BusinessMagazin

Blog

  • Barack Obama a ajuns în Rusia pentru summitul G20

    Preşedintele Statelor Unite Barack Obama a sosit joi la Sankt Petersburg, în Rusia, unde va participa la lucrările summitului G20, care se va desfăşura sub semnul crizei siriene.

    Avionul Air Force One, de tip Boeing 747, care îl transportă pe preşedintele Statelor Unite a aterizat pe pista aeroportului din Sankt Petersburg, la puţin timp după ora locală 14.05 (13.05, ora României), venind de la Stockholm.

    După o vizită de 24 de ore în Suedia, Obama va încerca, la G20, să obţină un sprijin cât mai larg posibil pentru o intervenţie militară în Siria, cu scopul de a pedepsi această ţară, acuzată de lansarea unui atac chimic mortal, la 21 august

    Preşedintele rus Vladimir Putin, principalul susţinător al regimul sirian şi gazdă a G20, se opune unei intervenţii militare împotriva regimului de la Damasc, ceea ce preconizează o întâlnire tensionată între cei doi lideri la reuniunea internaţională consacrată în principal problemelor economice.

    Primirea oficială a demnitarilor străini de către Vladimir Putin este aşteptată în jurul orei locale 16.30 (15.30, ora României).

  • Autoritatea pentru concurenţă din Spania investighează marii producători auto dacă s-au înţeles pentru fixarea preţurilor

    Comisia Naţională pentru Concurenţă a început o investigaţie legată de posibila fixare a preţurilor la vânzarea brandurilor Volkswagen, Audi şi Toyota.

    Totodată, producători precum Nissan Iberia, Renault Espana, Ford Espana şi Chevrolet Espana sunt investigaţi pentru practici cum ar fi schimbul de informaţii.

    Spania a intrat şi a ieşit din recesiune în mai multe rânduri din 2008, când s-a spart o bulă imobiliară şi de consum, cu impact inclusiv asupra vânzărilor de maşini.

    În primele opt luni ale acestui an, înmatriculările de autoturisme au scăzut cu 3,6%, după un declin de 13% în 2012, chiar dacă guvernul a promovat programe de stimulare a achiziţiilor.

    Ancheta referitoare la schimbul de informaţii include şi Toyota Espana, Chrysler Espana, General Motors Espana SLU, Fiat Group Automobiles Spain, Hyundai Motor Espana, Honda Automoviles Espana, KIA Motors Iberia, Peugeot Citroen Automoviles Espana, Volkswagen Audi Espana şi Seat.

    Investigaţiile pot dura până la 18 luni.

    Ford a anunţat într-un comunicat că întotdeauna operează cu respectarea strică a legilor şi va colabora cu autoritatea de reglementare.

    Un purtător de cuvânt al Chevrolet a spus că pe piaţa spaniolă concurenţa este “foarte clară”, iar compania se aşteaptă ca acest fapt să fie dovedit de investigaţie.

    Seat şi Toyota nu au dorit să comenteze, iar reprezentanţii celorlalte companii auto nu au fost disponibili.

  • Antonescu: Susţin votul nominal în Parlament la proiectul de lege privind Roşia Montană

    Întrebat, într-o conferinţă de presă la Cluj, despre proiectul de lege privind Roşia Montană, Crin Antonescu a spus că există proiecte economice “perfect fezabile, câştigătoare din punct de vedere economic, dar care pot avea un impact social sau costuri sociale care nu se măsoară în bani, mult prea mari”.

    “Cu acest proiect nu mai avem de calculat doar la rece, strict economic, ce câştigăm, ce pierdem, ce riscuri avem dacă îl facem, ci trebuie să luăm o decizie politică şi aşa sper să o luăm ca partid, în grupurile parlamentare, luând în calcul impactul social. Există proiecte economice perfect fezabile, câştigătoare din punct de vedere economic, dar care pot avea un impact social sau costuri sociale care nu se măsoară în bani, mult prea mari. Eu aşa voi propune colegilor mei să abordăm această discuţie. Trebuie să luăm o decizie”, a spus Antonescu.

    Liderul PNL a menţionat că poziţia pe care o va avea el, personal, şi PNL, faţă de proiectul de la Roşia Montană “va fi una clară, asumată, nu va exista nicio ambiguitate, va fi o poziţie a întregului partid”.

