BusinessMagazin

Blog

  • Divergeneţe pe tema unei intervenţii militare în Siria la summitul G20 din Rusia

    Şeful Guvernului italian, Enrico Letta, a cărui ţară respinge orice acţiune militară fără mandat din partea ONU, a declarat pe Twitter că cina a “confirmat diviziunile în privinţa Siriei”.

    Singurul numitor comun găsit de liderii G20 este simpla condamnare a folosirii armelor chimice.

    Statele Unite şi aliaţii lor, între care Franţa, acuză regimul lui Bashar al-Assad că a ucis cu aceste arme sute de civili la 21 august. Dar pentru opozanţii acestei intervenţii, între care Rusia, rebelii au fost cei care au folosit armele chimice.

    “Există totuşi o condamnare generală faţă de folosirea armelor chimice”, potrivit unei surse diplomatice franceze.

    “Întrebarea, pentru unii, este cine a folosit aceste arme chimice. Putin nu răspunde. El spune «unii sau alţii şi fără îndoială şi unii şi alţii»”, potrivit acestei surse.

    Vladimir Putin, susţinător al Damascului, a decis să transforme această cină, care s-a încheiat la ora locală 01.00 (24.00 ora României) în tribună deschisă pe tema crizei siriene, fiecare exprimându-se la rândul său, dar fără a căuta neapărat un acord.

    Războiul din Siria a prevalat în faţa temelor economice abordate în mod obişnuit la summitul G20.

    “Atmosfera a fost concentrată dar nu tensionată”, potrivit sursei franceze.

    De mai multe zile, crisparea dintre Statele Unite şi Rusia creşte, cu ameniţări de escaladare militară şi tensiuni diplomatice, iar acest lucru în pofida cordialităţii forţate şi strângerilor de mână oficiale de la Sankt Petersburg.

    Joi, trei nave de război ruseşti au trecut strâmtoarea turcă Bosfor pentru a se apropia de coastele siriene.

    Ambasadoarea americană la ONU, Samantha Power, a criticat vehement Rusia, acuzată că “ia ostatic Consiliului de Securitate”, blocând, împreună cu China, orice decizie privind Siria.

    La Sankt Petersburg, în cadrul unei întâlniri cu premierul japonez, Shinzo Abe, Obama şi-a exprimat doinţa ca liderii mondiali să admită “că folosirea armelor chimice în Siria este nu numai o tragedie, ci şi o încălcare a dreptului internaţional care trebuie reglementată”.

    Preşedintele francez François Hollande, susţinător al intervenţiei, a avut întrevederi cu premierul turc Recep Tayyip Erdogan, la fel de favorabil unei opţiuni militare şi ale cărui trupe au fost mobilizate de la frontiera siriană, potrivit presei turce.

    Cealaltă ţară care blochează la ONU o operaţiune militară, China, a afirmat, joi că, în opinia ei, “situaţia actuală arată că soluţia politică este singura cale” posibilă pentru rezolvarea crizei.

    Tensiunea creşte pe măsură ce se apropie ziua de 9 septembrie, data oficială a revenirii la lucru a congresmenilor americani, care sunt chemaţi să se pronunţe pentru sau împotriva unui atac militar în Siria.

    Din Sankt Petersburg, Barack Obama continua, joi, să exercite presiuni asupra congresmenilor pentru a le obţine susţinerea, dar votul se anunţă strâns, până în punctul în care preşedintele şi-a anulat o deplasare prevăzută pentru luni în scopul de a apăra politic intervenţia.

    Tot la 9 septembrie, şeful diplomaţiei siriene, Walid Mouallem, se va afla în vizită la aliatul rus, la Moscova.

    Premierul britanic David Cameron a afirmat că are noi probe privind folosirea armelor chimice în Siria.

    Dar Obama nu poate conta în demersurile sale pe aliaţii europeni uniţi, deoarece doar François Hollande este dispus, în prezent, să atace Damascul.

    Germania crede că “acest război trebuie să se încheie şi acest lucru nu se va face decât politic”, potrivit cancelarului Angela Merkel, care asigură că ţara sa “nu se va asocia în niciun caz unei acţiuni militare”.

    Liderii europeni şi-au multiplicat contactele la Sankt Petersburg pentru a ajunge la un numitor comun.

    Ei au avut o întâlnire cu Barack Obama în sala cinei, chiar înainte de a merge fiecare la locul său, potrivit imaginilor televizate.

