Blog

  • Colonizatorii

    Dupa ce a fost decenii la rand lider doar pe piata italiana, Enel a patruns in forta pe pietele din inca doua tari: Slovacia si, de saptamana trecuta, Romania.

     

    ACASA: In Italia, Enel are 48.000 de angajati si 30 mil. clienti, care reprezinta 87% din piata rezidentiala.

     

    ROMANIA: Cu 2,5 mil. clienti si trei zone cheie pentru economia romaneasca (Bucuresti-Ilfov, Banatul si Dobrogea), Enel domina, alaturi de Electrica SA, piata de electricitate din Romania.

     

    PRODUCTIE: Cu 839 mil. euro, Enel a preluat, tot saptamana trecuta, controlul companiei slovace de productie de energie electrica Slovenske Elektrane, care detine 83% din productia de energie nationala.

  • Povestea continua

    Si urmatoarele companii care vor fi scoase la privatizare de Electrica vor suscita interes, avand rezultate destul de atractive.

     

    Capital social 2005 (mil. €)

    Vanzari 2005 (mil. €)

    Nr. consum. (milioane)

    Muntenia Sud

     49,7

    377

    1,15

    Muntenia Nord

     85,51

    302

    1,23

    Transilvania Sud

    102,8

    303

    1,03

    Transilvania Nord

     87,2

    297

    1,10

  • Primenirea de vara la Saatchi&Saatchi

    Pentru prima oara in cei 16 ani de cand a infiintat Saatchi & Saatchi alaturi de fratii sai, Radu Florescu a luat taurul de coarne si a facut ordine in managementul afacerilor din grup. Nimeni nu a fost inlaturat, nimeni nu a fost adus din exterior, dar a rezultat o garnitura de manageri gata sa atraga mai mult din bugetele companiilor.

     

    Mai mult sau mai putin discret, schimbarile la Saatchi & Saatchi – una dintre primele 10 agentii de publicitate din tara, afiliata printr-un contract de franciza la al doilea mare grup de publicitate al lumii, Publicis – au inceput de mai bine de sase luni. A fost numit un nou sef al departamentului de strategie, (Cristina Iordanescu), un nou director de new business development (Alina Damaschin) si un nou director de creatie (Mihaela Pascu). Prin noiembrie 2005 a fost infiintata o noua divizie, Saatchi & Saatchi X, specializata in servicii de BTL (below-the-line, publicitate neconventionala) si shopper marketing.

     

    Iar acum circa doua saptamani agentia a anuntat un nou managing director in locul lui Radu Florescu, pe Cristina Oanta, anterior client service director (functie preluata de Paula Hotea). Florescu a devenit CEO al grupului, pozitie din care se va concentra asupra oportunitatilor de new business si asupra noilor strategii de dezvoltare.

     

    Toate aceste schimbari – care au avut la baza o decizie locala si asupra careia si-a dat girul biroul din Londra, spune Florescu – au loc intr-o perioada decisiva pentru business-ul grupului. Unul dintre cele doua motoare ale afacerii Saatchi – Zenith Media, divizia de media care in 2004 a avut o cifra de afaceri de doua ori mai mare decat divizia de publicitate, Saatchi & Saatchi – se afla in vizorul Publicis de ceva timp in vederea unei fuziuni cu o alta agentie din retea. E vorba de fuziunea Zenith Media cu Opti Media – aceasta fiind arondata agentiei Publicis Romania – pentru a forma o singura entitate, ZenithOptimedia, denumire sub care functioneaza la nivel mondial una dintre companiile de servicii media ale grupului Publicis.

     

    In ipoteza in care fuziunea ar avea loc – si sunt semne clare si chiar declaratii ale partilor implicate ca negocierile cu francezii de la Publicis ar fi in faze avansate pentru aceasta fuziune – noua entitate din care va face parte actuala Zenith Media va suferi modificari la nivel de actionariat, de responsabilitati, implicit de aport la businessul grupului Saatchi (peste 12 mil. euro in 2004, agentia nefurnizand datele pe 2005). Situatie in care actionarii Saatchi & Saatchi (Radu Florescu si cei doi frati ai sai, John si Nicholas Alexander), via offshore-ul Peziona Enterprises, nu puteau sta cu mana in san: se impuneau unele schimbari strategice, pentru a mentine volumul de afaceri al grupului pe de o parte, dar si pentru a cultiva o cota cat mai mare dintr-o piata aflata in crestere, pe de alta parte.