    Antonescu a adăugat că va susţine votul nominal în Parlament la dezbaterile pe legea privind proiectul Roşia Montană.

    “Nu există niciun motiv pentru a susţine la această lege votul secret. Trebuie să avem toţi, lideri, partide, parlamentari, curajul şi demnitatea de a asuma public opţiunea noastră. Susţin votul deschis, votul nominal, în această chestiune”, a conchis Crin Antonescu.

    În 27 august, Guvernul a aprobat un proiect de lege care reglementează exploatarea minereurilor din perimetrul Roşia Montană, documentul urmând să fie transmis Parlamentului spre adoptare.

    Exploatarea ar urma să înceapă în noiembrie 2016, după ce planul urbanistic zonal va fi aprobat până la sfârşitul acestui an, iar participaţia statului ar creşte cu încă 5,69%, la 25% din acţiuni, dar condiţionat de emiterea la timp a tuturor autorizaţiilor, potrivit unui draft al Acordului între Guvern, Gabriel Resources şi Roşia Montană Gold Corporation pentru începerea exploatării.

    Compania Roşia Montană Gold Corporation deţine la Roşia Montană (judeţul Alba), prin concesionare în vederea exploatării, cel mai important zăcământ de aur din România, evaluat la aproximativ 300 de tone de aur şi 1.600 de tone de argint.

    Investiţia Roşia Montană, blocată de mai mulţi ani din cauza disputelor privind protecţia mediului, a fost inclusă în Planul naţional de investiţii şi locuri de muncă lansat, în urmă cu o lună, de Guvern şi prezentată ca proiect de “exploatare cu noi standarde de mediu” de unde statul estimează beneficii de 78% din ceea ce generează proiectul.

    Compania Gabriel Resources deţine în prezent 80,69% din proiectul Roşia Montană, restul fiind în posesia statului prin compania Minvest.

  • BCE a menţinut dobânda de politică monetară la 0,5%

    Preşedintele instituţiei, Mario Draghi, va susţine în scurt timp o conferinţă de presă.

    În aşteptarea deciziei, costurile de finanţare ale statelor din zona euro au trecut de maximele ultimelor 12 luni.

    Astfel, randamentul oblgaţiunilor guvernamentale germane cu maturitatea la 10 ani a depăşit joi pragul de 2%, urcând la cel mai ridicat nivel din ultimele 17 luni, potrivit datelor Bloomberg.

    Costurile de finanţare ale Austriei, Finlandei şi Olandei au crescut de asemenea la cele mai ridicate niveluri din ultimul an.

    Franţa a efectuat joi un plasament de titluri de stat de 4,2 miliarde euro, cu scadenţa în anul 2023, la un randament mediu de 2,57%, cel mai ridicat din luna mai a anului trecut. Pe piaţa secundară, randamentul de referinţă al obligaţiunilor guvernamentale franceze cu maturitatea la 10 ani a atins 2,61%, nivel record pentru mandatul preşedintelui Francois Hollande.

    Spania a vândut joi obligaţiuni la 10 ani în valoare totală de 2,4 miliade euro, la un cost de 4,5%, cel mai scăzut din ultimii trei ani, situaţia datoriei spaniole fiind similară pe piaţa secundară.

    Şi regiunea nordică a fost afectată de volatilitatea ridicată. Costurile de finanţare ale Suediei la 10 ani au atins pe piaţa secundară nivelul e 2,7%, cel mai ridicat din ultimii doi ani.

    Banca Angliei a menţinut de asemenea, joi, dobânda de politică monetară la 0,5% şi programul de relaxare cantitativă la 375 miliarde lire sterline. Instituţia a anunţat cu o lună în urmă, după preluarea mandatului de guvernator de către canadianul Mark Carney, că nu va trece la o politică monetară mai restrictivă înainte ca şomajul din Marea Britanie să scadă la 7%, faţă de 7,8% în prezent.

  • Atacantul echipei FC Barcelona Lionel Messi a plătit fiscului cinci mil. euro, în urma unor acuzaţii de fraudă

    Atacantul echipei FC Barcelona, Lionel Messi, şi tatăl său, acuzaţi în Spania de fraudă fiscală, au plătit cinci milioane de euro fiscului la mijlocul lunii august, informează AFP.