    “A fost o mare solidaritate europeană” în timpul cinei, potrivit sursei franceze.

    Miniştrii de Externe din ţările membre UE se vor reuni vineri şi sâmbătă la Vilnius pentru a încerca să găsească o poziţie comună.

    În acest context plin de ameninţări, ONU şi Vaticanul încearcă să militeze pentru pace.

    Secretarul general al ONU, Ban Ki-moon a declarat în timpul cinei că “fiecare zi care trece este o zi în care mor persoane nevinovate. Să furnizezi arme uneia sau alteia (dintre părţi) nu este un răspuns. Nu există o soluţie militară”; a declarat el.

    “O soluţie politică este singurul mijloc de a se evita o baie de sânge”, a adăugat Ban într-un comunicat. El a avut o scurtă întrevedere, înaintea cinei, cu Barack Obama.

    Organizaţia internaţională a anunţat sosirea surpriză în Rusia a trimisului său special, Lakhdar Brahimi, care este şi trimisul Ligii Arabe, pentru a-l ajuta pe secretarul general, Ban Ki-moon, să exercite presiuni pentru conferinţa internaţională privind Siria, supranumită Geneva 2.

    Secretarul de Stat american John Kerry l-a sunat pe omologul său rus Serghei Lavrov pentru a relansa această idee.

    Pe teren, şefa operaţiunilor umanitare ale ONU, Valerie Amos, a sosit joi la Damasc pentru întrevederi cu oficialii sirieni.

    La vest de Damasc, patru persoane au fost ucise şi alte şase rănite în urma exploziei unei maşini-capcană.

  • Toamna ar putea aduce primăvara la bursa de la Bucureşti

    BURSA DE LA BUCUREŞTI A IEŞIT DIN VARA LUI 2013 CU EVOLUŢII MULT MAI BUNE DECÂT CELE RAPORTATE DE RESTUL INDICILOR BURSIERI DIN REGIUNE. Un clasament realizat pentru lunile de vară poziţionează bursa de la Bucureşti pe locul al şaptelea în lume, cu o creştere de 11% a indicelui BET, al celor mai lichide zece companii listate, peste avansul burselor din Cehia, Polonia şi Ungaria. În mod obişnuit, investitorii îşi trec portofoliile pe „pilot automat„ în lunile iulie şi august, însă nu a fost cazul în acest an. Teama că Fed, banca centrală a SUA, îşi va reduce din infuziile de capital i-a făcut pe mulţi dintre investitorii internaţionali să îşi reajusteze portofoliile prin vânzări masive de acţiuni din pieţele emergente fierbinţi (China, India şi Turcia) şi să îşi mute banii spre pieţe mai sigure şi mai ieftine.

    Deşi indicii româneşti au fost mai performanţi decât cei ai burselor din regiune, bursa de la Bucureşti încă este codaşă la capitolul lichiditate. Aprecierile cotaţiilor acţiunilor au avut loc pe o lichiditate scăzută, semn că nu au intrat bani noi în piaţă.
    „Creşterile pe bursa de la Bucureşti au avut loc pe volume mici. Fondurile străine de investiţii nu găsesc suficientă ofertă la Bucureşti„, spune Rareş Nilaş, directorul general al casei de brokeraj BT Securities.

    Bursa este însă pe cale să îşi îmbunătăţească oferta în această toamnă cu cel puţin doi emitenţi: Nuclearelectrica, compania care operează centrala de Cernavodă şi care produce circa 20% din necesarul naţional de energie, şi Conpet, cea mai mare companie listată pe piaţa RASDAQ, deţinătoare a monopolului pe transportul de ţiţei.

    Oferta publică iniţială de vânzare de acţiuni (IPO) a producătorului de energie electrică Nuclearelectrica, prima astfel de ofertă derulată pe bursa de la Bucureşti după mai mult de cinci ani, ar urma să înceapă pe 9 septembrie. Prin vânzarea unui pachet de 10% din acţiuni, guvernul îşi propune să strângă între 284 mil. lei (64 mil. euro) şi 380 mil. lei (86 mil. euro).
    Investitorii şi brokerii locali aşteaptă cu sufletul la gură această ofertă, care ar urma să aducă pe bursă una dintre cele mai valoroase companii de stat. Listarea Nuclearelectrica ar aduce un plus de până la un miliard de euro la capitalizarea bursei locale şi ar creşte tranzacţiile zilnice cu câteva sute de mii de euro.

