BusinessMagazin

Blog

  • Aproape 700 de persoane munceau la negru la un angajator din Capitală, dintre care 54 erau minori

     “În urma unui amplu control efectuat de Inspectoratul Teritorial de Muncă Bucureşti, în perioada noiembrie 2012 – aprilie 2013, inspectorii au depistat 698 de persoane care desfăşurau activitate fără a avea încheiate contracte individuale de muncă. Dintre aceştia, 54 erau minori. Activitatea principală desfăşurată de angajator este conform cod CAEN 7022 – activităţi de consultanţă pentru afaceri şi management”, precizează ITM Bucureşti, într-un comunicat de joi.

    Potivit sursei citate, pentru neregulile descoperite la acest control au fost sesizate organele de cercetare penală, fiind întrunite condiţiile de săvârşire a faptelor prevăzute la art. 264, alin. 3 şi art. 265, alin. 1 din Legea nr. 53/2003 – Codul muncii, republicată, cu modificările şi completările ulterioare.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Ploile vor continua în următoarele zile, dar ANM nu are în vedere un nou cod. Ce cantităţi de precipitaţii sunt estimate

     El a precizat că, vineri noaptea, va ploua în sud-vestul ţării (Mehedinţi şi Caraş), cu 10-15 litri/mp, iar duminică noaptea va ploua în sudul judeţelor aflate în sudul ţării.

    În intervalul 13-14 aprilie vor fi înregistrate precipitaţii în nordul şi centrul României, precum şi în Moldova.

    Ministrul Administraţiei Publice, Liviu Dragnea, a precizat la rândul său că ploile abundente din ultimele zile şi topirea zăpezii au afectat 1.800 hectare de teren agricol, drumuri, poduri şi podeţe.

    El a susţinut că la acest moment nu există persoane izolate “în sensul imposibilităţii de deplasare pentru necesităţi imediate sau aflate în situaţii medicale de urgenţă”, dar a cerut autorităţilor locale să conştientizeze că “nu este deloc de glumă”.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Şeful CFR SA vrea sprijin american şi israelian pentru stoparea furturilor din reţeaua feroviară

     Şeful companiei care administrează infrastructura ferovia ră a afirmat că există un proiect pentru asigurarea pazei care prevede cheltuieli anuale de 22,5 milioane lei , bani care ar urma să fie suportaţi din bugetul Ministerului de Interne.

    Pe de altă parte, el a adăugat că nu ştie cât va dura implementarea acestei proceduri, iar din această cauză trebuie să existe un plan B.

    “Eu văd că există o problemă. Nu sunt specialist, oamenii noştri nu sunt specialişti”, a spus el.

    Astfel, Sophocleous a contactat ambasadele SUA şi Israelului, urmând să aibă în perioada următoare întâlniri cu reprezentanţii acestora.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Telefonia mobilă sărbătoreşte 40 de ani de la primul apel

     Pe 3 aprilie 1973, Martin Cooper, inginer la Motorola, a efectuat la New York primul apel de pe un telefon mobil, către sediul companiei concurente AT&T.

    “Am sunat să văd dacă mă auziţi bine la celălalt capăt al liniei”, i-ar fi spus Cooper intelocutorului de la AT&T în timpul apelului istoric.

    Primul telefon cu adevărat mobil, care să poată fi ţinut în mână, a fost Motorola DynaTAC 8000x, alintat la acea vreme cu porecle precum “cărămida” sau “pantoful”.

     Cele mai vândute telefoane mobile din toate timpurile (GALERIE FOTO)

     Istoria telefoniei mobile din Romania

    Pe lângă mărimea, greutatea şi funcţionalitatea primitive din perspectiva utilizatorului modern de smartphone, primul telefon mobil avea şi un preţ descurajator pentru cea mai mare parte a populaţiei, de aproape 4.000 de dolari. Anterior, apelurile fără fir necesitau aparate de mărimea unei serviete.