     

    Florescu neaga insa ca ar fi vreo legatura intre aceste schimbari si interesul Publicis de a prelua controlul in operatiunile din Romania (interes manifestat si in cazul grupului Leo  Burnett, din aceeasi retea, unde momentan Publicis are o prezenta minoritara in actionariatul companiilor arondate Leo Burnett). „Nu e nici o legatura. Este o evolutie normala a operatiunilor din Romania. Acest fapt imi permite sa ma concentrez asupra deciziilor strategice pentru grup“, a declarat Radu Florescu pentru BUSINESS Magazin, care a mai spus ca cele mai multe structuri Saatchi din regiune sunt similare noii structuri din Romania.

     

    Atunci de ce aceste schimbari abia acum? „Am simtit ca acum e cel mai bun moment. Conditiile impuse de piata, cumulate cu schimbarile produse incepand cu acest an, ne-au facut sa luam aceasta decizie“, a spus Florescu, fara a detalia. De ce schimbari la nivel de management? Florescu explica: unele organizatii isi schimba strategia, altele focus-ul (domeniul), altele oamenii. Saatchi & Saatchi a ales-o pe cea din urma datorita „backround-ului unic pe care il are in aceasta piata si oamenilor prezenti in structura de management“.

     

    „Cred ca schimbarea in general nu poate sa faca decat bine“, a spus Florescu, care se asteapta la o crestere a profitului net cu 15% in acest an, fara a preciza insa valoarea acestuia. „Uitandu-ma in piata de publicitate la cum se castiga, din ce in ce mai putin pentru un efort din ce in ce mai mare, cred ca acest obiectiv financiar va fi o provocare“.

     

    Noul manager de la Saatchi & Saatchi, Cristina Oanta (43 de ani) nu face nici o previziune financiara. „Acum revizuim estimarile. Lucrurile in publicitate se schimba extrem de rapid“, spune Oanta, care lucreaza in agentie de 13 ani, ultimii 4-5 ani pe functia de client service director. Acum, ca managing director, rolul ei este sa restructureze si sa dezvolte in continuare agentia. Un exemplu de restructurare este divizarea agentiei pe specializari, o miscare recenta fiind infiintarea diviziei de BTL, Saatchi & Saatchi X. De  notat ca, in general vorbind, secretul spargerii activitatii unei agentii pe specializari e potentialul de a atrage clienti concurenti, deci business aditional.

     

    De pilda, o agentie poate oferi servicii de creatie unei banci, Y sa spunem, iar divizia de BTL poate avea drept client pe banca Z, concurent direct lui Y. Daca serviciile de creatie si BTL ar fi fost integrate, atragerea unui al doilea client bancar ar fi fost putin probabila. De aici, frenezia agentiilor din ultima perioada de a-si transforma departamentele in divizii specializate (PR, BTL, Media etc), desi procesul de lucru, oamenii si interactiunile interdepartamentale sunt in esenta aceleasi.

     

    Are in plan Oanta, de exemplu, infiintarea diviziei Saatchi & Saatchi PR, dat fiind ca separarea activitatii de PR este o tendinta / moda evidenta in industrie? „Nu este planificat, dar nici exclus. Toate divizarile in Saatchi s-au facut intr-un moment de business propice“, a spus noul manager al agentiei, al carei principal obiectiv declarat este loializarea clientilor existenti si cresterea businessului acestora. Cristina Oanta este de profesie economist. De-a lungul timpului, a lucrat si in industria mobilei, si in turism (ca ghid turistic), dar si in cadrul unei ambasade, isi aminteste ea. In publicitate, Oanta admite ca a ajuns intamplator. Desi recunoaste ca nu a stat niciodata sa analizeze de ce lucreaza in business-ul de publicitate, ea nu ar mai pleca din aceasta industrie acum. Si nici in perspectiva.

  • Structura de management

    Noua functie a lui Radu Florescu este de CEO al grupului Saatchi & Saatchi, care in 2004* a avut un business total de circa 22 de milioane de euro.