    Conform unei hotărâri a tribunalului din Gava, oraş de coastă de lângă Barcelona, tatăl fotbalistului, Jorge Horacio Messi, a plătit la 14 august suma de 5.016.542,27 de euro fiscului spaniol.

    Messi şi tatăl său au fost acuzaţi de fraudă fiscală pentru 4,16 milioane de euro, bani proveniţi din drepturile de imagine ale jucătorului în perioada 2006-2009.

    Lionel Messi ar fi simulat mutarea drepturilor sale de imagine pe nişte firme aflate în paradisuri fiscale, ca Belize şi Uruguay, şi în acelaşi timp a semnat acorduri de licenţă sau servicii cu alte companii situate în jurisdicţii de “confort”, precum Marea Britanie şi Elveţia.

    Veniturile fotbalistului ar fi fost transferate din aceste ţări europene către societăţi aflate în paradisuri fiscale şi astfel nu au fost supuse impozitării, deoarece trezoreria spaniolă nu avea acces la informaţii.

    Internaţionalul argentinian, de patru ori câştigător al Balonului de Aur, a fost inclus de revista Forbes, în luna iunie, pe locul zece al celor mai bogaţi sportivi. Forbes i-a atribuit lui Messi un salariu anual de 15 milioane de euro şi a precizat că acesta mai câştigă 15,53 milioane de euro din drepturi comerciale.

     

  • Şomajul record şi îmbătrânirea populaţiei “pun” Europa pe “o bombă cu ceas”

    Europa stă pe “o bombă cu ceas demografică” din cauza şomajului record în rândul tinerilor, combinat cu îmbătrânirea populaţiei, a avertizat joi, la summit-ul G20 de la Sankt Petersburg, directorul general al Organizaţiei Mondiale a Muncii (OMM), Guy Ryder.

    Ryder consideră că liderii politici nu fac destul pentru a rezolva această problemă complexă.

    “Dacă nu îi aduci pe aceşti tineri în câmpul muncii ai de-a face cu o bombă cu ceas din punct de vedere demografic. Şomajul în rândul tinerilor este dublu sau triplu faţă de nivelurile normale şi trebuie să găsim rapid locuri de muncă, din foarte multe motive”, a declarat oficialul pentru CNBC.

    El a adăugat că speră ca problema şomajului să nu fie eclipsată la summit-ul G20 de dezbaterile privind situaţia din Siria, care vor domina agenda reuniunii din acest an a liderilor celor mai mari economii ale lumii.

    “Trebuie să stăm cu ochii pe problema locurilor de muncă. Trebiue să avem în vedere că liderii prezenţi aici reprezintă ţări cu un total de 93 de milioane de şomeri, cifră care creşte în pofida opiniei că ieşim din criză”, a continuat Ryder.

    Şomajul din Europa s-a menţinut în iulie la nivelul record de 12,1%, iar în ţări precum Grecia şi Spania cifra depăşeşte 26%. Şomajul în rândul tinerilor se apropie de 25% la nivelul UE şi trece de 50% în statele afectate de criză din sudul zonei euro.

     

  • Euro creşte a treia zi consecutiv la cursul BNR de joi şi urcă la maximul ultimelor zece săptămâni

    Cursul BNR de joi:

    Euro 4,4653 +0,0192 +0,43%
    Dolar american 3,3820 +0.0074

    +0,22%

     

     

       
           

    Moneda naţională s-a depreciat joi în faţa euro, astfel că Banca Naţională a României (BNR) a anunţat un curs de referinţă în creştere cu 1,92 bani, la 4,4653 lei/euro, reprezentând cel mai ridicat nivel din ultimele zece săptămâni.

    O rată de schimb superioară, de 4,4870 lei/euro, a fost publicată de banca centrală la 25 iunie.

    În sesiunea de miercuri cursul a fost de 4,4461 lei/euro.

    Moneda naţională s-a depreciat şi în raport cu dolarul american, cursul de referinţă urcând joi de la 3,3746 lei/dolar la 3,3820 lei/dolar.

    Totodată, cotaţia leu/franc elveţian a avansat de la 3,6043 lei/franc la 3,6053 lei/franc.

    Ratele de schimb leu/dolar şi leu/franc elveţian sunt calculate de BNR în funcţie de paritatea leu/euro şi cotaţiile de schimb euro/dolar şi euro/franc elveţian.