    Succesul invenţiei a încurajat investiţii masive în această tehnologie, care a evoluat treptat, transformându-se mai întâi într-o industrie de larg consum şi culminând cu smartphone-ul.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Investiţii record ale celui mai mare producător auto de baterii din România

    Sistemul Start/Stop permite ca motorul maşinii să se oprească  atunci când roţile nu se mai învârt (de exemplu când se aşteaptă la semafor, după scoaterea din viteză) şi să repornească automat la cuplarea ambreiajului. Maşinile dotate cu tehnologie Start/Stop consumă mai puţin carburant şi protejează mediul înconjurător

    Din 1999 şi până în prezent, ROMBAT a derulat nouă mari proiecte de investiţii cu o valoare totală de aproximativ 27 de milioane de euro, dintre care aproximativ 11 milioane au reprezentat fonduri guvernamentale şi europene.

    În primăvara anului trecut, compania bistriţeană a fost preluată de grupul sud-african METAIR, ce cuprinde companii care desfăşoară activităţi în domeniul producţiei şi distribuţiei, predominant în industria auto. Potrivit raportului financiar transmis Bursei din Johannesburg, METAIR a înregistrat în 2012 o cifră de afaceri de peste 438 de milioane de euro, în creştere cu 23% faţă de anul precedent. Valoarea indicelui EBIDTA pentru anul trecut a fost de  peste 68 de milioane de euro, în creştere cu 19% faţă de 2011, iar profitul net a ajuns la aproximativ 41 de milioane de euro (faţă de 37,5 milioane de euro în 2011).

    În cele nouă luni şi jumătate de activitate în cadrul METAIR în 2012, ROMBAT a înregistrat o cifră de afaceri de aproximativ 48 de milioane de euro, valoarea indicelui EBITDA fiind de 5,3 milioane de euro, iar profitul după plata taxelor s-a situat la 3,3 milioane de euro.

    ROMBAT are sediul la Bistriţa, două centre logistice la Bucureşti şi câte unul la Brăila, Braşov, Cluj-Napoca, Craiova, Deva, Iaşi, Oradea, Râmnicu Vâlcea şi Târgovişte.

  • Cargill a plantat 1.000 de copaci la Bucu

    În prima parte a Zilei Pământului, peste 30 de elevi din clasele a VII-a şi a VIII-a din şcoala Generală “Sfântul Ierarh Nicolae” au participat la un atelier de lucru unde au aflat informaţii despre Ziua Pământului, prin activităţi si jocuri prin care să conştientizeze importanţa biodiversităţii şi necesitatea protejării mediului înconjurător.

    Împreuna cu asociaţia Gardienii Terrei au identificat acţiuni pe care fiecare om le poate face pentru a păstra mediul înconjurător. Tot prin joc, elevii au învatat cum se plantează un copăcel, pregătindu-se, în acest fel, de acţiunea de plantare.

    A urmat apoi plantarea a peste 1.000 de copaci, pe un teren aparţinând Primăriei Bucu, de peste 2 hectare, aflat în vecinatatea silozului pe care Cargill îl deţine în localitate. Peste 40 de voluntari din cadrul Cargill în România, împreună cu voluntarii de la Gardienii Terrei şi copiii de la şcoala Generală “Sfântul Ierarh Nicolae” au transformat un teren abandonat până acum câteva săptămâni, într-o pădure de sălcii. Fiecare copil ce a participat la actiunea de plantare a scris un mesaj pentru copacul pe care l-a sădit, căruia i-a dăruit numele său şi de care va avea grijă să crească mare în anii ce vin.

    Cargill derulează şi în România o serie de iniţiative pentru a sprijini şi dezvolta comunităţile în care îşi desfăşoară activitatea. “Am aflat că cetăţenii şi autorităţile din Bucu, judeţul Ialomiţa, sunt foarte implicaţi în dezvoltarea unor proiecte de protecţie a mediului. În calitate de membru activ al comunităţii locale şi parte a politicii noastre globale, Cargill România este onorată să poată susţine Primăria Bucu în proiectele sale ecologice”, a declarat Diana Ojică, preşedinte al Comitetului pentru Responsabilitate Socială Cargill.

    Proiectul special de astăzi a fost organizat în cadrul eforturilor globale ale Cargill prilejuite de Ziua Pământului.  De-a lungul ultimelor patru decenii, Ziua Pământului a devenit, la nivel mondial, o zi de acţiune pentru a îmbunătăţi gradul de conştientizare cu privire a problemele de mediu cotidiene şi pentru a încuraja comunităţile locale să se implice în sprijinirea sustenabilităţii.

