anul
    anterior. Pierderile pe care le-a suferit piata romaneasca de pe
    urma traficului ilegal de soft au fost de 249 de miliarde de dolari
    (168,9 miliarde de euro), conform raportului Business Software
    Alliance (BSA).

    Cititi intregul material in editia tiparita a BUSINESS
    Magazin.

  • Genetica iubirii

    Alegerea unui partener pe criterii de compatibilitate biologica
    determinata pe baza unor teste genetice imbunatateste calitatea
    relatiei, face dragostea mai durabila, iar cuplurile astfel
    intemeiate au sansa de a avea copii mai sanatosi decat altele,
    sustin site-urile matrimoniale care promoveaza testele genetice ca
    pe o metoda de selectie pentru cei care-si cauta jumatatea.

    Utilizarea testelor genetice pentru determinarea partenerului
    potrivit pleaca de la ideea ca oamenii au tendinta de a fi atrasi
    de persoane cu care nu se aseamana in materie de gene, mai precis
    in materie de gene HLA, care, pe langa alte functii, determina si
    mirosul specific al corpului fiecarui individ. Studiile in domeniu
    au relevat tendinta oamenilor de a fi atrasi de mirosul celor care
    sunt diferiti de ei la capitolul HLA.

    Desi numarul de utilizatori inre¬gistrati pe site-urile
    matrimoniale care ofera si posibilitatea alegerii partenerului pe
    criterii genetice nu este cunoscut, o companie elvetiana
    specializata in teste genetice, GenePartner, sustine ca la
    serviciile sale au apelat mai mult de o mie de persoane, printre
    care si cupluri deja formate, curioase sa afle cat de bine se
    potrivesc din acest punct de vedere.

    De cealalta parte, diversi experti sustin ca problema atractiei
    dintre oameni este mult prea complexa pentru a fi redusa la gene,
    aducand ca argument studii care arata ca factori precum aspectul
    persoanei, daca aceasta fumeaza sau nu, daca isi doreste copii sau
    nu primeaza in multe cazuri asupra compatibilitatii
    biologice.

    Cu toate ca exista site-uri ce ofera teste genetice GenePartner
    care nu au avut succesul scontat, precum Scientificmatch.com, alte
    site-uri matrimoniale (Sense2love.com) nu se descurajeaza,
    considerand in continuare ca astfel de servicii ar trebui sa fie o
    optiune pentru utilizatorii lor.

  • O carte cat o biblioteca

    Pentru cei nefamiliarizati cu domeniul enciclopedisticii se
    cuvine precizat ca Enciclopedia Britannica este o lucrare
    generalista de limba engleza, editata de compania privata
    Encyclopedia Britannica Inc., ale carei articole sunt scrise de
    circa 100 de editori cu norma intreaga si de aproximativ 4.000
    (sic!) de colaboratori-experti. Este unanim considerata, chiar si
    de catre concurenti, cea mai academica enciclopedie a momentului si
    se mai poate mandri cu titlul de cea mai veche enciclopedie de
    limba engleza aflata inca in publicare.

    A aparut, pentru intaia oara, intre 1768 si 1771, la Edinburgh, in
    Scotia (editori: Adam si Charles Black) si a crescut, atat in
    popularitate, cat si in volum, intr-un interval destul de scurt.
    Cea de-a treia editie, datand din 1801, ajunsese la 21 de volume,
    iar statutul sau (in termeni de prestigiu) a progresat remarcabil,
    prin recrutarea de colaboratori eminenti, asa incat editiile cu
    numerele 9 (1875-1889) si 11 (1911) au ajuns repere universale atat
    in privinta eruditiei, cat si a calitatii in redactarea
    articolelor. Aceasta ultima versiune a inceput sa-si simplifice
    articolele, astfel incat sa-si poata largi piata in America de
    Nord. In 2004, versiunea cea mai completa a Enciclopediei totaliza
    120.000 de articole. Din 1993, fiecare articol este adus la zi in
    privinta informatiei in momentul retiparirii.

    Despre aparitia monumentalei lucrari in versiune romaneasca,
    Cornelia Marinescu, coordonatoarea editiei, afirma: “Este o dubla
    premiera. Pe de o parte, este prima lucrare apartinand
    prestigioasei companii Encyclopedia Britannica Inc., dar si prima
    enciclopedie straina de renume care este editata si in limba
    romana. In al doilea rand, zestrei de informatii oferite de
    original editorii romani i-au adaugat aproape 1.000 de articole
    care acopera spatiul geografic, istoric si cultural romanesc”.

