BusinessMagazin

Blog

  • Furt de proporţii dintr-o firmă bucureşteană: 11,5 tone de carne

    Poliţiştii Direcţiei de Investigare a Fraudelor – I.G.P.R. au destructurat o grupare infracţională formată din trei angajaţi ai unei societăţi comerciale suspectaţi că ar fi valorificat în mod ilegal produse alimentare fără documente legale de provenienţă, sustrăgându-se astfel de la plata taxelor şi impozitelor aferente.

    În dimineaţa zilei de 7 decembrie, suspecţii au fost surprinşi în flagrant în timp ce încercau să valorifice 253 de kilograme de produse din carne pe care şi le însuşiseră din depozitul societăţii la care lucrau.

    Din investigaţii a rezultat că, în perioada iunie-decembrie 2013, suspecţii şi-ar fi însuşit 11.413,9 kilograme din produsele pe care le administrau. Bunurile au fost valorificate ulterior printr-un punct de lucru al societăţii situat în Bucureşti, obţinându-se venituri ilicite de 260.560 lei.

    Faţă de cei trei suspecţi s-a luat măsura reţinerii pentru 24 de ore şi s-au făcut propuneri pentru emiterea mandatelor de arestare preventivă pentru 29 de zile pentru săvârşirea infracţiunii de delapidare în formă agravantă şi continuată.

    Cercetările continuă pentru stabilirea cu exactitate a întregii activităţi infracţionale în cauză.

  • Furt de proporţii dintr-o firmă bucureşteană: 11,5 tone de carne

    Poliţiştii Direcţiei de Investigare a Fraudelor – I.G.P.R. au destructurat o grupare infracţională formată din trei angajaţi ai unei societăţi comerciale suspectaţi că ar fi valorificat în mod ilegal produse alimentare fără documente legale de provenienţă, sustrăgându-se astfel de la plata taxelor şi impozitelor aferente.

    În dimineaţa zilei de 7 decembrie, suspecţii au fost surprinşi în flagrant în timp ce încercau să valorifice 253 de kilograme de produse din carne pe care şi le însuşiseră din depozitul societăţii la care lucrau.

    Din investigaţii a rezultat că, în perioada iunie-decembrie 2013, suspecţii şi-ar fi însuşit 11.413,9 kilograme din produsele pe care le administrau. Bunurile au fost valorificate ulterior printr-un punct de lucru al societăţii situat în Bucureşti, obţinându-se venituri ilicite de 260.560 lei.

    Faţă de cei trei suspecţi s-a luat măsura reţinerii pentru 24 de ore şi s-au făcut propuneri pentru emiterea mandatelor de arestare preventivă pentru 29 de zile pentru săvârşirea infracţiunii de delapidare în formă agravantă şi continuată.

    Cercetările continuă pentru stabilirea cu exactitate a întregii activităţi infracţionale în cauză.

  • Voinea nu spune cine a propus acciza la benzină, dar divulgă că FMI a vrut creşterea cotei unice

    “Cine a venit cu această măsură? Ele nu sunt personalizate. Au fost multe măsuri pe masă (…) nu are rost să intrăm în astfel de detalii. Aceste măsuri se discută cu partea romană şi noi le asumăm. O măsură care a fost pe masă, nu la solicitarea părţii române, şi pe care nu am adoptat-o, a fost creşterea cotei unice. De la 16 la 18%. N-am adoptat-o pentru că ne-am uitat la efectele asupra întregii economii”, a spus Voinea la emisiunea “După 20 de ani”, difuzată duminică la ProTV.

    El a explicat că bugetul se construieşte pe un nivel al deficitului şi al veniturilor şi apoi trebuie acoperit golul care se naşte ca diferenţă între venituri şi cheltuieli. “Golul respectiv era de peste 5 miliarde de lei (…) Inclusiv creşterea salariului minim a adus un plus la buget, pentru că pe sectorul privat sunt mai multe salarii minime decât în sectorul public”, a continuat Voinea.

    Ministrul a arătat că măsura creşterii accizei cu 7 eurocenţi aduce la buget 2,6 miliarde lei.

    Mai mult pe www.mediafax.ro
     

  • Voinea nu spune cine a propus acciza la benzină, dar divulgă că FMI a vrut creşterea cotei unice

    “Cine a venit cu această măsură? Ele nu sunt personalizate. Au fost multe măsuri pe masă (…) nu are rost să intrăm în astfel de detalii. Aceste măsuri se discută cu partea romană şi noi le asumăm. O măsură care a fost pe masă, nu la solicitarea părţii române, şi pe care nu am adoptat-o, a fost creşterea cotei unice. De la 16 la 18%. N-am adoptat-o pentru că ne-am uitat la efectele asupra întregii economii”, a spus Voinea la emisiunea “După 20 de ani”, difuzată duminică la ProTV.