     

    SAATCHI & SAATCHI 

    Specializarea: servicii publicitate

    Managing Director: Cristina Oanta

    Cifra de afaceri 2004: 6,1 milioane euro

     

    ZENITH MEDIA

    Specializarea: servicii media

    Managing Director: Maria Tudor

    Cifra de afaceri 2004: 12,4 milioane euro

     

    CABLE DIRECT

    Specializarea: regie de vanzari

    Managing Director: Vlad Tudosie

    Cifra de afaceri 2004: 1,6 milioane euro

     

    PANTONE STUDIOS

    Specializarea: DTP si productie publicitara

    Managing Director: Dan Bacalum

    Cifra de afaceri 2004: 1,9 milioane euro

     

    SAATCHI & SAATCHI X

    Specializarea: BTL si shopper marketing

    Managing Director: Mona Opran

    Cifra de afaceri 2004: –

     


    *ULTIMELE INFORMATII OFICIALE DISPONIBILE, AGENTIA DECLINaND SA FURNIZEZE DATELE PE 2005.

    NOTA: ALTE BUSINESSURI CARE SUNT LEGATE DE SAATCHI & SAATCHI PRIN ACTIONARI COMUNI (DAR CARE FUNCTIONEAZA INDEPENDENT DE RETEA) AR MAI FI FUNKY BUSINESS (BTL) SI CHAINSAW (POST-PRODUCTIE).

  • Oameni din afara

    Agentia fratilor Florescu nu este singura care a operat schimbari operationale si/sau la nivel de personal in ultima perioada. Miscari au avut loc si la Scala JWT.

     

    POZITII-CHEIE: In mai putin de jumatate de an, Scala JWT a adus trei oameni noi in pozitii cheie: un director de creatie (Mark Walton), un director financiar (Mihaela Vacarus) si un director de business development (Matthew Dezzani). Dezzani ocupa si pozitia de managing director al RMG Connect, divizia de BTL a Scala.

     

    COMPETENTE EXTERNE: Daca Saatchi & Saatchi a pariat pe promovarea oamenilor existenti, Scala a avut o strategie diferita – aceea de a-si intari managementul prin atragerea de competente externe. Informatii neoficiale spun ca intarirea echipei vizeaza, printre altele, si atragerea Vodafone, client traditional al JWT la nivel mondial.

  • TELEFONIE MOBILA: Concurenta si politicul scad tarifele la roaming

    Cand vine vorba de roaming, orice apel telefonic costa, indiferent ca este dat sau primit. Si nu putin. Marjele uriase de profit ale operatorilor au atras atentia autoritatilor UE, ale caror avertismente ar putea declansa un razboi al preturilor.

     

    Recent, au inceput sa se contureze semnele unei revolutii. Nu se stie clar de unde a sarit scanteia, dar in mod clar iese ceva fum: marii operatori de telefonie mobila din lume – inclusiv Vodafone si Orange – au inceput sa simplifice si sa reduca tarifele de roaming.

    Iar freamatul care a cuprins lumea telefoniei mobile pare sa aiba cel putin doua explicatii. Prima este cea invocata de operatori. „Reducem tarifele pentru ca ne obliga concurenta“, spun ei. Coincidenta sau nu, concurenta a inceput sa-si arate coltii tocmai intr-un moment deja dificil pentru operatori, ceea ce duce la a doua explicatie – de ordin politic.

     

    Mai exact, Comisia Europeana, prin vocea comisarului pentru societatea informationala si media Viviane Reding, face un lobby extrem de agresiv de o jumatate de an incoace, cerandu-le companiilor de telefonie mobila sa-si revizuiasca tarifele la roaming. La fel ca si orice alta piata,  si cea a roaming-ului este deschisa concurentei. Iar autoritatile europene au dreptul sa intervina doar atunci cand considera ca intre jucatori ar putea exista o intelegere pentru pastrarea unui nivel nejustificat de mare al preturilor.

     

    Cu alte cuvinte, un „cartel“ al operatorilor de telefonie mobila. O acuza pe care Comisia nu a formulat-o deschis, dar a lasat totusi sa se inteleaga ca modul de calculare al tarifelor trebuie sa fie mult mai transparent. Iar ceea ce s-a intamplat in Franta la finalul anului trecut, cand trei operatori – printre care si Orange – au fost amendati cu 534 de milioane de euro de autoritatile antitrust nationale pentru ca s-ar fi inteles sa tina sus tarifele de telefonie mobila, demonstreaza ca ochiul Comisiei este indreptat atent in aceasta directie. Nu in ultimul rand, o privire de ansamblu asupra contextului ultimilor ani aduce indicii suplimentare.