    “Enciclopedia concisa Britannica” Editura Litera,
    Bucuresti, 2009

    Aparitii noi

    • Filozofie, stiinta si literatura
      Atunci cand vorbesti despre Nicholas Mosley, laureat al premiului
      Whitbread pe 1990 (chiar pentru volumul pe care vi-l prezentam),
      exista o paranteza biografica ce nu poate fi ocolita: scriitorul cu
      o minte atat de deschisa si sensibila, erou in cel de-al Doilea
      Razboi Mondial, este fiul lui Sir Oswald Mosley, lider al
      fascistilor britanici in anii ’30 ai secolului trecut, unul dintre
      cei mai aprigi sustinatori al lui Hitler si Mussolini din
      Occidentul european. Romanul “Monstri plini de speranta”, comparat
      adesea cu opera lui Joyce, din unghiul complexitatii constructiei
      si al multiplicitatii planurilor narative, povesteste relatia
      dintre Max Ackerman, un student britanic in fizica si biologie, si
      Eleanor Anders, antropolog cu origini evreiesti, a carei mama
      fusese discipola a Rosei Luxemburg. Pe fundalul istoriei lor de
      amor se deseneaza o intreaga panorama a veacului XX, privit din
      perspectiva istorica, dar, mai ales intelectuala, prilej de
      intalnire cu personaje precum Albert Einstein sau Ludwig
      Wittgenstein.
      Nicholas Mosley “Monstri plini de speranta”, Editura
      Vellant, 2009

    • Minunatele romance
      Fie ca este vorba despre doamna Marica Brancoveanu, despre Zoe
      Golescu sau despre o darza militanta ca Alexandrina Cantacuzino,
      fie ca reflectam la destinele femeii-activist sau urmarim
      ascensiunea politica a femeii contemporane, volumul ne invita la
      reflectie si la o suita intreaga de reevaluari. Domeniile de
      ilustrare sunt dintre cele mai variate, de la viata politica la
      stiinte, arta, sport sau mass-media. Intr-o masura insemnata sunt
      evocate destinele marilor figuri ale scenei romanesti datorita
      contributiei lor notabile la educatia publicului romanesc.
      “Dictionarul” reinventeaza la persoana a treia feminin atmosfera
      unui indepartat Ev Mediu, a unei epoci moderne dominate de nevoia
      de innoire a corpului social, a unei perioade comuniste marcate de
      o falsa afirmare a spiritului feminist si apoi a unei
      contemporaneitati in care femeia isi redefineste statutul
      public.
      George Marcu, Rodica Ilinca “Dictionarul personalitatilor
      feminine”, Editura Meronia, Bucuresti, 2009

  • Veriga care lipsea

    Poate sa para o chestiune minora. Cate cuvinte pe minut puteti
    introduce folosind o tastatura obisnuita? Eu sunt foarte slab la
    acest capitol si inca ma intreb de ce in liceele de la noi nu se
    face un cat de firav curs de dactilografie. Dar sa trecem la ceva
    mai dificil: care e performanta la crearea unor mesaje SMS? In
    cazul meu e undeva pe la trei-patru cuvinte pe minut (motiv pentru
    care nu trimit mesaje nici de Craciun). Pasul urmator: tastatura
    virtuala, tot mai adesea intalnita pe telefoanele din noua
    generatie. Am observat ca mesajele care poarta mentiunea “Sent from
    my iPhone” tind sa fie laconice si cred ca intuiesc motivul.

