BusinessMagazin

Blog

  • Cafeneaua unde totul este gratuit. Clienţii nu plătesc pentru niciun produs consumat

    Proprietarii Ziferblat îi primesc pe clienţi într-o cameră mică unde sunt aşezate câteva mese. Fiecare e invitat să servească ceai, cafea, sucuri sau biscuiţi, notează  The Guardian. Nu există chelneri sau barmani, folosindu-se sistemul de autoservire. Pentru a calcula timpul petrecut, fiecare masă are pe ea un ceas.

    La bucătărie, o singură persoană e responsabilă ca ibricul de cafea şi cel de ceai să fie tot timpul pline. Cei care doresc pot utiliza bucătăria pentru a-şi pregăti ceva de mâncare, cu condiţia să spele vasele pe care le folosesc.

    Ziferblat s-a deschis ca o franciză a lanţului rusesc de cafenele cu acelaşi nume. În Ucraina, deasemenea, există locuri unde se plăteşte doar timpul petrecut.

  • Cel mai mic preţ pentru un zbor Bucureşti-SUA: 200 de dolari

    Pentru a putea oferi preţuri atât de mici, compania se va baza pe folosirea modelului de avion Dreamliner (Boeing 787) în cadrul zborurilor transatlantice, acest tip de avion având un consum redus de combustibil. Un alt argument al companiei Norwegian este expansiunea pe piaţa asiatică, corelată cu tendinţa accelerată de creştere a numărului de turişti chinezi.

    Norwegian se află pe locul patru in topul celor mai mari companii aeriene low-cost din Europa. Bjørn Kjos, CEO-ul companiei, a achiziţionat 222 de avioane Boeing şi Airbus în 2012, aceasta fiind cea mai mare comandă de avioane din istoria Europei.

    Bjørn Kjos a preluat compania norvegiană Busy Bee în 1993 alături de un alt om de afaceri din Norvegia. Pentru a readuce compania pe profit, a redus personalul şi flota cu 75%. Cu un nou nume, Norwegian Air Shuttle a fost listată la bursă în 2003 şi a devenit competitorul principal al Scandinavian Airlines, companie controlată de guvernele din Suedia, Norvegia şi Danemarca.

    La preţurile menţionate se adaugă un cost de cel puţin 69 de lei pentru un zbor Bucureşti-Oslo, folosind compania low-cost Wizz Air.

  • Un joc online a produs aproape un miliard de euro anul trecut

    Jocul, lansat iniţial în Coreea de Sud in 2007, a fost conceput având la bază platforma unui alt joc de mare succes, CounterStrike. Creatorii CrossFire au adăugat hărţi, arme şi o serie de noi caractere, însă au păstrat sistemul intern de joc.

    CrossFire este un joc din categoria numită “pay-to-win”, ceea ce înseamnă că, deşi jocul poate fi accesat gratuit, jucătorii au opţiunea de a plăti pentru arme mai bune, armuri mai solide şi altele. Cu toate că sistemul de joc multiplayer este unul cu probleme, CrossFire a reuşit totuşi să depăşească încasările obţinute de mai cunoscutul League of Legends.

    Următoarele jocuri, după încasările obţinute anul trecut, sunt League of Legends, cu 624 milioane dolari, Dungeon Fighter Online şi World of Tanks.

  • Restanţele grecilor la întreţinere cresc cu 4 milioane de euro pe zi

    Cele mai mari datorii, respectiv 600 de milioane de euro, sunt ale populaţiei (65%) şi firmelor mici, în timp ce sectorul public are restanţe de 190 de milioane de euro.

    Arieratele companiilor totalizează circa 130 de milioane euro, iar compania minieră Larco are datorii de peste 135 de milioane de euro.

    Pentru a facilita plata datoriilor de către consumatorii casnici, compania a introdus anul trecut un plan flexibil de plată, la care s-au înscris peste 700.000 de utilizatori. Atractivitatea planului a determinat compania de electricitate să permită înscrierile şi prin telefon, întrucât angajaţii de la ghişee nu au făcut faţă numărului mare de cereri.

    Prin acest plan, abonaţii pot plăti datoriile în 12 rate şi un avans de 20%-50%. Cei din categoriile defavorizate, precum şomerii şi persoanele cu venituri mici, pot plăti datoriile în până la 40 de rate.

  • Bursele europene se menţin la maximul ultimilor şase ani, fără variaţii semnificative

    Indicele Stoxx 600 al celor mai importante acţiuni europene a urcat cu 0,1% în debutul şedinţei de tranzacţionare.