     

    Operatorii de telefonie mobila nu sunt primii care au de dat explicatii in fata autoritatilor europene. Inaintea lor au facut-o Microsoft, Coca-Cola sau General Electric. Asa ca nu-i de mirare ca si operatorii de telefonie mobila sunt obligati sa ia in considerare avertismentele autoritatilor. Iar reorganizarea schemelor europene de roaming are ecouri chiar si in Romania. Recent, Orange a simplificat tarifele (clientii platesc acelasi pret, indiferent de ora apelului sau de reteaua pe care o folosesc in strainatate), iar Vodafone a lansat saptamana trecuta si in Romania serviciul Passport, prin care reduce tarifele apelurilor initiate din 19 retele proprii sau partenere din intreaga lume.

     

    Pe de alta parte, acest tip de oferta nu reprezinta neaparat o ieftinire 100%. La Orange Romania, de pilda, tarifele sunt intr-adevar mai usor de retinut dupa schimbare, dar sunt mai mari pentru unele retele europene. Iar la Vodafone, pretul unei convorbiri din roaming scade doar in conditiile in care apelul dureaza mai mult de un minut. Altfel spus, noile politici de tarifare ale operatorilor europeni ar putea sa nu fie suficiente in ochii autoritatilor de reglementare.

     

    Mai ales ca pretentiile comisarului Viviane Reding sunt foarte mari: in final, tarifele de roaming ar trebui sa ajunga la acelasi nivel cu cele nationale. Argumentele sale sunt insa respinse de operatori ca fiind total nerealiste, avand in vedere ca modalitatea tehnica de asigurare a serviciului de roaming este diferita fata de cea prin care se vorbeste la mobil in tara de origine.

     

    Totusi, cea care poate duce la un razboi al preturilor este tot piata. Vodafone si programul sau Passport se opun unei aliante formate din Orange, Telecom Italia Mobile (TIM) si T-Mobile. tinta celor doua tabere – tarife de roaming care sa atraga cat mai multi abonati noi,  dar si, bineinteles, de la competitori – ar putea sa fie un imbold mai puternic decat ecourile oricarui glas venit dinspre Bruxelles. Cu roaming sau fara.

  • Ghid de functionare

    • Atunci cand iesiti din tara, telefonul este „preluat“ de o alta retea, a unui operator care este partener cu cel de acasa.
    • Convorbirile dumneavoastra sunt rezolvate de reteaua operatorului strain, care se interconecteaza cu reteaua de la care primiti sau catre care efectuati apelul.
    • Operatorul strain il taxeaza pe operatorul de acasa pentru fiecare apel pe care il dati sau primiti, operatorul roman urmand sa-si recupereze banii, plus o marja de profit, de pe factura urmatoare, daca sunteti abonat, sau din credit, daca sunteti client pre-pay.

  • Orange a lansat 3G mai mult de nevoie

    Clientilor romani ai Orange, lansarea serviciilor 3G de saptamana trecuta le aduce videotelefonia si o viteza mai mare de transfer a datelor. Cum se explica insa graba Orange de a lansa serviciile de generatia a treia inainte de a asigura acoperirea nationala EDGE, conform planurilor initiale?

     

    Avem acoperire EDGE  in 35 de orase din Romania, iar pana in prima jumatate din 2006 vom avea acoperire nationala, va fi la acelasi nivel cu acoperirea retelei. Apoi vom lansa 3G.“ Astfel suna o declaratie facuta de Richard Moat, executivul Orange, la inceputul lui ianuarie 2006. La sase luni distanta, rata de penetrare a EDGE este de aproximativ 40% din totalul populatiei Romaniei.

     

    Desi inca departe de previziunile initiale, Orange a lansat saptamana trecuta reteaua de generatia a treia, amanandu-si promisiunea extinderii complete a EDGE pentru sfarsitul semestrului trei. Logica acestei mutari: acoperirea 3G in principalele orase, suprapusa peste zonele aflate sub umbrela EDGE, va permite clientilor sa foloseasca serviciile de trafic in banda larga chiar si atunci cand ies din ariile urbane. (EDGE este considerata poarta de intrare pentru vitezele broadband, echivalentul 2,75G). Ce i-a determinat pe cei de la Orange sa-si revizuiasca planurile?