    Conpet (simbol bursier COTE), companie cu o valoare de piaţă de 370 mil. lei (83 mil. euro), este programată să fie transferată la cota bursei pe 5 septembrie. Conpet s-a listat pe piaţa RASDAQ în 2004, iar după nouă ani trece la piaţa principală a bursei. Astfel compania va intra şi pe radarul fondurilor de pensii, care înregistrează intrări lunare de peste 200 milioane de lei sub forma contribuţiilor obligatorii, însă le este interzis să le investească pe piaţa RASDAQ.

    IMPACTUL LISTĂRII NUCLEARELECTRICA AR PUTEA FI COMPARAT CU CEL AL UNUI DEZGHEŢ PE O BURSĂ IGNORATĂ DE INVESTITORI DIN CAUZA LIPSEI DE NOI COMPANII. Vânzarea de către stat a unui pachet de 15% din acţiunile Transgaz, companie listată din 2008 la bursă, a adus 2.500 de noi conturi pe bursă în această primăvară, iar brokerii se aşteaptă ca listarea Nuclearelectrica să aducă alte câteva mii de noi investitori. Bursa a pierdut circa 10.000 de investitori în ultimii cinci ani, din cauza scăderilor puternice cauzate de criză, dar şi a ofertei reduse de companii noi.

    „Un catalizator pentru piaţa locală în această toamnă sunt privatizările Nuclearelectrica şi Romgaz. Dacă guvernul respectă calendarul de listări şi avem stabilitate economică şi politică, bursa de la Bucureşti va avea de câştigat atât ca imagine, cât şi ca volume de tranzacţionare„, a spus Cristian Micu, directorul general al casei de brokeraj NBG Securities.

    Un posibil vestitor ar primăverii pe bursa de la Bucureşti, în care brokerii şi investitorii îşi pun mari speranţe, este noul director general al Bursei de Valori Bucureşti (BVB). Ludwik Sobolewski, cel care a condus bursa poloneză timp de şapte ani până în ianuarie 2013, a fost numit în iulie şi validat în august de Autoritatea de Supraveghere în funcţia de director general al BVB. De numele lui este strâns legată transformarea bursei de la Varşovia în cel mai mare operator bursier din Europa Centrală şi de Est, cu 890 de companii listate şi o capitalizare de 131 miliarde de euro, de şase ori mai mare decât cea a bursei româneşti. Speranţele bursei locale sunt că Sobolewski va replica modelul polonez la Bucureşti.

    Există însă şi riscuri ca toamna să nu aducă o revenire a bursei de la Bucureşti. Declanşarea unui conflict armat în Siria ar putea aduce presiune pe pieţele internaţionale de acţiuni, investitorii reacţionând de obicei la declanşarea unui război prin vânzarea de acţiuni şi refugierea în active mai sigure, precum titlurile de stat, obligaţiunile corporative şi aurul. În cazul unor corecţii majore pe pieţele externe de acţiuni, bursa de la Bucureşti va fi afectată. Un alt factor de risc este ca statul să amâne din nou listarea Nuclearelectrica, reprogramată de mai multe ori şi amânată fie din cauza unor aspecte juridice, fie din cauza contextului nefavorabil. Listarea Nuclearelectrica va fi un test pentru piaţa locală de capital, iar dacă oferta va fi subscrisă integral, există premisele ca listarea Romgaz, cea mai profitabilă companie de stat rămasă în portofoliul statului, să intre în linie dreaptă.

  • Voinea: România vrea să iasă pe piaţa externă cu 1 miliard de euro

    Randamentul eurobondurilor României cu maturitate în 2019 a atins joi la Londra 4,16%, peste un minim record de 3,4% înregistrat în luna mai. Obligaţiunile poloneze cu maturitate similară au un randament de 2,14%.

    “Vom realiza emisiunea în acest an pentru că face parte din strategia noastră multi-anuală, dar nu suntem presaţi să o facem astăzi sau mâine. Vom găsi cea mai bună fereastră de oportunitate”, a spus Voinea într-un interviu în Polonia.

    Ministerul de Finanţe vrea să atragă în acest an de pe piaţa externă echivalentul a 2,5 miliarde de euro, după ce în februarie a vândut obligaţiuni de 1,5 miliarde de dolari, la un randament minim record de 4,5%. Randamentul obligaţiunilor pe 10 ani a urcat joi cu 0,06 puncte procentuale, la 5,32%.