    Insa lucrurile s-ar putea ameliora. In urma cu un an a fost
    prezentat un nou sistem de introducere a textului prin tastaturi
    virtuale numit Swype, iar zilele acestea a fost anuntat si primul
    telefon care-l va folosi – Samsung Omnia II. E vorba de o metoda
    predictiva care permite introducerea a circa 50 de cuvinte pe minut
    si, in plus, este foarte usor de invatat. Inventatorii metodei –
    printre care si Cliff Kushler, co-autor al metodei T9 – pretind ca
    in doar doua zile un utilizator obisnuit trece cu usurinta de 30 de
    cuvinte, ceea ce deja se apropie de performanta medie pe o
    tastatura traditionala. In principiu, utilizatorul plimba un creion
    (sau degetul) pe ecranul tactil trecand peste literele care compun
    textul, ridicandu-l doar intre cuvinte. De restul se ocupa
    algoritmii care aleg cuvintele, eventual afisand o lista in caz de
    dubiu. Numarul de potentiali utilizatori ai tehnologiei este de
    ordinul miliardelor, pentru ca metoda are toate sansele sa devina
    un standard greu de evitat de producatorii de dispozitive cu
    interfata tactila, incepand cu telefoanele.

    Care ar fi implicatiile? In primul rand, la 50 de cuvinte pe minut
    internetul mobil devine extrem de atractiv, pentru ca mai toate
    serviciile pe care le ofera devin mult mai usor de utilizat. Nu mai
    e vorba doar de e-mail, ci si de bloguri, de forumuri, de retele de
    socializare si chiar de birotica elementara. In al doilea rand,
    computerele de tip “tablet” au sansa sa intre in mainstream. Dar
    cel mai important mi se pare faptul ca, deoarece telefoanele vor fi
    principalele beneficiare ale tehnologiei, conectarea la internet
    prin retele de telefonie mobila va deveni cea mai populara, ceea ce
    va scadea tarifele de date pana la niveluri comparabile cu cele
    uzuale in cazul conexiunilor cablate. Altfel spus: acoperire maxima
    si acces permanent, la tarife modice. Desigur, aceasta era tendinta
    de mai multa vreme, insa cei care si-au orientat primii afacerile
    pe aceasta evolutie vor fi cei care vor avea cel mai mult de
    castigat. Ca de obicei, lista incepe cu Google si Apple.

    In primul caz, se poate incepe cu un zvon care, dupa toate
    aparentele, se va confirma cat de curand: Google Phone – un aparat
    adevarat, palpabil, echipat cu Android si manufacturat de un
    producator asiatic (probabil LG). Ar putea sa para incorect ca
    Google sa-si concureze partenerii care folosesc Android, incepand
    cu HTC si terminand cu Motorola (care face furori cu noul Droid),
    numai ca prezumtivul Google Phone va folosi exclusiv VoIP (Voice
    over IP). Daca in acest caz e vorba inca de speculatii, navigatorul
    auto bazat pe Google Maps este un serviciu real, care a produs un
    seism in lumea producatorilor de sisteme GPS. Nu doar ca serviciul
    este gratuit, nu doar ca ofera si imagini satelitare plus Street
    View, dar este primul care va furniza informatiile prin internet,
    in timp real, ceea ce va dubla imediat valoarea de intrebuintare a
    aparatelor echipate cu Android. In fine, este vorba de Chrome OS,
    ale caror surse au inceput deja sa circule prin internet. Un
    netbook ieftin, care e conectat la internet in cateva secunde (se
    estimeaza cam 7) dupa pornire, devine o oferta valabila macar ca al
    doilea (sau al treilea) computer. Inutil de precizat ca aceasta
    inseamna trafic multiplicat la serviciile furnizate de Google si
    clicuri pe reclama contextuala. Adica bani.

    Apple va castiga cu viitorul iTablet (sau iSlate, nu se stie),
    despre care se spune ca a fost amanat pentru jumatatea anului
    viitor. Probabil pentru ca preturile componentelor esentiale –
    memorie “solid state” si afisaj OLED – n-au scazut in ritmul
    sperat. Este insa cert ca metoda rapida de introducere a textului
    va compensa absenta tastaturii si infirma speculatiile conform
    carora va fi dedicat doar divertismentului. Combinat cu acces
    wireless ieftin la internet, devine o optiune atractiva pentru
    domeniul educatiei.

  • Criza oualor

    Este o glumita nevinovata; miliardul acela si jumatate de oua
    reprezinta a mia parte din productia lumii, asa ca probabil vom
    depasi momentul. Dar nu-i bine sa fii prea serios in vremuri asa de
    aiurite, inconjurat de oameni care par angajati in vreo zece
    milioane de razboaie mai mici sau mai mari.
    Sa nu ne preocupam de alegeri, subiectul campaniei, disputele si
    mijloacele folosite au devenit obositoare cel putin, penibile si
    desprinse total de realitate. Sa ne preocupam, de exemplu, de un
    razboi mai micut. Implica niste publicitari, o firma si ceva
    lume.