     

  • Kludi România a încheiat 2012 cu afaceri de 1,81 mil. euro

    Creşterea cifrei de afaceri a companiei, susţinută de la an la an, se datorează mai ales schimbării comportamentului clienţilor finali, care caută cel mai bun raport calitate-preţ. Pe fondul crizei economice, aceştia s-au orientat cu precădere către produsele de o calitate superioară, care le oferă garanţia investiţiei pe termen lung. În acest context, categoria “Smart Luxury”, care include produse multifuncţionale, înalte calitativ, dar disponibile la preţuri accesibile, a crescut cu 138% ca valoare a vânzărilor în lei şi cu 126% ca valoare a vânzărilor în euro, faţă de acum patru ani.

    În plus, Kludi România a adoptat anul trecut o serie de măsuri, care s-au reflectat rapid în rezultatele înregistrate de companie. Un pas important este creşterea prezenţei produselor companiei în magazinele de tipul “do-it-yourself” (DIY). Ca valoare, ponderea segmentului DIY din totalul afacerilor Kludi s-a triplat în ultimul an – de la 4,5% în 2011 la 15% la finalul lui 2012. Compania a lansat şi patru game de produse dedicate exclusiv acestui sector, care sunt create şi ambalate special pentru a fi uşor de instalat atât de profesioniştii în domeniu, cât şi de către clienţii mai puţin experimentaţi.

    “Kludi România a reuşit şi în acest an să meargă contra curentului şi să aibă un trend ascendent din punct de vedere al rezultatelor financiare, în pofida scăderii din ultimii ani a pieţei de baterii sanitare, sisteme de duş şi accesorii”, a spus Florin Barabaş, managing directorul companiei.

    Reţeaua de distribuţie a produselor Kludi România a continuat să se dezvolte, numărul punctelor de vânzare majorându-se anul trecut cu 38 de unităţi faţă de anul anterior.
     

  • Cum a supravieţuit o companie românească în monarhie, comunism şi democraţie

    Adevăratul boom a fost undeva prin anii ’60, când partidul comunist a luat decizia că ţara avea nevoie pe partea de cosmetică de fabrica «cea mai mare, cea mai puternică din lume»„, care să intre în competiţie cu marile concerne din vestul Europei, povesteşte Mircea Turdean, directorul general al companiei Farmec din Cluj. El este unul dintre fiii lui Liviu Turdean, desemnat, în anul 1968, să construiască o fabrică de produse cosmetice de la zero. A condus-o apoi mai bine de 40 de ani, devenind astfel, potrivit spuselor fiului, cel mai longeviv director de companie din ţară.

    Înainte de ‘89, fabrica de produse cosmetice de la Cluj-Napoca avea peste 1.000 de angajaţi şi asigura 90 la sută din tot ceea ce însemna necesarul pieţei de cosmetice pentru cei 22 de milioane de români, oferind în jur de 600 de produse – de la creme de îngrijire a pielii, spray-uri şi până la produse chimico-casnice pentru curăţenia locuinţei. Cererea de produse cosmetice a românilor era completată în acea perioadă de alte două fabrici, Miraj Bucureşti şi Nivea Braşov. Toate trei se ghidau după un plan centralizat de producţie, potrivit Sofiei Irimia, inginer chimist la Farmec de 36 de ani şi şefa departamentului de cercetare al companiei. De concurenţă nu putea fi vorba, fiecare dintre cele trei firme fiind specializată pe un anumit domeniu: la Braşov se făcea pastă de dinţi, la Bucureşti, apă de toaletă, parfumuri şi vopsele de păr, iar Farmec era singura companie care producea creme cosmetice şi spray-uri.

    În anii ’80, s-au impus restricţii prin care se interziceau importurile astfel încât ţara să îşi plătească datoria externă: „A fost o perioadă de mari provocări pentru că a trebuit să reformulăm toate produsele pe bază de materii prime autohtone, să asimilăm ambalaje şi linii de producţie numai de fabricaţie românească”, spune Irimie.