    El a explicat că bugetul se construieşte pe un nivel al deficitului şi al veniturilor şi apoi trebuie acoperit golul care se naşte ca diferenţă între venituri şi cheltuieli. “Golul respectiv era de peste 5 miliarde de lei (…) Inclusiv creşterea salariului minim a adus un plus la buget, pentru că pe sectorul privat sunt mai multe salarii minime decât în sectorul public”, a continuat Voinea.

    Ministrul a arătat că măsura creşterii accizei cu 7 eurocenţi aduce la buget 2,6 miliarde lei.

    Mai mult pe www.mediafax.ro
     

  • Ce poţi face cu o linie ferată dezafectată (GALERIE FOTO)

    Transformată în parc după ce un fotograf celebru, Joel Sternfeld, a surprins în imagini victoria vegetaţiei asupra liniilor de tren, High Line găzduieşte în prezent o expoziţie de sculptură a artistei Carol Bove, care se poate vizita cu programare prealabilă, precum şi lucrări ale altor artişti.

    Ce poţi face cu o linie ferată dezafectată (GALERIE FOTO)

    Mai mult, scrie BBC, în apropierea sa urmează să se mute în 2015 un important muzeu al oraşului, Whitney Museum of American Art.

  • Ce poţi face cu o linie ferată dezafectată (GALERIE FOTO)

    Transformată în parc după ce un fotograf celebru, Joel Sternfeld, a surprins în imagini victoria vegetaţiei asupra liniilor de tren, High Line găzduieşte în prezent o expoziţie de sculptură a artistei Carol Bove, care se poate vizita cu programare prealabilă, precum şi lucrări ale altor artişti.

    Ce poţi face cu o linie ferată dezafectată (GALERIE FOTO)

    Mai mult, scrie BBC, în apropierea sa urmează să se mute în 2015 un important muzeu al oraşului, Whitney Museum of American Art.

  • Linia frontului de luptă Vest-Est s-a mutat la Kiev

    Vicepremierul Serghei Arbuzov a admis că Kievul e dispus să discute cu opoziţia despre posibile alegeri parlamentare şi prezidenţiale anticipate (primele alegeri care urmează în Ucraina sunt prezidenţialele, în martie 2015). Analiştii locali cred însă că e puţin probabil ca protestele să dărâme regimul lui Ianukovici, din cauza lipsei unor lideri reali, demni de încrederea Occidentului (spre deosebire de 2004) şi a faptului că majoritatea ucrainenilor au o opinie proastă despre “revoluţia portocalie” (numai 18% dintre cetăţeni cred că aceasta a fost un eveniment pozitiv, conform unui sondaj recent), nefiind susţinători ai răsturnării regimului.

    Pe de altă parte, bătălia pe deasupra capului Ucrainei, cea dintre Vest şi Est, a intrat într-o nouă fază, dacă e să observăm nu doar susţinerea acordată de Vest opoziţiei ucrainene, dar şi ce spun comentatorii americani de la institutele de cercetare cu relaţii bune la Washington: cancelarul german Angela Merkel a pus capăt, în noiembrie, anilor de relaţii cordiale cu Rusia, avertizând că “terţe părţi (Rusia) nu se pot opune direcţiei în care statele est-europene decid să-şi construiască viitorul” şi cerând UE să contracareze, inclusiv pe cale economică, presiunile ruseşti asupra Europei de Est.

    Aceiaşi comentatori apreciază că Ianukovici încearcă să ţină o linie de mijloc, nici cu Vestul, nici cu Estul, însă înrăutăţirea crizei economice îl va determina să iasă din izolare şi să aleagă una dintre tabere. Economia Ucrainei este aşteptată să crească anul acesta cu 0,3%, după 0,2% anul trecut, iar PIB pe locuitor este de 4.000 de dolari, printre cele mai scăzute din Europa.

  • Linia frontului de luptă Vest-Est s-a mutat la Kiev

    Vicepremierul Serghei Arbuzov a admis că Kievul e dispus să discute cu opoziţia despre posibile alegeri parlamentare şi prezidenţiale anticipate (primele alegeri care urmează în Ucraina sunt prezidenţialele, în martie 2015). Analiştii locali cred însă că e puţin probabil ca protestele să dărâme regimul lui Ianukovici, din cauza lipsei unor lideri reali, demni de încrederea Occidentului (spre deosebire de 2004) şi a faptului că majoritatea ucrainenilor au o opinie proastă despre “revoluţia portocalie” (numai 18% dintre cetăţeni cred că aceasta a fost un eveniment pozitiv, conform unui sondaj recent), nefiind susţinători ai răsturnării regimului.