    O firma vrea sa vanda un produs. Patronul merge la un publicitar.
    Publicitarul face un spot. Spotul se difuzeaza la TV. Spotul este
    adus in discutie de o persoana publica, care il socoate impropriu
    vizionarii de catre copii. Un jurnalist consemneaza faptul; el
    scrie pe site-ul sau, asa ca alege o exprimare ceva mai lejera.
    Reactioneaza toata lumea: publicitarii, patronul, vulgul. Se
    folosesc termeni precum target, USP, model cultural, pleistocenul
    advertisingului si altele asemenea. O suma de insi gasesc tot soiul
    de interpretari si explicatii, au opinii pro sau contra, citeaza
    sau sunt citati. In conflict o sumedenie de i-uri, e-uri si cratime
    cad victime. Victoria pare sa fie a patronului, care constata o
    crestere a vanzarilor cu 24 de procente, ceea ce chiar este o
    victorie in criza economica. Pe de alta parte, clipul este mutat
    mai spre noapte. Conflictul pare sa se incheie aici.

    Nu am dat nume pentru ca nu sunt importante; importante sunt
    mentalitatile, modul de exprimare, starea conflictuala absurda,
    lucruri care se ragasesc si in furtuna din paharul cu apa a
    spotului buclucas, dar si in campania electorala. In cotidianul
    romaneasc imbecil-razboinic si inutil consumator de energii.
    Vedeti dumneavoastra, in Romania se fetisizeaza niste lucruri in
    detrimentul altora.

    Prima greseala o face Patronul, care cuantifica absolut tot in
    cifre si cresteri. Eu zic ca, in starea in care e Romania acum,
    vanzarile ii puteau creste cu ceva mai putin, dar nu cu mult mai
    putin, daca se multumea cu un spot de zece secunde cu un carton pe
    care sa scrie marca produsului in cauza si una sau doua calitati
    esentiale. Nici abordarea publicitarilor nu este cea corecta, cred.
    Din noianul de vorbe eu inteleg ca spotul a iesit de “pleistocen”
    pentru ca a fost buget de criza. Clientul s-a declarat multumit.
    Asta ai platit, asta ai. Dar relatia dintre bani si cantitatea de
    inteligenta, umor si stiinta dintr-un spot nu este si nu ar trebui
    sa fie niciodata directa. Nu-mi discreditez “targetul”,
    presupunandu-l misogin-animalic pentru ca are o meserie mai
    nu-stiu-cum. Ar trebui sa dau cel mai bun rezultat indiferent de
    pret, nu spun asa manualele?

    Spotul acela speculeaza realitatea societatii romanesti intr-un mod
    grosolan, ca sa emit si eu o parere. El lasa urme si dupa ce nu va
    mai fi difuzat – nu de anvergura, nu impune fapte si manifestari
    directe si violente, dar sapa la fundamente. Cam in felul in care
    spun unii ca ii influenteaza pe tineri jocurile video violente.
    Alaturi de o presa colorata si tembel lipsita de pudoare, alaturi
    de fauna de pe ecranele televizoarelor, alaturi de starea strazii.
    Patronul va considera ca nu a gresit; el a dat banul, a obtinut o
    crestere a vanzarilor, ii apreciaza pe publicitari. Ii considera
    niste specialisti adevarati. Dar somnul specialistilor naste
    monstri, ca sa fac o parafraza.

    Si o paranteza: profesorul Michael Norton de la Harvard Business
    School si-a pus studentii sa “marketeze” cel mai bun restaurant din
    lume, elBulli. Si studentii au conchis: restaurantul are prea multi
    angajati, trebuie sa foloseasca ingrediente mai ieftine, sa isi
    imbunatateasca modul de aprovizionare, iar programul sa fie
    prelungit (elBulli este deschis sase luni pe an, consumatorii sunt
    selectati, o masa dureaza cateva ore, are peste 30 de feluri si
    costa in jur de 230 de euro). Studentii au mai propus cataloage
    specializate, colaborarea cu mari fabricanti de alimente, lansarea
    unui lant de hoteluri si a unor fast-food-uri elBulli; viitorii
    specialisti in marketing s-au impartit in doua tabere – a celor ce
    optau pentru monetizarea numelui elBulli si a celor ce credeau
    opusul, ca regulile comune ale businessului ar fi distrus ceea ce a
    creat Ferran Adria, proprietarul si bucatarul-sef al
    restaurantului.
    Ferran Adria a ridicat din umeri in fata propunerilor studentilor
    si a spus, simplu, ca banii nu-l intereseaza prea mult si ca o masa
    ar trebui sa coste 600 de euro, dar el gateste nu pentru milionari,
    ci pentru oameni rafinati, sensibili.