     

    Un posibil raspuns l-a oferit vicepresedintele IGCTI, Gabriel Mocanu, care a atras atentia asupra clauzelor din caietul de sarcini asumat de operator la cumpararea licentei 3G, acum doi ani. Potrivit acestora, operatorul francez este obligat sa isi dezvolte reteaua in Bucuresti si minim alte 10 orase pana la sfarsitul lui 2006, precum si sa asigure disponibilitatea serviciilor 3G pentru 120 km de drum european. In cazul in care Orange nu-si respecta angajamentele, sanctiunile pot ajunge chiar pana la pierderea licentei, pentru care operatorul a platit 35 mil. dolari.

     

    Din aceasta perspectiva, Orange este nevoita sa lupte pe doua fronturi: consolidarea amprentei nationale EDGE si constructia retelei 3G. Upgrade-ul antenelor GPRS la nivel EDGE poate fi insa facuta cu costuri relativ mici fata de tehnologia 3G, care presupune instalarea unor alte emitatoare decat cele folosite pana acum. Potrivit estimarilor oficiale, constructia retelei 3G pentru 20 de orase va costa Orange 23 de milioane de euro pana la sfarsitul anului.

     

    In aceasta prima faza, serviciile 3G sunt disponibile doar pentru doua orase: Bucuresti si Timisoara, urmand ca luna viitoare sa se alature Brasovul si Clujul. Oficialii Orange au declarat ca si-au propus ca pana la sfarsitul anului pe lista oraselor 3G sa figureze 20 de nume. Pentru comparatie, lista rivalului Vodafone include acum 22 de orase. De altfel, dinamica extinderii retelei 3G a fost semnificativ diferita in cazul Vodafone, care si-a lansat serviciile bazate pe aceasta tehnologie in 8 orase simultan, in aprilie 2005. La alte doua intervale de jumatate de an, au mai fost acoperite cate alte 7 noi orase.

     

    Un alt fapt care vine sa sprijine ideea ca lansarea a fost facuta in mare graba, ar fi acela ca acordul de interconectare pentru apelurile video intre cei doi operatori va fi semnat doar „in cursul acestei veri“, dupa cum spune Marian Velicu, VP Strategie, Reglementare si Afaceri Publice la Vodafone Romania. Planul tarifar prezentat de Orange contine deja pretul pe care il vor plati abonatii pentru apelurile video cu alte retele nationale (0,30$), fara ca Orange sa-si poata calcula de pe acum costurile.

     

    Pe de alta parte, serviciile 3G ale Orange sunt disponibile tuturor clientilor, abonati sau utilizatori de cartele prepaid, serviciile putand fi folosite „la bucata“. Operatorul isi largeste astfel piata pentru serviciile de generatia a treia cu cei 2/3 din totalul utilizatorilor de servicii de telefonie mobila care folosesc cartele preplatite. Singura conditie este acum posesia unui telefon compatibil.

     

    Pana la sfarsitul anului, Moat anticipeaza un numar de 250.000 de utilizatori ai retelelor broadband, in conditiile in care acum 100.000 de persoane folosesc EDGE. Lansarea, lipsita de fastul pionierilor de la Vodafone, nu a colorat in portocaliu toate panourile publicitare.

     

    Nu pe strada isi va cauta Orange clientii, ci in birouri. Veniturile din traficul de date provine in prezent in proportie de 70% de la clientii business. Iar din cate spune Thierry Millet, directorul comercial al Orange Romania, si pe viitor cresterile cele mai mari sunt asteptate sa vina tot din aceasta zona.

  • FARMACEUTICE: Se fac cartile pentru cresterea vanzarilor la generice

    Pe plan mondial, producatorii de medicamente generice sunt sub lumina reflectoarelor. Vanzarile de generice vor avea in urmatorii ani un ritm de crestere mai mare decat piata totala de farmaceutice. In Romania, principalele companii isi pregatesc acum cartile.