    FTSE 100, indicele de referinţă al bursei de la Londra, a deschis în stagnare, în timp ce DAX 30 – Frankfurt a urcat cu 0,4%, iar CAC 40 – Paris avansează cu 0,1%.

    Acţiunile Unilever au crescut marţi dimineaţă cu 4,7%, după ce grupul a raportat vânzări peste estimările analiştilor pentru trimestrul patru al anului trecut.

    Titlurile companiei de inginerie Alstom s-au prăbuşit cu 13%, din cauza reducerii prognozei privind marja de profit operaţional.

    Grupul german SAP, cel mai mare producător de software destinat companiilor, a deschis în urcare cu 2,9%, după ce a amânat o ţintă de profit.

    Banca Populară a Chinei a injectat aproximativ 42 miliarde de dolari în sistemul financiar şi a extins o facilitate de finanţare pentru băncile de mărime mică şi medie.

    Investitorii aşteaptă şi un raport al institutului ZEW privind încrederea investitorilor şi analiştilor în economie.

    Titlurile PSA Peugeot Citroen, al doilea mare producător auto european, au deschis în urcare cu 2,4%, după ce compania a anunţat că va încerca să efectueze o majorare de capital de 3 miliarde euro, cu statul francez şi compania chineză Dongfeng Motor drept principali investitori.

    Tot în Franţa, acţiunile gigantului Vivendi sunt în urcare cu 1,1%. Surse apropiate companiei susţin că Vivendi se pregăteşte să vândă divizia de telefonie mobilă SFR.

  • Cinci repere care îţi vor spune dacă poţi sau nu să începi o afacere

    1. Stabilirea obiectivelor şi definirea planului prin care se vor atinge obiectivele. Fără o idee foarte clară asupra unde vei fi în trei sau şase luni, este greu să defineşti strategia corectă de dezvoltare a companiei.

    2. Analizarea termenilor legali şi a condiţiilor pe care trebuie să la îndeplinească firma pentru a nu încălca regulamentele. Este important ca înainte de a porni efectiv afacerea să te consulţi cu un specialist în legătură cu aspectele legale ale activităţii.

    3. Analiza implicaţiilor financiare. Deschiderea unei afaceri implică o serie de investiţii şi trebuie să te asiguri că eşti pregătit să te găseşti în situaţii dificile din punctul de vedere al banilor.

    4. Alegerea unor persoane care să te susţină în dezvoltarea afacerii. Este greu să dezvolţi o afacere de succes singur, astfel că este extrem de important să ai un grup de oameni care te vor ajuta, fie financiar sau cu relaţii, în momentul în care porneşti la drum.

    5. Trebuie să ştii că ai ceea ce trebuie pentru a fi antreprenor. Idei vin multora dintre noi, însă de la o idee până la o afacere de succes este un drum lung. Trebuie să fii sigur că eşti pregătit să faci sacrificiile care se vor ivi de-a lungul timpului.

  • Cel puţin 16 morţi într-un dublu atentat comis la un post de frontieră între Siria şi Turcia

    Primul vehicul a explodat la o barieră situată în apropierea postului de frontieră din provincia Idleb (nord-vest), iar al doilea în interiorul acestuia, a precizat OSDO.

    Postul de frontieră este controlat de grupări rebele, angajate începând din 3 ianuarie în lupte sângeroase cu jihadişti ai Statului Islamic în Siria şi Levant (SIIL), foştii lor aliaţi în lupta împotriva regimului lui Bashar al-Assad.

    Combatanţi din cadrul SIIL au preluat, luni, controlul asupra aeroportului militar Jarrah, în estul provinciei Alep (nord), care se afla în mâinile rebelilor încă din februarie 2013.

    În schimb, ei s-au retras din vestul acestei provincii.

  • Lenovo vrea să cumpere divizia de servere a IBM, evaluată la până la 4,5 mld. dolari

    Lenovo a încheiat procesul de due diligence, potrivit sursei citate de Bloomberg.

    Cele două companii au mai negociat anul trecut tranzacţia, însă nu au ajuns la un acord asupra preţului.

    Lenovo a anunţat că grupul discută o posibilă preluare însă nu a precizat activele vizate sau compania care vinde.

    IBM vrea să renunţe la operaţiunile cu marje mai scăzute de profit şi să se concentreze pe software şi servicii, pentru a readuce vânzările pe o pantă ascendentă.