    Chiar dacă gândirea de atunci era una „populistă„, au existat investiţii masive ale statului în tehnologie şi specialişti, fabrica ajungând astfel la performanţă, apreciază Turdean. Irimia a observat şi ea că dezvoltarea maximă din perioada comunistă a fost în perioada 1965-1978, când s-a investit mult în industria chimică din România: „Până în 1978-1980 a fost o epocă de înflorire, aveam reţete care şi azi sunt moderne şi pe care abia acum le scot producătorii străini”, susţine ea, un exemplu fiind laptele demachiant Doina, prezent şi azi pe piaţă în formula iniţială.

    TURDEAN ÎŞI AMINTEŞTE CĂ PRIORITĂŢILE PREDECESORULUI LUI ERAU DEZVOLTAREA ŞI CONCEPEREA DE NOI PRODUSE: „Printre primele idei ale tatălui meu a fost să se întâlnească cu doamna prof. dr. Ana Aslan – o specialistă foarte la modă în acea perioadă – care se concentrase pe o disciplină nouă, geriatria„. Întâlnirea cu profesorul a dus la conceperea gamei de produse Gerovital şi a revoluţionat industria cosmetică din întreaga lume: „România a inventat zborul, a inventat stiloul, a inventat şi anti-age-ing-ul, iar acest concept ne-a ajutat şi atunci, dar şi acum„. În 1967, la fabrică a început producţia cremelor Gerovital după încredinţarea drepturilor de producţie de către prof. dr. Aslan.

    UN PUNCT DE RĂSCRUCE PENTRU FARMEC A VENIT ODATĂ CU REVOLUŢIA: din singura companie producătoare de astfel de produse, s-a transformat în competitor pentru multinaţionalele care intrau atunci pe piaţă: „Am intrat în competiţie şi am ştiut că dacă nu mergem pe cercetare şi inovare, ci pe copiere, nu avem nicio şansă„. Prin cercetarea de piaţă, noi produse şi noi ambalaje, compania făcut faţă trecerii la sistemul capitalist: „Cei care au făcut acest lucru nu doar au rezistat, dar s-au şi întărit, în timp ce alţii au murit„. În 1995,  Farmec s-a privatizat cu capital 100% românesc prin metoda MEBO: „Primii ani după privatizare au fost extrem de dificili, au existat greutăţi în asigurarea cu valută, aprovizionarea cu materii prime şi ambalaje sau politica fiscală descurajantă„. Totuşi, datorită investiţiilor, a retehnologizării, a măririi capacităţii de producţie şi a extinderii companiei în ţară, Farmec a crescut constant cifra de afaceri, ajungând în 2012 la peste 120 de milioane de lei. Au evoluat şi exporturile, produsele companiei fiind vândute în peste 40 de pieţe din Europa, Africa, Asia, America de Nord şi America de Sud.

  • COREEA de NORD vs. SUA. Cum s-ar apăra americanii în eventualitatea unui atac

     – Pe mare, sistemul AEGIS

    Îmbarcat pe crucişătoare sau distrugătoare, sistemul antirachetă AEGIS pemite interceptarea, cu ajutorul rachetei de tip SM-3, a unor rachete balistice cu o rază de acţiune de până la 5.000 de kilometri, atunci când acestea se află în faza ascendentă sau în timpul zborului în atomosfera exterioară.

    Două distrugătoare americane, USS McCain şi USS Decatur au fost mobilizate în Pacificul de Vest pentru a face faţă unor eventuale lovituri nord-coreene, potrivit Pentagonului. Marina japoneză dispune, de asemenea, de nave echipate cu acest sistem.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Opinie Iuliana Stan, Human Synergistics: Raţiunea raţionalizării

    Una dintre magiile vieţii, aşa cum o înţeleg eu, şi la nivel organizaţional şi la nivel personal, este principiul adevărului subiectiv: fiecare om are adevărul lui. A înţelege, nu doar a cunoaşte, adevărul subiectiv al celor cu care interacţionăm ne dă cea mai mare forţă interioară posibilă. Este singurul principiu care poate reduce la zero numărul conflictelor dintre oameni. Nu reduce însă suferinţa şi nu vindecă rănile pe care diferitele adevăruri le pot produce, însă, trăind asumat adevărurile subiective ale celor din jurul nostru, devenim mai puternici şi nici nu intrăm pe tărâmul mlăştinos al conflictelor.