     

    Peste 180 de noi produse in numai doi ani. Aceasta este artileria grea cu care Sandoz, divizia specializata a gigantului elvetian Novartis, ataca pozitia de prim producator de generice (medicamente care utilizeaza substante active a caror perioada de protectie a expirat) de pe piata romaneasca. O pozitie disputata in acest moment de Zentiva si Ranbaxy. In toamna anului trecut, cehii de la Zentiva au preluat cel mai mare producator de medicamente din Romania – Sicomed, in vreme ce indienii de la Ranbaxy Laboratories au cumparat acum mai bine de doua luni 96,7% din actiunile Terapia. Dupa anuntarea achizitiilor, noii proprietari s-au concentrat pe dezvoltarea fortei de vanzari, pregatirea lansarii de noi produse, in paralel cu restructurarea portofoliilor. Iar urmatorii doi-trei ani par decisivi in pozitionarea pe piata. Potrivit reprezentantilor companiilor farmaceutice, in acest an, precum si in 2007 si 2008, vor expira patentele mai multor medicamente inregistrate pe piata romaneasca. Ca urmare, producatorii de generice vor putea sa lanseze o sumedenie de produse, care sa inlocuiasca medicamentele originale, la preturi de cateva ori mai mici.

     

    Iar diferenta dintre primii trei jucatori o va face viteza cu care acestia isi vor actualiza liniile de produse. „Portofoliile sunt similare, produsele in pregatire de asemenea, totul tine de timing“, spune Iztok Sever, presedintele Sandoz Romania. Cu alte cuvinte, rapiditatea cu care fiecare dintre cele trei companii va introduce noi produse pe piata va rasturna si determina ierarhiile.  Sandoz se bazeaza pe cresterea portofoliului. Reprezentantii companiei afirma ca au depus la Agentia Nationala a Medicamentului – organismul care autorizeaza lansarea pe piata a produselor medicamentoase – cereri de inregistrare pentru 121 de produse. Acestea sunt deja in procedura de autorizare, alte 63 de produse fiind planificate pentru 2006.

     

    Si Zentiva a anuntat ca va lansa 20 de noi produse in urmatorii trei ani, dupa ce a lansat zece in acest an. In schimb, compania ceha s-a concentrat puternic pe dezvoltarea fortei de vanzari. Zentiva a pornit o campanie puternica de angajari pentru departamentul comercial, care a ajuns la peste 250 de oameni, cu peste 100 mai multi decat aveau Zentiva Romania si Sicomed inainte de a-si integra operatiunile.

     

    O strategie similara a adoptat si Ranbaxy. Imediat dupa ce s-a anuntat preluarea Terapia, Dragos Damian, directorul comercial al producatorului clujean, spunea ca echipa cumulata a celor doua companii va fi chiar mai mare decat cea a Zentiva. Dar indienii vor avea un interes special pentru a dezvolta noi produse la Cluj-Napoca. Odata cu fabrica de medicamente, Ranbaxy a achizitionat si un centru de studii de bioechivalenta (studii care arata ca un produs generic are aceleasi rezultate ca si originalul). Fara un astfel de studiu nici un medicament nu poate intra pe piata UE.

     

    In fapt, miscarile din Romania sunt doar o reactie la evenimentele de pe piata mondiala, la nivel international estimandu-se ca ponderea vanzarilor de medicamente generice va creste in detrimentul celor originale, protejate de patent. Pe de-o parte, autoritatile incearca sa diminueze costurile pentru sanatate, dat fiind ca genericele sunt de cateva ori mai ieftine decat produsul original. In acelasi timp, numarul de molecule noi descoperite care sa se transforme in noi medicamente inovatoare scade an de an.

     

    In 2005, piata farmaceutica mondiala s-a ridicat, potrivit firmei de analiza IMS Health, la 602 mld. dolari, in crestere cu 7% fata de anul precedent. Iar specialistii IMS apreciaza ca avansul vanzarilor de generice va fi in anii urmatori cu doua cifre, in timp ce piata totala de medicamente va creste cu 5-8% anual pana in 2010. Aceeasi tendinta este deja vizibila si in Romania. Anul trecut, vanzarile de generice au crescut cu 31% in valoare – si mult mai mult in volum, dat fiind ca e vorba de produse mai ieftine – potrivit lui Sever, de la Sandoz. Anul trecut, piata totala de produse farmaceutice din Romania a fost de 1,27 mld. euro, cu 18% mai mult decat in 2004. Produsele generice detin mai putin de jumatate din totalul pietei, dar se estimeaza ca in anii urmatori cresterea pe segmentul medicamentelor fara patent o va depasi pe cea generala a pietei.