    Cursul a deschis la 4,4540 – 4,4570 lei/euro, aproape de nivelul de la închiderea miercuri, când operaţiunile se realizau la 4,4560 – 4,4585 lei/euro.

    Ulterior, leul a început să se deprecieze, iar în jurul orei 10:20 rata de schimb s-a apropiat de 4,4700 lei/euro. La jumătatea zilei, operaţiunile se realizau în jurul nivelului de 4,4650 lei/euro

    “Climatul extern relativ calm dinaintea datelor cheie din SUA de vineri ar putea favoriza mişcări mai mari decât de obicei, pe volume relativ reduse, aşadar suntem precauţi în legatură cu noi episoade de depreciere a leului. Totuşi, fundalul pozitiv al pieţelor europene din această dimineaţă ar trebui să limiteze potenţialele pierderi ale monedei locale”, arată un raport ING Bank emis joi dimineaţă

    Leul a început să se deprecize accentuat însă din a doua parte a sesiunii precedente, când o cerere importantă de valută a venit şi de la jucători din Londra, care au vândut lei şi au intrat pe forint, potrivit unor dealeri.

    Bursele europene au deschis joi în urcare, dar au trecut ulterior pe minus, în aşteptarea deciziilor de politică monetară ale Băncii Centrale Europene şi Băncii Angliei, în timp ce Rezerva Federală a SUA anticipează într-un raport că cea mai mare economie a lumii va traversa o perioadă de revenire moderată.

    Dobânzile afişate joi dimineaţă de băncile comerciale pentru plasamentele în lei pe termen de o zi au coborât de la 2,95 – 3,45% la % pe an. Randamentele afişate pentru plasamentele cu scadenţă la o săptămână sunt de % pe an, în scădere uşoară de la 3,09 – 3,59% miercuri.

  • Ministerul Justiţiei a dat aviz negativ pentru proiectul Roşia Montană adoptat de Guvernul Ponta

    Ministerul condus de Robert Cazanciuc, finul lui Victor Ponta, a dat aviz negativ legii privind unele măsuri aferente exploatării minereurilor auro-argentifere din perimetrul Roşia Montană. Cu toate acestea, în ciuda avizului negativ primit, Guvernul a trimis legea săptămâna trecută către Parlament.

    În documentul adresat ministrului Dan Şova, obţinut de gândul, se arată că propunerea de a aproba un contract- acord de drept privat prin lege nu corespunde finalităţii constituţionale a acesteia de a reglementa o manieră generală.

    Citiţi mai multe pe gandul.info.

  • Fermierii români vor primi subvenţii de 300 milioane de euro din fonduri UE

    Guvernul a alocat 2,9 miliarde lei Ministerului Agriculturii pentru plăţile directe către fermieri, Agenţia de Plăţi urmând să acorde începând de joi un avans de 75% beneficiarilor din cadrul Axei 2 – Îmbunătăţirea mediului şi a spaţiului rural din PNDR, program finanţat din fonduri UE.

    Ministrul Agriculturii, Daniel Constantin, a precizat că decizia a fost luată în şedinţa de miercuri a Guvernului.

    Potrivit lui Constantin, în zilele următoare circa 300 de milioane de euro se vor regăsi în conturile fermierilor sub formă de subvenţii.

    Acordarea banilor în avans este justificată de necesitatea pregătirii unor măsuri administrative care să asigure efectuarea plăţilor către toţi solicitanţii, până la finalul implementării PNDR 2007 – 2013, dar şi pentru a veni în sprijinul fermierilor în vederea acoperirii cheltuielor necesare pentru înfiinţarea culturilor de toamnă şi pentru a încuraja respectarea bunelor practici agricole şi de mediu, se arată într-un comunicat transmis marţi de APIA.

  • Directorul general al Transelectrica ar putea primi un salariu brut de 323.000 euro pe an

    Directorul general al Transelectrica şi ceilalţi trei membri ai Directoratului ar putea primi o remuneraţie anuală brută de până la 1,4 mil.lei (323.000 euro) fiecare, iar cei şapte membri ai Consiliului de Supraveghere vor avea o indemnizaţie brută anuală de maxim 240.000 lei (54.000 euro).

    Remuneraţiile vor avea o componentă fixă şi două componente variabile.