    Este o lectie buna pentru viitorii specialisti, care din primul an
    de scoala se gandesc, iata, cum sa-si maximizeze castigurile. Sigur
    ca nu putem pune sub aceeasi palarie toate produsele, mancarea lui
    Adria si materialele pentru constructii si nu le putem marketa la
    fel. Dar putem imprumuta din principiile lui Adria: respect pentru
    clienti, eleganta, bun-simt. O revolutie a bunului-simt tocmai a
    esuat in Romania si, orice va fi insemnand aceasta, cred ca avem
    de-a face si cu o criza a oualor.

  • Doi la unu

    Cinic, virulenta atacurilor poate fi inteleasa, intrucat cei doi
    candidati sunt aproape la egalitate, fiecare avand interesul sa
    mobilizeze cat mai bine un electorat care s-a dovedit doar pe
    jumatate sensibil la exercitiul electoral.

    Alianta PSD cu PNL pentru sprijinirea lui Mircea Geoana in lupta
    electorala a fost citita ca o arma cu doua taisuri. De altfel, unul
    dintre ele a fost speculat instantaneu de celalalt candidat, Traian
    Basescu, care nu a scapat prilejul sa aminteasca de experienta
    coalitiei celor “322” de la referendumul pentru demiterea sa,
    invalidat din cauza slabei prezente la vot, dar prezentat de tabara
    prezidentiala drept o victorie la scor impotriva adversarilor
    politici. La randul sau, Mircea Geoana, desi nu poate fi sigur ca
    va aduna toate cele 20% obtinute de Crin Antonescu in primul tur, a
    reusit sa-si subordoneze activul PNL, care are misiunea de a-l
    sprijini impotriva lui Traian Basescu. Iar aceasta conteaza, cel
    putin la nivel rural – unde, la prezidentiale, electoratul este mai
    disciplinat si prezenta la vot mai ridicata decat in mediul
    urban.

    Oricum ar fi, dupa 6 decembrie cabinetul Negoita are foarte putine
    sanse sa fie aprobat in Parlament, Mircea Geoana anuntand chiar ca
    – in cazul in care va castiga – ar putea retrage decretul de
    desemnare semnat de Traian Basescu, pentru a scuti efortul
    parlamentarilor. Guvernul Boc insa avea la sfarsitul saptamanii
    trecute probleme mai mari decat succesiunea: Curtea de Apel
    Bucuresti l-a lasat in aer pe Vasile Blaga dupa ce a decis sa
    suspende decretul prin care acesta l-a inlocuit pe Dan Nica la
    conducerea Ministerului de Interne. Astfel, turul al doilea se
    poate desfasura fara un ministru in functie, situatie semnalata si
    de presedintele in exercitiu.

    PE SCURT:

    • REPUBLICA MOLDOVA
      Lupu sau anticipatele. Saptamana viitoare va incepe cu un vot
      decisiv pentru Republica Moldova, parlamentarii fiind chemati din
      nou sa valideze candidatura democratului (fost comunist) Marian
      Lupu pentru functia de sef al statului. Daca Alianta pentru
      Integrare Europeana se declara dispusa sa modifice inclusiv
      meto¬dologia de alegere inainte de scrutinul din 7 decembrie,
      comunistii – care se opun lui Lupu – au puterea de a evita
      alegerile antici¬pate din 2010, obligatorii daca la Chisinau nu va
      exista un presedinte de saptamana viitoare. Analistii politici
      moldoveni sustin ca, dat fiind comportamentul PCRM din ultima
      perioada, anticipatele sunt aproape certe, in lipsa unei tradari la
      votul secret din Parlament.
    • DIPLOMATIE
      Uraniul iranian sta in Iran. Iranul a respins o propunere a
      Agentiei pentru Energie Atomica (AIEA) de a preda trei sferturi din
      uraniul imbogatit pe care il detine pentru ca acesta sa fie
      prelucrat in exteriorul tarii. AIEA ceruse aceasta concesie
      Teheranului pentru a elimina speculatiile cu privire la folosirea
      materialu¬lui in realizarea de focoase nucleare, desi iranienii
      sustin ca uraniul imbogatit este folosit intr-un institut pentru
      cercetarea cancerului. Refuzul Teheranului, daca nu va fi revizuit
      pana la sfarsitul acestui an, deschide calea unor noi sanctiuni ale
      Consiliului de Securitate, acceptate si de Rusia si China – aliate
      traditionale ale statului presedintelui Mahmoud Ahmadinejad.