    Guvernul va aştepta probabil să semneze al treilea acord cu FMI, pentru a creşte încrederea investitorilor, înainte de a face vânzarea de obligaţiuni, a spus Vlad Muscalu, economist şef la ING Bank România.

    Voinea a declarat joi că board-ul FMI va discuta acordul preventiv destinat Romniei în ultimele 10 zile ale lunii septembrie. Împrumutul de 4 miliarde de euro va fi suportat în mod egal de FMI şi UE.

    Comisia Europeană va aproba probabil acordul pe doi ani pe 15 octombrie, în timpul întâlnirii Ecofin, a arătat ministrul.

    Acordul de finanţare va fi al treilea consecutiv pentru România şi cel mai mic după 2009, când ţara a obţinut un împrumut de 20 de miliarde de euro.

    “Aşteaptă probabil să semneze acordul preventiv cu FMI în speranţa unei reacţii favorabile a pieţei, dar cred că greşesc să mizeze pe asta. Ministerul a rămas în urmă cu programul emisiunilor pe piaţa locală, astfel că va fi dificil să evite această emisiune”, a arătat Muscalu.

    Până la sfârşitul lunii august, Ministerul de Finanţe a vândut pe piaţa locală obligaţiuni de 31 de miliarde de lei. În primele nouă luni, ar putea să fie atrase circa 35 de miliarde de lei, sub ţinta anuală de 49 de miliarde de lei prevăzută în strategie Ministerului de Finanţe pentru 2013, potrivit estimărilor ING.

  • Contractul pentru cardurile europene de sănătate, atribuit companiei S&T Romania SRL, singura firmă înscrisă la licitaţie

    Potrivit unui anunţ publicat pe site-ul guvernamental de licitaţii publice, contractul a fost atribuit în 22 august, prin negociere fără anunţ de participare.

    Justificarea alegerii procedurii de negociere fără publicarea prealabilă a unui anunţ de participare este aceea că “ansamblul ofertelor prezentate ca răspuns la o licitaţie deschisa, la
    o licitaţie restrânsă sau la un dialog competitiv a fost neconform sau inacceptabil”, astfel că “au fost luate în considerare la negocieri doar ofertele care au respectat criteriile de selecţie calitativă”, se menţionează în anunţ.

    Casa Naţională de Asigurări de Sănătate (CNAS) mai precizează, în anunţ, că a fost primită o singură ofertă, aceasta fiind, implicit, cea a firmei declarate câştigătoare.

    Contractul privind producţia şi distribuţia cardurilor europene de sănătate nu va putea fi subcontractat, se mai arată în anunţ.

    S&T Romania a fost înfiinţată în 1994 ca filială a S&T System Integration & Technology Distribution AG – Austria. Compania oferă o gamă variată de servicii de consultanţă IT, dezvoltă şi implementează soluţii personalizate şi le asigură clienţilor asistenţă non-stop, potrivit site-ului companiei.

    Printre partenerii S&T se numără HP, IBM, Cisco, Oracle, Lenovo şi Microsoft.

    Comisia Europeană preciza, în iulie, că peste 190 de milioane de persoane deţin un card european de asigurări sociale de sănătate care le permite să obţină îngrijiri medicale de urgenţă când călătoresc în Uniunea Europeană, Elveţia, Liechtenstein, Norvegia şi Islanda, 109.210 fiind români.

  • Oficial Ambasada SUA: Infrastructura şi birocraţia, problemele investitorilor americani în România

    Prezentă, joi, la Ploieşti, unde a avut o întâlnire cu reprezentanţii companiilor americane care au dezvoltat afaceri în judeţul Prahova, consilierul economic al Ambasadei SUA la Bucureşti, Susan Garro, a afirmat, într-o conferinţă de presă, răspunzând unei întrebări, că problemele companiilor din Statele Unite ale Americii care au afaceri în România sunt aceleaşi pe care le întâmpină, în general, şi companiile româneşti.

    “Este nevoie de o infrastructură rutieră mai bună pentru a-şi putea transporta produsele către pieţele de destinaţie, infrastructura sanitară nu este întotdeauna atât de puternică pe cât ar trebui să fie şi adeseori trebuie să facă faţă la multă birocraţie”, a afirmat Susan Garro, referindu-se la problemele companiilor americane din România.

    Pe de altă parte, reprezentanta ambasadei SUA în România a spus că firmele americane sunt foarte mulţumite de înalta calificare a forţei de muncă şi că, în cadrul întâlnirii cu companiile americane din Prahova, a vorbit cu reprezentanţii unei companii care au ajuns să trimită specialişti români în Statele Unite, ca să-i instruiască pe americanii de la firma mamă. Este vorba despre o firmă care produce subansamble pentru industria aviatică şi care are sediul într-un parc industrial de lângă Ploieşti.