    Pentru membrii Directoratului suma fixă propusă este de 288.000 de lei brut/an (64.000 de euro), la care se adaugă o componentă variabilă plătită trimestrial şi una anual, în funcţie de atingerea unor indicatori de performanţă. Cele două indemnizaţii variabile nu pot depăşi de două ori suma fixă, potrivit propunerii Comitetului de nominalizare şi remunerare, care urmează să fie discutată de acţionarii Transelectrica într-o AGA programată pentru finele lunii septembrie.

    Astfel, sumele alocate Directoratului ar urma să plece de la 24.000 de lei brut pentru fiecare membru.

    Potrivit unor decizii AGA de la finele lunii mai, remuneraţiile brute lunare pentru Directorat sunt cuprinse între 6.800 de lei (1.500 euro) şi 38.000 de lei (8.800 euro), iar Consiliul de Supraveghere de 7.000 lei (1.600 euro). Remuneraţiile sunt provizorii, până la AGA de la finele lunii septembrie, şi au fost stabilite la o zi după ce premierul Ponta a anunţat plafonarea salariilor în companiile de stat.

    Potrivit propunerilor Comitetului de nominalizare şi remunerare, pe lângă indemnizaţia fixă membrii Directoratului ar urma să încaseze două indemnizaţii brute variabile de maxim 1,1 milioane lei (259.000 de euro) anual. Jumătate din această sumă, respectiv 576.000 de lei (129.000 de euro), va fi plătită în tranşe trimestriale, iar cealaltă jumătate va fi achitată o singură dată pe an.

    La finalul mandatului, fiecare membru al Directoratului va mai primi o sumă calculată în raport cu perioada în care a ocupat funcţia.

    Astfel, pentru un mandat de patru ani, directorii vor încasa fiecare până la 2,3 milioane lei (516.000 de euro), sumă rezultată din înmulţirea numărului de ani de mandat cu de două ori cel mult indemnizaţia anuală brută fixă, de 288.000 de lei.

    Cuantumul remuneraţiilor variabile va fi stabilit în funcţie de anumite obiective şi criterii de performanţă (printre care EBITDA, creşterea productivităţii, realizarea planului de investiţii) menţionate într-un plan de administrare a companiei pentru perioada 2014 – 2017.

    În prezent, Directoratul companiei este format din Ştefan-Doru Bucătaru, preşedinte, şi trei membri – Constantin Văduva, Ioan Diaconu şi Adrian Constantin Rusu.

    Membrii Cosiliului de Supraveghere (CS) ar urma primească o sumă fixă de maxim 48.000 lei (aproape 11.000 de euro) brut/an de persoană, echivalentul a 4.000 de lei (900 de euro) fiecare.

    La fel ca directorii, membrii Consiliului de Supraveghere vor beneficia şi de remuneraţii variabile calculate în funcţie de mai multe criterii, cele mai importante fiind cele amintite în cazul Directoratului. Incluzând cele două indemnizaţii variabile pe an, de maxim câte 96.000 de lei brut, membrii CS ar urma să aibă o remuneraţie anuală brută de până la 240.000 de lei (54.000 de euro).

    Şi membrii Consiliului vor încasa o remuneraţie la final de mandat, care poate fi de maximum 384.000 de lei (86.000 de euro).

    Consiliul de Supraveghere al Transelectrica este format din şapte membri, respectiv Ion Toni Teau (director general Lasselsberger), Ovidiu-Petrişor Artopolescu (fost manager la Microsoft România şi fost secretar de stat în Ministerul Comunicaţiilor), Dănuţ Sandu (preşedinte MKB Nextebank), Gheorghe Diaconu (director în Transelectrica), Andrei Mihai Pogonaru (fiul omului de afaceri Florin Pogonaru), Radu Bugică (susţinut de Fondul Proprietatea) şi Carmen Georgeta Neagu.

    Transelectrica este operatorul sistemului naţional de transport al energiei, iar statul controlează prin Ministerul Finanţelor Publice 58,69% din acţiunile companiei. Fondul Proprietatea are 13,5% din acţiuni, iar SIF Oltenia deţine 7,11%.

    Acţiunile Transelectrica au încheiat şedinţa bursieră de miercuri în scădere cu 0,52%, la 13,29 lei. La această cotaţie, capitalizarea bursieră a companiei este de 974,2 milioane lei (218,4 milioane euro).