    Pe de altă parte, bătălia pe deasupra capului Ucrainei, cea dintre Vest şi Est, a intrat într-o nouă fază, dacă e să observăm nu doar susţinerea acordată de Vest opoziţiei ucrainene, dar şi ce spun comentatorii americani de la institutele de cercetare cu relaţii bune la Washington: cancelarul german Angela Merkel a pus capăt, în noiembrie, anilor de relaţii cordiale cu Rusia, avertizând că “terţe părţi (Rusia) nu se pot opune direcţiei în care statele est-europene decid să-şi construiască viitorul” şi cerând UE să contracareze, inclusiv pe cale economică, presiunile ruseşti asupra Europei de Est.

    Aceiaşi comentatori apreciază că Ianukovici încearcă să ţină o linie de mijloc, nici cu Vestul, nici cu Estul, însă înrăutăţirea crizei economice îl va determina să iasă din izolare şi să aleagă una dintre tabere. Economia Ucrainei este aşteptată să crească anul acesta cu 0,3%, după 0,2% anul trecut, iar PIB pe locuitor este de 4.000 de dolari, printre cele mai scăzute din Europa.

  • Cum arată brazii licitaţi la Gala Festivalul Brazilor de Crăciun (GALERIE FOTO)

    Fondurile colectate vor fi folosite pentru programele educaţionale Educaţie Preşcolară, Şcoală după Şcoală şi A Doua Şansă, în care sunt incluşi aproximativ 2.000 de copii şi familiile lor.

    Pentru ediţia de anul acesta au fost creaţi 23 de brăduţi originali, din care următorii 13 brazi au intrat în licitaţia serii:

    1 Bradul Bucharest Design Center (Anca Fetcu) – 6.300 de euro, achiziţionat de RA-RA Parc, Adina Plopeanu
    2 Bradul lui Alexandru Ghilduş –  4.000 de euro, achiziţionat de Class Living, Camelia Şucu
    3 Bradul Doinei Levintza –  3.800 de euro, achiziţionat de Anca Vlad
    4 Bradul Ramonei Filip – 3.400 de euro, achiziţionat de Clifford Chance Badea, Daniel Badea
    5 Bradul DIZAINĂR – 3.400 de euro, achiziţionat de Luxoft, Cosmin Potlogeanu
    6 Bradul Agatha Blank & Bucharest Shopping & Bonpoint – 3.100 de euro, achiziţionat de LIDL, Georgiana  Tugearu
    7 Bradul Malvina Cervenschi – 2.800 de euro, achiziţionat de Fundaţia Alexandrion, Nawaf Salameh
    8 Bradul Iris Şerban – 2.000 de euro, achiziţionat de Emagic Concerts, Guido Janssens
    9 Bradul Stephan Pelger – 1.200 de euro, achiziţionat de LIDL, Georgiana  Tugeanu
    10 Bradul Carmen Ormenişan – 1.200 de euro, achiziţionat de Emagic Concerts, Guido Janssens
    11 Bradul Lena Criveanu – 1.000 de euro, achiziţionat de BMW România, Amalia Năstase
    12 Bradul Wilhelmina Arz – 700 de euro, achiziţionat de Tonica Group, Otilia Spătaru Ostroţki
    13 Bradul Salvaţi Copiii – 4.000 de euro oferiţi de BMW, BCR, Ioana Iordache

    Cum arată brazii licitaţi la Gala Festivalul Brazilor de Crăciun (GALERIE FOTO)

    Festivalul Brazilor de Crăciun este un eveniment de strângere de fonduri organizat anual de Salvaţi Copiii România, care are ca centru de interes o licitaţie specială de brazi de Crăciun, creaţi exclusiv pentru această ocazie de unii dintre cei mai cunoscuţi designeri români.

    Festivalul Brazilor de Crăciun a facilitat până acum accesul la educaţie pentru 18.700 de copii din mediile defavorizate prin strângerea sumei de 2.669.100 de euro în ediţiile anterioare. Aceşti bani au fost folosiţi pentru reintegrarea şcolară a copiilor care muncesc  şi prevenirea abandonului şcolar în comunităţile sărace, dându-le copiilor dreptul la educaţie. De asemenea, familiile lor au primit ajutor financiar şi consiliere în centrele educaţionale Salvaţi Copiii România.