    Lenovo, în prezent cel mai mare producător de PC-uri din lume, şi-a început ascensiunea spre această poziţie în 2005, prin preluarea diviziei producătoare de computere a IBM. Compania doreşte să se extindă către piaţa echipamentelor pentru stocare de date şi serverelor, pentru a combate astfel efectul declinului pieţei PC-urilor asupra afacerilor.

    Contactaţi de Bloomberg, reprezentanţii Lenovo şi IBM au refuzat să comenteze informaţiile.

    Acţiunile Lenovo au crescut marţi la Hong Kong cu 3,7%, aproape de cel mai ridicat nivel din ultimii 15 ani.

    Prin această tranzacţie, IBM ar continua să renunţe la operaţiunile din zona hardware. Începând din 2005, când a vândut divizia producătoare de PC-uri, grupul american a mai renunţat la operaţiunile de imprimante şi de sisteme informatice destinate magazinelor. Compania mai are afaceri hardware în zona echipamentelor de stocare de date şi producţiei de semiconductori.

    Vânzările IBM au coborât în perioada iulie-septembrie a anului trecut pentru cel de-al şaselea trimestru consecutiv, în principal din cauza scăderii cererii de hardware. Operaţiunile grupului din zona hardware au înregistrat pierderi de 713 milioane de dolari în primele nouă luni ale anului trecut, faţă de un profit de 253 milioane de dolari în perioada corespunzătoare din 2012.

    După preluarea diviziei de PC-uri a IBM, Lenovo a mai cumpărat producătorul german Medion şi producţia de computere a grupului japonez NEC. Compania chineză a devenit anul trecut cel mai mare producător de PC-uri la nivel global, detronând Hewlett-Packard (HP).

  • Stelian Fuia, audiat la DNA în dosarul în care este acuzat de abuz în serviciu

    Fostul ministru al Agriculturii Stelian Fuia a declarat, la intrarea în sediul Direcţiei Naţionale Anticorupţie (DNA), că va face declaraţii după discuţiile cu procurorii, “dar şi mâine în Comisie”. Acesta a venit la DNA însoţit de avocatul său, Cristian Ene.

    DNA a anunţat, în 8 ianuarie, că a fost începută urmărirea penală faţă de Stelian Fuia, director la Staţiunea de Cercetare şi Dezvoltare a Plantelor Medicinale şi Aromatice Fundulea la data faptelor, pentru abuz în serviciu contra intereselor publice, dacă funcţionarul a obţinut pentru altul un avantaj patrimonial.

    În acelaşi dosar sunt cercetaţi sora şi cumnatul acestuia, Alexandrina şi Daniel State, asociaţi la SC Procera Agrochemicals, acuzaţi de complicitate la abuz în serviciu contra intereselor publice, dacă funcţionarul a obţinut pentru altul un avantaj patrimonial, în formă calificată.

    Procurorii au arătat, în rezoluţia de începere a urmăririi penale, că Stelian Fuia, în calitate de director la Staţiunea de Cercetare şi Dezvoltare a Plantelor Medicinale şi Aromatice (SCDPAM) Fundulea, “a omis îndeplinirea unui act de serviciu în cadrul unei proceduri de executare silită”, fapt ce a permis vânzarea ilegală, printr-o licitaţie din 19 decembrie 2005, a unor imobile din patrimoniul statului către o persoană fizică, banii fiind plătiţi societăţii la care sora acestuia era asociat.

    Stelian Fuia, deşi ştia că împotriva Staţiunii de Cercetare Fundulea s-a declanşat, ca urmare a unei sentinţe civile, o procedură de executare silită a unor bunuri pe care instituţia le deţinea în calitate de concesionar, nu a făcut contestaţie la executare, conform Codului de procedură civilă, şi nu a arătat că bunurile se aflau în patrimoniul statului, au precizat procurorii în documentul citat.

    Fapta a avut în vedere stingerea unei datorii pe care, iniţial, Staţiunea de Cercetare Fundulea o avusese faţă de Staţiunea Didactică Belciugatele. După încuviinţarea executării silite, cu acordul Staţiunii Fundulea, dreptul de a recupera datoria a fost preluat, printr-un contract de cesiune de creanţă, de societatea la care sora şi cumnatul lui erau asociaţi, respectiv Procera Agrochemicals.

    “Avantajele patrimoniale obţinute de SC Procera Agrochemicals, după executarea silită, s-au reflectat, în mod direct, în patrimoniul învinuiţilor State Alexandrina şi State Daniel (soră şi cumnat ai lui Fuia Stelian), asociaţi la SC Procera Agrochemicals. Cei doi beneficiari ai foloaselor au cunoscut şi au acceptat prejudicierea statului prin modalitatea descrisă mai sus”, se mai arată în documentul citat.