  • Dreptul la o iarna blanda

    Compania rusa Gazprom a acceptat, saptamana trecuta, ca Ucraina
    sa cumpere mai putin gaz decat s-a angajat initial pentru 2010 si
    sa renunte la penalitatile pentru reducerea cantitatilor de gaze
    cumparate in 2009 in raport cu contractul semnat initial. Ca atare,
    firma ucraineana de stat Naftogaz va achizitiona 33,75 miliarde mc
    gaze de la Gazprom anul viitor, acord care urmeaza compromisului
    initiat de premierul rus Vladimir Putin si de omologul sau de la
    Kiev, Iulia Timosenko.

    Compromisul dintre cele doua parti “anuleaza riscul platii de
    penalitati pentru neutilizarea gazului contractat”, a declarat
    Aleksei Miller, directorul executiv al Gazprom, citat de Reuters.
    Ca efect al crizei economice, Ucraina a cumparat 18,85 miliarde mc
    de gaze din Rusia in primele 10 luni ale anului, reprezentand doar
    59% din volumul contractat de 31,7 miliarde mc. Mai important insa,
    compromisul inlatura spectrul incapacitatii de plata a unei Ucraine
    mult slabite economic de un an de criza. Economia Ucrainei a scazut
    cu 15,9% in trimestrul al treilea, dupa un declin de 17,8% in
    trimestrul al doilea, conform datelor oficiale.

    Inflatia a ajuns in octombrie la 14,1%, in scadere de la 15% in
    septembrie. FMI a amanat acordarea urmatoarei transe din creditul
    FMI prevazute initial pentru aceasta luna, in valoare de 3,4
    miliarde de dolari, dupa ce parlamentul a aprobat legea de majorare
    a salariului si a pensiei minime pe economie cu peste 20%,
    dezechilibrand astfel perspectiva fiscala pentru 2010. Conform
    Financial Times, masura va majora cheltuielile bugetare cu un
    miliard de dolari anul acesta si cu inca 10 la anul, ducand
    deficitul fiscal la aproape 8% din PIB, de la un nivel in jur de 5%
    anul acesta. Valoarea totala a creditului este de 16,4 miliarde de
    dolari (11 miliarde de euro), din care pana acum Ucraina a primit
    11 miliarde.

    Premierul Iulia Timosenko, candidat la alegerile prezidentiale, a
    avertizat deja ca o amanare a urmatoarei transe din creditul FMI ar
    face “extrem de dificila” viata pentru Ucraina, iar alti ministri
    ai cabinetului s-au referit deschis la posibilitatea ca in aceste
    conditii sa nu mai poata fi onorate platile pentru gazele din
    Rusia. Astfel de avertismente, noteaza Reuters, au alertat
    oficialii de la Bruxelles, care vor sa evite o noua criza a
    gazelor, de natura sa afecteze din nou toata Europa.

    Urmand logica electorala, Timosenko il considera vinovat de
    situatie pe actualul presedinte, Viktor Iuscenko, adversarul ei la
    scrutinul din ianuarie, pe motiv ca el a aprobat, din ratiuni
    populiste, cresterea salariilor si a pensiilor careia FMI i s-a
    opus. Agentia Fitch apreciaza ca deficitul bugetar ar putea ajunge
    in acest an la 11% din PIB, iar daca FMI nu va elibera urmatoarea
    transa, guvernul ar fi tentat pur si simplu sa-si asigure necesarul
    de bani tiparind moneda fara acoperire.