    Comitetul de Organizare al Festivalului Brazilor de Crăciun din acest an i-a avut în componenţă pe Amalia Năstase (manager Eventures), Andreea Raicu, Andi Moisescu (realizator TV), Corina Bârlădeanu (manager 2activePR), Ioana Iordache (general manager, Leo Burnett), Liviu Sfrija (director general Terrabisco), Tereza Munteanu (managing partner Wunderman), Gabriela Alexandrescu (preşedinte executiv Salvaţi Copiii România).

    Salvaţi Copiii România este o organizaţie neguvernamentală activă în domeniul promovării drepturilor copilului din 1990. În cei 23 de ani activitate, peste 750.000 de copii au beneficiat de programele organizaţiei.
     

  • Cum arată brazii licitaţi la Gala Festivalul Brazilor de Crăciun (GALERIE FOTO)

    Fondurile colectate vor fi folosite pentru programele educaţionale Educaţie Preşcolară, Şcoală după Şcoală şi A Doua Şansă, în care sunt incluşi aproximativ 2.000 de copii şi familiile lor.

    Pentru ediţia de anul acesta au fost creaţi 23 de brăduţi originali, din care următorii 13 brazi au intrat în licitaţia serii:

    1 Bradul Bucharest Design Center (Anca Fetcu) – 6.300 de euro, achiziţionat de RA-RA Parc, Adina Plopeanu
    2 Bradul lui Alexandru Ghilduş –  4.000 de euro, achiziţionat de Class Living, Camelia Şucu
    3 Bradul Doinei Levintza –  3.800 de euro, achiziţionat de Anca Vlad
    4 Bradul Ramonei Filip – 3.400 de euro, achiziţionat de Clifford Chance Badea, Daniel Badea
    5 Bradul DIZAINĂR – 3.400 de euro, achiziţionat de Luxoft, Cosmin Potlogeanu
    6 Bradul Agatha Blank & Bucharest Shopping & Bonpoint – 3.100 de euro, achiziţionat de LIDL, Georgiana  Tugearu
    7 Bradul Malvina Cervenschi – 2.800 de euro, achiziţionat de Fundaţia Alexandrion, Nawaf Salameh
    8 Bradul Iris Şerban – 2.000 de euro, achiziţionat de Emagic Concerts, Guido Janssens
    9 Bradul Stephan Pelger – 1.200 de euro, achiziţionat de LIDL, Georgiana  Tugeanu
    10 Bradul Carmen Ormenişan – 1.200 de euro, achiziţionat de Emagic Concerts, Guido Janssens
    11 Bradul Lena Criveanu – 1.000 de euro, achiziţionat de BMW România, Amalia Năstase
    12 Bradul Wilhelmina Arz – 700 de euro, achiziţionat de Tonica Group, Otilia Spătaru Ostroţki
    13 Bradul Salvaţi Copiii – 4.000 de euro oferiţi de BMW, BCR, Ioana Iordache

    Cum arată brazii licitaţi la Gala Festivalul Brazilor de Crăciun (GALERIE FOTO)

    Festivalul Brazilor de Crăciun este un eveniment de strângere de fonduri organizat anual de Salvaţi Copiii România, care are ca centru de interes o licitaţie specială de brazi de Crăciun, creaţi exclusiv pentru această ocazie de unii dintre cei mai cunoscuţi designeri români.

    Festivalul Brazilor de Crăciun a facilitat până acum accesul la educaţie pentru 18.700 de copii din mediile defavorizate prin strângerea sumei de 2.669.100 de euro în ediţiile anterioare. Aceşti bani au fost folosiţi pentru reintegrarea şcolară a copiilor care muncesc  şi prevenirea abandonului şcolar în comunităţile sărace, dându-le copiilor dreptul la educaţie. De asemenea, familiile lor au primit ajutor financiar şi consiliere în centrele educaţionale Salvaţi Copiii România.

    Comitetul de Organizare al Festivalului Brazilor de Crăciun din acest an i-a avut în componenţă pe Amalia Năstase (manager Eventures), Andreea Raicu, Andi Moisescu (realizator TV), Corina Bârlădeanu (manager 2activePR), Ioana Iordache (general manager, Leo Burnett), Liviu Sfrija (director general Terrabisco), Tereza Munteanu (managing partner Wunderman), Gabriela Alexandrescu (preşedinte executiv Salvaţi Copiii România).

    Salvaţi Copiii România este o organizaţie neguvernamentală activă în domeniul promovării drepturilor copilului din 1990. În cei 23 de ani activitate, peste 750.000 de copii au beneficiat de programele organizaţiei.