    Referindu-se la problemele legate de infrastructura sanitară, prefectul judeţului Prahova, Marius Sersea, prezent la discuţiile dintre reprezentanţii ambasadei şi cei ai companiilor americane din Prahova, a explicat că o problemă în acest sens a fost semnalată de compania Procter&Gamble, care are sediul în oraşul prahovean Urlaţi. În acest oraş spitalul a fost închis prin decizie a Guvernului condus de Emil Boc, unitatea sanitară fiind redeschisă oficial în luna noiembrie anul trecut, fără însă a funcţiona, din cauza lipsei avizelor de la Ministerul de Finanţe.

  • Putin a introdus în mod oficial Siria pe agenda summitului G20

    “Anumiţi participanţi mi-au solicitat să alocăm timp şi posibilitatea discutării altor subiecte foarte urgente de politică internaţională, şi anume situaţia cu privire la Siria. Sugerez să facem acest lucru în timpul cinei”, a declarat Putin, care se opune cu fermitate unei intervenţii militare în Siria, contrar Statelor Unite şi Franţei, în deschiderea summitului celor mai mari puteri la nivel mondial, al cărei gazdă este, la Sankt Petersburg.

  • BCE menţine dobânda de politică monetară la nivelul minim record

    Banca Centrală Europeană (BCE) a menţinut joi dobânda de politică monetară la nivelul minim record de 0,5%, decizie anticipată de economişti.

    Preşedintele instituţiei, Mario Draghi, va susţine în scurt timp o conferinţă de presă.

    În aşteptarea deciziei, costurile de finanţare ale statelor din zona euro au trecut de maximele ultimelor 12 luni.

    Astfel, randamentul oblgaţiunilor guvernamentale germane cu maturitatea la 10 ani a depăşit joi pragul de 2%, urcând la cel mai ridicat nivel din ultimele 17 luni, potrivit datelor Bloomberg.

    Costurile de finanţare ale Austriei, Finlandei şi Olandei au crescut de asemenea la cele mai ridicate niveluri din ultimul an.

    Franţa a efectuat joi un plasament de titluri de stat de 4,2 miliarde euro, cu scadenţa în anul 2023, la un randament mediu de 2,57%, cel mai ridicat din luna mai a anului trecut. Pe piaţa secundară, randamentul de referinţă al obligaţiunilor guvernamentale franceze cu maturitatea la 10 ani a atins 2,61%, nivel record pentru mandatul preşedintelui Francois Hollande.

    Spania a vândut joi obligaţiuni la 10 ani în valoare totală de 2,4 miliade euro, la un cost de 4,5%, cel mai scăzut din ultimii trei ani, situaţia datoriei spaniole fiind similară pe piaţa secundară.

    Şi regiunea nordică a fost afectată de volatilitatea ridicată. Costurile de finanţare ale Suediei la 10 ani au atins pe piaţa secundară nivelul e 2,7%, cel mai ridicat din ultimii doi ani.

    Banca Angliei a menţinut de asemenea, joi, dobânda de politică monetară la 0,5% şi programul de relaxare cantitativă la 375 miliarde lire sterline. Instituţia a anunţat cu o lună în urmă, după preluarea mandatului de guvernator de către canadianul Mark Carney, că nu va trece la o politică monetară mai restrictivă înainte ca şomajul din Marea Britanie să scadă la 7%, faţă de 7,8% în prezent.

  • Cele mai mari probleme cu care se confruntă investitorii străini în România

    Prezentă, joi, la Ploieşti, unde a avut o întâlnire cu reprezentanţii companiilor americane care au dezvoltat afaceri în judeţul Prahova, consilierul economic al Ambasadei SUA la Bucureşti, Susan Garro, a afirmat, într-o conferinţă de presă, răspunzând unei întrebări, că problemele companiilor din Statele Unite ale Americii care au afaceri în România sunt aceleaşi pe care le întâmpină, în general, şi companiile româneşti.

    “Este nevoie de o infrastructură rutieră mai bună pentru a-şi putea transporta produsele către pieţele de destinaţie, infrastructura sanitară nu este întotdeauna atât de puternică pe cât ar trebui să fie şi adeseori trebuie să facă faţă la multă birocraţie”, a afirmat Susan Garro, referindu-se la problemele companiilor americane din România.