    Paradoxal, comentatorii si-au pus sperantele – corect, dupa cum o
    dovedeste acordul de saptamana trecuta – in faptul ca Rusia nu
    doreste sa creasca sansele pro-occidentalului Iuscenko la alegerile
    prezidentiale si de aceea nu va recurge din nou la taierea gazelor.
    Premierul Vladimir Putin avertizase lunile trecute Europa ca
    Ucraina ar putea iarasi sa ajunga in incapacitate de a plati gazele
    si l-a acuzat pe presedintele Iuscenko ca saboteaza intentia
    guvernului Timosenko de a onora la timp platile catre Gazprom, insa
    analistii considera ca razboiul verbal va ramane la acest stadiu,
    cel putin pana dupa alegeri.

    In plus, Rusia si-a imbunatatit sensibil relatiile cu cele mai
    importante tari din UE in ultimul an, astfel incat nu va dori sa
    tensioneze din nou situatia printr-o intrerupere a gazelor. Cum
    dificultatile economice ale Ucrainei sunt insa foarte reale,
    indiferent de jocurile politice, analistii au apreciat ca o solutie
    a problemei va sta intr-o coordonare mai buna intre Moscova si
    Bruxelles, fie sub forma unui credit de la UE, fie in forma
    continuarii finantarii de la FMI in ciuda situatiei fiscale din
    Ucraina, fie pur si simplu (asa cum deja s-a intamplat) a unui
    compromis facut de Moscova daca Kievul nu va mai fi in masura sa
    achite gazele.

  • Cine a profitat si cine a pierdut din imobiliare

    “E foarte greu sa stai deoparte, cand toata lumea investeste,
    toata lumea se agita si in fiecare zi citesti in ziare despre noi
    proiecte imobiliare. Insa nu ne ieseau calculele si consider ca
    merit acest premiu fiindca am reusit sa stau deoparte cand toata
    lumea se arunca.” Acesta era, in urma cu sase luni, o parte din
    discursul lui Radu Merica de castigator al premiului special
    “Pretul corect pe metru patrat” din cadrul galei BUSINESS Magazin
    pentru Tineri Manageri de Top.


    Radu Merica, care a condus intre 2001 si 2005 holdingul omului
    de afaceri Ion }iriac, este de circa trei ani director general
    pentru Romania al ECE Projektmanagement, un grup care administreaza
    peste 100 de centre comerciale si a construit cladiri de birouri a
    caror suprafata e de aproape o treime din stocul total din
    Bucuresti. Cu toate acestea, ECE este in Romania doar unul dintre
    cei (foarte) multi, activitatea grupului german fiind redusa doar
    la coordonarea dezvoltarii centrului comercial Colosseum din zona
    de nord a Capitalei, a carui constructie nu a fost insa
    inceputa.

    “Nu am glumit cand am spus ca a fost mai bine ca am stat
    deoparte”, spune acum Merica, cu gandul la valul de proiecte
    amanate sau stopate definitiv. Criza economica si prabusirea pietei
    imobiliare i-a adus intr-o situatie paradoxala pe investitorii de
    profil care au avut o activitate redusa: desi au facut putine sau
    uneori nicio tranzactie semnificativa, nu si-au format un vast
    portofoliu de terenuri si nici nu au finalizat (numeroase)
    proiecte, pot fi considerati acum printre castigatori, sau macar
    printre cei ce sigur n-au pierdut – desigur, alaturi de cei care au
    dezvoltat si vandut deja proiecte, precum Avrig 35, BelRom, GTC
    Romania sau Conarg.

  • Asiguratorii investesc cateva milioane de euro in campaniile RCA de iarna

    Companiile de asigurari vor investi cateva milioane de euro in
    campaniile RCA care vor incepe saptamana viitoare, avand in vedere
    ca in aceasta perioada 30-40% din soferi isi reinnoiesc asigurarile
    de raspundere civila auto (RCA).

    Cititi mai multe pe www.zf.ro

  • E.ON a inaugurat in Ungaria cel mai mare depozit de gaze naturale din Europa Centrala si de Est

    Depozitul are o capacitate de stocare de 2,1 miliarde de metri
    cubi.

    Cheltuielile legate de acest proiect nu vor afecta nota de plata
    a clientilor, deoarece investitiile vor fi recuperate din
    tranzactiile cu gaze naturale.

    Cititi mai multe pe www.zf.ro