     

    Pe de alta parte, nici cresterea pietei totale, estimata la 15-20% anual in urmatorii cinci ani, nu este de lepadat. „Pana in 2010, piata se va dubla“, estimeaza Iztok Sever, avertizand ca Sandoz vrea sa creasca mai repede decat piata.

     

    Zentiva mizeaza pe o crestere sensibil mai mare decat a pietei. Anul trecut, vanzarile Sicomed cumulate cu ale reprezentantei Zentiva s-au ridicat la circa 63 mil. euro. Potrivit Marianei Wencz, country manager Zentiva Romania, in 2006 se preconizeaza vanzari consolidate de aproximativ 100 mil. euro, o crestere cu mai mult de 50%. La fel si Terapia. Dupa evolutia din primul trimestru, compania clujeana si-a majorat estimarile privind vanzarile din 2006, de la 100 de milioane de dolari la 110 milioane de dolari, cu 40% peste valoarea de anul trecut.

     

    Dar jocurile pentru piata romaneasca sunt deocamdata departe de a fi facute, iar cartile se impart tot pe plan international. Acolo unde tot mai multi giganti ai industriei farmaceutice isi intorc privirile catre producatorii de generice, iar achizitiile se succed cu repeziciune. Aceasta evolutie vine dupa ani de zile in care marii producatori au fost atrasi mai degraba de firmele de biotehnologie si cercetari medicale, care le puteau aduce noi molecule, care sa se transforme in block-bustere. Grupul elvetian Novartis – al patrulea producator de medicamente din lume – si-a reunit productia de generice sub umbrela Sandoz, care este al doilea producator mondial de profil, dupa compania israeliana Teva, cu vanzari de 4,7 mld. dolari in 2005. Zentiva nu are – inca – o anvergura internationala, fiind insa unul dintre cei mai mari producatori de medicamente din Europa Centrala si de Est. Dar lucrurile s-ar putea schimba in scurt timp, dat fiind ca, de cateva luni, cel mai important actionar al firmei cehe este grupul francez Sanofi-Aventis, una dintre primele zece companii de farmaceutice din lume. Francezii au preluat la sfarsitul lui martie aproape 25% din capitalul Zentiva. Directorul executiv al companiei cehe, Jiri Michal, spunea recent ca va discuta cu reprezentantii grupului posibilitatea realizarii unor produse generice in parteneriat.

     

    Chiar daca pare un jucator mai putin important, Ranbaxy vine tare din urma. Indienii sunt deja printre primii zece producatori mondiali de generice, propunandu-si sa intre in primii cinci pana in 2012, atat prin crestere organica, cat si prin achizitii. De altfel, reprezentantii companiei au recunoscut ca sunt interesati de alte achizitii inclusiv in Romania, fara a da insa mai multe detalii.

     

    Dar jocul celor trei actori principali poate fi dat peste cap de alte companii.  Producatorul de oncologice Sindan, achizitionat de grupul islandez Actavis, a fost considerat pana acum un jucator specializat pe un singur segment de piata – produsele pentru tratarea cancerului. Actavis – care este unul din primii cinci producatori mondiali de generice – nu avea pana acum in portofoliu produse oncologice si nici nu era prezent pe piata romaneasca.

     

    In schimb, in urma acestei achizitii, va putea profita de platforma Sindan pentru a-si construi o pozitie puternica in Romania. Pe de alta parte, al treilea producator autohton de medicamente, Antibiotice Iasi, ar urma sa fie privatizat in acest an. Este de asteptat ca si cumparatorul sa se lupte pentru un loc la masa celor mari. Pana se vor stabiliza pozitiile, urmeaza lupte grele pe portofolii, intrarea pe listele de medicamente compensate, preturi, cercetare si chiar oameni de vanzari.  Invingatorul va obtine o felie mai mare dintr-o piata care este in crestere sustinuta. La fel ca intr-un joc de carti, va castiga cel care are mai multe atuuri.

  • TOP TREI

    Terapia-Ranbaxy

    COTA DE PIATA: 4,5%

    VANZARI IN ROMANIA: circa 75 mil. euro*

     

    Zentiva-Sicomed

    COTA DE PIATA: 5,9%

    VANZARI IN ROMANIA: 63 mil. euro

     

    Sandoz

    COTA DE PIATA: 3,3%

    VANZARI IN ROMANIA: 41,2 mil. euro

     


    cifrele sunt valabile pentru 2005;

    *include si activitatea de distributie