    Pe de altă parte, reprezentanta ambasadei SUA în România a spus că firmele americane sunt foarte mulţumite de înalta calificare a forţei de muncă şi că, în cadrul întâlnirii cu companiile americane din Prahova, a vorbit cu reprezentanţii unei companii care au ajuns să trimită specialişti români în Statele Unite, ca să-i instruiască pe americanii de la firma mamă. Este vorba despre o firmă care produce subansamble pentru industria aviatică şi care are sediul într-un parc industrial de lângă Ploieşti.

    Referindu-se la problemele legate de infrastructura sanitară, prefectul judeţului Prahova, Marius Sersea, prezent la discuţiile dintre reprezentanţii ambasadei şi cei ai companiilor americane din Prahova, a explicat că o problemă în acest sens a fost semnalată de compania Procter&Gamble, care are sediul în oraşul prahovean Urlaţi. În acest oraş spitalul a fost închis prin decizie a Guvernului condus de Emil Boc, unitatea sanitară fiind redeschisă oficial în luna noiembrie anul trecut, fără însă a funcţiona, din cauza lipsei avizelor de la Ministerul de Finanţe.

  • Deceniul pierdut al managerilor români

    Cea de a patra ediţie a raportului Deloitte Central Europe CFO Survey, care cumulează răspunsurile a 668 de directori sau experţi financiari de top din companii importante din România, Croaţia, Cehia, Ungaria, Polonia, Slovacia, Slovenia, Serbia, Albania şi ţările baltice, indică un mediu financiar instabil şi reduce resursele de optimism pe care le încercau ţările din regiune. 

    DACĂ REUŞESC SĂ ÎŞI MENŢINĂ CLIENŢII ŞI SĂ ŢINĂ COSTURILE SUB CONTROL, dacă pot să aibă cât de cât acces la credite şi la echipe talentate, dacă trec de încă un semestru fără scăderea businessului şi dacă însăşi economia ţării doar stagnează, se cheamă că e bine spre foarte bine. Acestea ar fi câteva dintre concluziile desprinse din studiul făcut de Deloitte printre directorii financiari din Europa Centrală şi de Est în primăvara acestui an, Deloitte Central Europe CFO Survey, care cumulează răspunsurile a 668 de directori sau experţi financiari de top din companii importante din România, Croaţia, Cehia, Ungaria, Polonia, Slovacia, Slovenia, Serbia, Albania şi ţările baltice.

    SENTIMENTUL GENERAL AL MANAGERILOR DIN EST, AŞA CUM ESTE REFLECTAT DE STUDIUL DELOITTE, arată că aceştia sunt obişnuiţi cu businessul în valuri de foarte bine şi foarte rău, aşteptând o oarecare echilibrare pentru perioada următoare. Îndemnul companiei de consultanţă către directorii financiari din ţările est-europene este să fie realişti, deoarece o creştere economică susţinută nu va avea loc mai devreme de 2017. Compania a identificat cinci motive din cauza cărora revenirea economică întârzie să apară atât la nivel global, cât şi în CEE: 1. Peste tot în lume băncile nu mai funcţionează cum trebuie şi nu acordă împrumuturi către sectorul corporate sau către populaţie; 2. Programele de austeritate pe care multe guverne din Europa de Est le au în derulare nu conţin componente care să aducă creştere, ceea ce agravează de fapt problemele de dezvoltare din state precum Cehia, Bulgaria sau România; 3. Consumatorii sunt nefericiţi peste tot în lume, nu numai în estul Europei. Oamenii sunt speriaţi de şomaj, de taxele din ce în ce mai mari, de serviciile sociale tot mai proaste şi de faptul că pensiile îşi pierd valoarea; 4. Companiile nu cheltuiesc, iar companiile din zona euro stau pe rezerve de 1,5 trilioane de euro pentru că nu sunt destul de încrezătoare să investească, să facă achiziţii sau să angajeze oameni; 5. Exporturile s-au prăbuşit în toate ţările din regiune, dar în special în România. Deloitte estimează o revenire uşoară a exporturilor în acest an, de 2%, dar chiar şi asta presupune că ar exista o creştere şi o stabilitate semnificative în zona euro, în special în Germania. Oare?