    Cu toţii, fără excepţie, avem pretenţia că suntem raţionali. Şi suntem, dar doar în interiorul propriilor convingeri şi al propriei realităţi. Devenim iraţionali atunci când ne scapă faptul că şi cei din jurul nostru pot avea convingeri, chiar altele decât cele pe care le avem noi.

    Interesant este că nu cantitatea sau diversitatea convingerilor contează, ci cât închidem sau cât deschidem cu acele convingeri un interlocutor. Atunci când universul convingerilor noastre invită interlocutorul să participe, evident, vorbim despre un demers curat şi raţional, pe când în situaţia în care interlocutorul este sau se simte îndepărtat, avem de-a face cu un demers de tipul raţionalizării.

    În mod hilar, cel care raţionalizează are impresia că este raţional şi îşi pune energia în a-şi demonstra raţionalitatea. Pentru cine însă are răbdare să privească raţional demonstraţia va vedea cât de iraţional este cel care raţionalizează.

    În primul rând ştim că interlocutorul este raţional dacă nu simţim că procesul lui de gândire ne consumă şi nu ne uzează fie energia, fie emoţia, ci, dimpotrivă, simţim că vrem şi că putem construi în interiorul acelui demers raţional. Într-un proces raţional este loc totdeauna de opinii, de păreri, de alternative, de soluţii. 

    Dacă interlocutorul raţionalizează, senzaţia pe care o avem este aceea că vrea să ne convingă de ceva, raţionalizarea este un proces care te fură şi care te consumă şi pe baza căruia nu se poate construi nimic. Evident că cel care raţionalizează trăieşte şi el într-un adevăr subiectiv, dar, spre deosebire de adevărul subiectiv al raţionalului, el nu dă acces, ci doar închide uşi cu pretenţia de bună intenţie reciproc benefică.

    Raţionalizarea privează interlocutorii de unul dintre cele mai importante instrumente ale gândirii: liberul arbitru. Gândirea raţională însă nu poate funcţiona în absenţa liberului arbitru al tuturor celor implicaţi. Gândirea raţională include, raţionalizarea exclude. A fi raţional este despre ceilalţi, a raţionaliza este doar despre sine. A fi raţional înseamnă a fi înţelept, a raţionaliza
    înseam-nă a fi inteligent. Raţionalizarea hrăneşte conflictele, pe când gândirea raţională scoate ce este mai bun din situaţiile cu potenţial conflictual. Raţionalizarea este despre iraţionalitate, pe când gândirea raţională este despre secvenţialitate logică. Raţionalitatea este despre maturitate şi expunere, pe când raţionalizarea este despre nerăbdare şi despre frică.

    Astfel, diferenţa dintre raţiune şi raţionalizare ţine de subiectivitatea cu care tratăm o problemă. Când suntem subiectivi nu putem fi raţionali. Când suntem obiectivi, iar obiectivitatea nu înseamnă detaşare, ci mai degrabă includere, suntem de fapt lucizi, autonomi, spontani, în contact cu noi înşine şi cu capacitatea de a ne adapta la orice vine către noi. Atunci când suntem subiectivi, adică excludem opinii, păreri, nevoi, suntem de fapt anxioşi şi frustraţi în legătură cu problema la care ne referim. Mai mult, nu există vreo problemă, ci există scenarii şi variante fără conţinut despre posibile probleme.

    Despre noi înşine, ce putem face este să avem curajul să ne dăm seama când suntem în plin demers de raţionalizare şi să ne oprim. Un bun barometru ne pot fi cei pe care îi percepem ca fiind mai înţelepţi decât noi în problema care ne preocupă.

    Despre alţii, ce putem face este să vedem cum resimţim energia care vine dinspre ei în raport cu noi şi să decidem în mod lucid şi obiectiv dacă şi cât vrem să ne uzăm. Răgazul aduce totdeauna claritatea de care avem nevoie.

    IULIANA STAN (OD & leadership consultant şi director general al Human Synergistics România)