    TABLOUL GENERAL ÎN CARE BĂNCILE, GUVERNELE ŞI CORPORAŢIILE NU DAU DRUMUL LA BANI, IAR CONSUMATORII SE LUPTĂ CU SUBŢIEREA ECONOMIILOR, lipsa de perspective şi creşterea şomajului este unul destul de deprimant. Consultanţii îl descriu mai frumos însă şi îi spun „sub presiune„. Ultimul trimestru din 2012 a fost foarte dificil pentru economia globală, cu scăderi raportate de aproape toată Europa de Est, în frunte cu Polonia şi Ucraina. Începutul lui 2013 a dat semnale contradictorii, ceea ce se reflectă şi în rezultatele studiului făcut de Deloitte. Compania de consultanţă remarcă faptul că, de exemplu, răspunsurile unora dintre directorii financiari (cum ar fi cei din Cehia, Slovacia şi Lituania, care consideră împrumuturile bancare drept cea mai atractivă sursă de finanţare) sunt subiective şi reflectă exclusiv interesul de moment pentru creditare sau anumite relaţii preferenţiale cu băncile.

    Chiar dacă CEE este pentru lumea occidentală o zonă mică şi cu o problematică omogenă, răspunsurile date în studiul Deloitte evidenţiază principalele puncte nevralgice ale fiecărei ţări, în frunte cu 70% dintre CFO din Slovenia, care estimează încă un val de recesiune, cu 90% dintre cei din Bulgaria, care consideră că e mai bine să nu facă nicio mişcare riscantă în acest moment, cu 84% dintre CFO slovaci care estimează creşterea semnificativă a şomajului şi cu 60% dintre managerii croaţi care consideră că mediul economic este mai instabil ca niciodată. Media regională a răspunsurilor indică totuşi un sentiment de calmare a spiritelor, un fel de modus vivendi cu criza şi cu problemele ei. Din raportul Deloitte, transpare impresia generală că directorii financiari încă se luptă cu aceleaşi probleme pe care le au de la începutul crizei încoace. Chiar dacă există un consens că va fi o revenire economică până în 2017, asta arată că actuala generaţie de management va pierde un deceniu de demonstrare a potenţialului. Con-sultanţii Deloitte apreciază pe managerii actualei generaţii, care îşi conduc cât de bine pot companiile în vremuri atât de turbulente, ca fiind „inspiraţionali şi impresionanţi„. În lumea reală cu care se confruntă directorii financiari, adjectivele nu mai au forţa nici să motiveze, nici să  schimbe vreo stare de fapt.

  • Ploieşteanul care a speriat miliardarii străini de pe piaţă: „Trebuie să baţi fierul cât e cald”

    CONTEXTUL: Piaţa construcţiilor a continuat să scadă an de an, iar afacerile în domeniu au urmat aceeaşi pantă. Cum mereu există o excepţie care confirmă regula, AdePlast n-a înregistrat minusuri ale vânzărilor, ci a continuat să crească an de an. În 2012 a avut o cifră de afaceri de 41,3 milioane de euro, faţă de 33 de milioane de euro în 2011.

    DECIZIA: Pentru a susţine creşterea, antreprenorul Marcel Bărbuţ a luat o decizie care pare riscantă mai ales în mediul economic actual. A hotărât să investească peste 23 de milioane de euro pentru deschiderea a patru noi fabrici în 2012 şi 2013. „Trebuie să baţi fierul cât e cald„, explica el recent alegerea pe care a făcut-o.

    EFECTELE: La jumătatea anului compania a anunţat o creştere de 31% a cifrei de afaceri în primele şase luni ale anului, cu o valoare EBITDA majorată cu acelaşi procent. Conform reprezentanţilor companiei, evoluţia se datorează în principal creşterii capacităţilor de producţie. La jumătatea anului, AdePlast a ajuns la aproape 100 de milioane de lei.

    ODATĂ CU DESCHIDEREA NOILOR CAPACITĂŢI DE PRODUCŢIE „AM REUŞIT O PREZENŢĂ MAI PROMPTĂ ÎN PIAŢĂ ALĂTURI DE RESELLERII NOŞTRI ŞI DE COMPANIILE DE CONSTRUCŢII„, spune Marcel Bărbuţ, antreprenorul care a clădit afacerea AdePlast. La jumătatea anului, compania a atins vânzări de 100 de milioane de lei, mai mari cu 31% faţă de perioada similară a anului trecut; creşterea s-a reflectat şi în evoluţia EBITDA. În aceste rezultate, un rol important a fost jucat şi de poziţionarea geografică a platformelor şi scăderea costurilor de transport. Cu alte cuvinte, din fabricile inaugurate pe cele trei platforme ale companiei – la Roman, Oradea şi Ploieşti – materialele călătoresc mai puţin până pe rafturile magazinelor. „Degeaba ai un produs la cele mai înalte standarde de calitate dacă nu este reprezentat corect în piaţă şi nici nu-l foloseşte nimeni„, declară Marcel Bărbuţ. El completează că „o parte importantă a creşterii vânzărilor se datorează unei bune relaţii cu partenerii şi resellerii AdePlast„.

    Cum piaţa n-a crescut, explicaţia creşterii vânzărilor e simplă: AdePlast a atras clienţi de la concurenţi. Iar fenomenul nu poate decât să continue, de vreme ce antreprenorul calculează pragmatic orice economie de cost pe care o face în orice investiţie. Un exemplu este linia de producţie din fabrica de vopsele de la Ploieşti, care a fost inaugurată recent.

    „Toată lumea se plânge că piaţa s-a diminuat, dar noi creştem în continuu„, spune antreprenorul, care califică evoluţia din prima parte a acestui an drept „mulţumitoare (…) în condiţiile în care semnalele din economie nu sunt foarte încurajatoare„. Anul acesta Adeplast a deschis patru noi fabrici: o unitate de producţie de polistiren la Oradea, alta de vopsea la Ploieşti, iar la Roman două fabrici – una de polistiren şi alta de adezivi. „Am finalizat la termenele programate toate investiţiile pe care ni le-am propus pentru acest an„, punctează Bărbuţ. În martie, compania a anunţat preluarea operaţiunilor Düfa pentru piaţa din România şi Bulgaria. „Cu Düfa funcţionăm pe un canal distinct de distribuţie. Avem brandurile Düfa SuperWeiss, WandWeiss şi WandFarbe, care au o dezvoltare complementară cu produsele AdePlast„, spune Bogan Pîrvu, manager al diviziei vopsele a AdePlast. Tot el adaugă că fabrica de vopsea de la Ploieşti va alimenta şi exportul către Moldova, Ucraina, Bulgaria şi ţările arabe. Compania a intrat în această vară şi pe piaţa din Bulgaria, către care livrările sunt constante, conform reprezentanţilor companiei.

    EXPORTUL N-A AVUT PÂNĂ ACUM O MARE PONDERE ÎN AFACERILE GRUPULUI, dar pieţele externe sunt tot mai interesante pentru antreprenorul român. Ungaria, Bulgaria, Austria şi chiar Germania sunt ţări în care Marcel Bărbuţ crede că-şi va vinde produsele. În primele zece luni ale anului trecut, de pildă, compania a exportat produse în valoare de 4,5 milioane de lei, mai cu seamă către vestul Europei şi ţări arabe. Cel mai mare dintre cei trei fii ai lui Marcel Bărbuţ, Alex, are 23 de ani şi se ocupă de vânzările de pe pieţele din vestul Europei.

    Un alt exemplu de poziţionare geografică este fabrica de la Roman, a cărui alegere a fost dictată de accesul la materia primă (nisip) şi căile rutiere. Oraşul este practic aşezat în mijlocul Moldovei, iar de-acolo AdePlast va livra nu numai în regiunea istorică a României, ci şi în Ucraina, ţară în care speră să înceapă curând livrările, dar şi în Republica Moldova, pe care plănuieşte să o inunde cu produsele sale.

    PLANURILE LUI BĂRBUŢ PENTRU TOT ANUL ÎN CURS, ÎN CE PRIVEŞTE VÂNZĂRILE, vizează un plus de 25% faţă de anul trecut, ceea ce ar însemna atingerea pragului de 50 de milioane de euro. Pe termen mediu, ţinta este şi mai ambiţioasă şi se referă practic la dublarea afacerilor, până la 100 de milioane de euro. Pentru a ajunge însă la acest prag în trei ani, „trebuie să mai cumpărăm ceva şi să mai investim în ceva„, spune Bărbuţ, fără a da detalii. Şi profitul „trebuie să crească, chiar dacă nu proporţional cu creşterea cifrei de afaceri, pentru că amortizările vor diminua profitul net„, punctează antreprenorul. El spune că în ţările dezvoltate productivitatea angajaţilor este de 100.000 de euro pe an, în timp ce în 2012 la AdePlast fiecare om a produs de 230.000 de euro.

    Cumva, antreprenorul a găsit drumul care alimentează creşterea afacerilor sale, chiar dacă merge acum contra curentului.