    Fostul ministru Stelian Fuia a fost ajutat în procedura ilegală de licitaţie în cazul imobilelor Staţiunii de Cercetare Fundulea de un executor judecătoresc şi “a îndestulat” firma surorii şi cumnatului său cu aproape 180.000 de lei, potrivit procurorilor.

    “Numitul Fuia Stelian, în calitate de director la Staţiunea de Cercetare şi Dezvoltare a Plantelor Medicinale şi Aromatice Fundulea, funcţie pe care a deţinut-o în perioada 1 martie 2005 – 15 decembrie 2008, cu ştiinţă, a omis îndeplinirea unui act de serviciu, în cadrul unei proceduri de executare silită, fapt ce a condus la scoaterea ilegală, prin procedura de licitaţie organizată de învinuitul Constantin Oprişan (executor judecătoresc faţă de care este deja începută urmărirea penală) la 19 decembrie 2005, a unor imobile din patrimoniul statului, în valoare de 243.950 de lei şi la îndestularea în acest mod a creditorului SC Procera Agrochemicals România SRL cu suma totală de 174.631 de lei”, au arătat procurorii în ordonanţa de începere a urmăririi penale.

    Fostul ministru al Agriculturii Stelian Fuia declara, pentru MEDIAFAX, că dosarul “nu are legătură” cu activitatea sa politică, că este “mai vechi, de peste opt ani” şi că în 2012 s-a dispus în cazul său neînceperea urmăririi penale.

    Fuia a precizat că are “o hârtie” de la Ministerul Finanţelor care certifică faptul că activele la care se face referire în dosar sunt şi astăzi în domeniul public al statului.

    “Acest dosar nu are legătură cu activitatea mea politică. Dosarul este unul vechi de peste opt ani şi, din câte ştiu eu, a fost închis printr-o rezoluţie de neîncepere a urmăririi penale în 2012. Surprinzător este că apare acest dosar, nu ştiu ce elemente noi au apărut pentru a se schimba rezoluţia, vom vedea. Important este că pentru activele supuse executării eu am făcut tot ce e posibil ca ele să rămână în domeniul public al statului. Eu am atacat în justiţie, ca director, actul de execuţie şi, la ora actuală, dacă cineva este curios să verifice situaţia activelor de la Staţiunea de Cercetare şi Dezvoltare a Plantelor Medicinale şi Aromatice Fundulea, putea vedea că şi astăzi aceste active sunt în domeniul public”, a explicat Fuia.

    În octombrie 2008, Agenţia Naţională de Integritate sesiza Parchetul Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie în cazul lui Stelian Fuia, atunci deputat PDL de Călăraşi, solicitând să facă verificări pentru fals în declaraţia de interese.

    Agenţia Naţională de Integritate arăta atunci că Fuia, în calitate de director al Staţiunii de Cercetare Fundulea, a încheiat un contract cu firma Procera Agrochemicals Romania SRL, la care deţinea 50 la sută din acţiuni, nerespectând dispoziţiile legale privind conflictul de interese.

    În urma verificărilor prealabile, ANI a constatat neconcordanţe referitoare la acţionariatul SC Procera Agrochemicals Romania SRL, firmă la care Fuia ar fi fost acţionar, conform declaraţiilor de interese depuse de acesta.

    Potrivit datelor înregistrate atunci la Oficiul Naţional al Registrului Comerţului, SC Procera Agrochemicals Romania SRL nu avea asociaţi persoane fizice.

    Procurorii Parchetului instanţei supreme au dispus, în 3 martie 2010, netrimiterea în judecată a lui Fuia, pentru fals în declaraţia de interese.

    Decizia a fost contestată de ANI la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie în 30 aprilie 2010, plângerea fiind respinsă ca nefondată în 23 iunie 2010.

    În februarie 2012, Stelian Fuia, atunci deputat şi preşedinte al PDL Călăraşi, era propus la conducerea Ministerului Agriculturii, în Cabinetul Ungureanu. El a condus ministerul Agriculturii din 9 februarie 2012 până la sfârşitul lunii aprilie a aceluiaşi an.

    Stelian Fuia a fost, între anii 2004 şi 2006, vicepreşedintele PD Călăraşi, apoi timp de un an a fost secretar general al filialei, iar din 2007 până în 2008 a îndeplinit funcţia de prim-vicepreşedinte al PD Călăraşi. În ianuarie 2011 a fost ales preşedinte al Organizaţiei Judeţene Călăraşi a PDL. Stelian Fuia a demisionat din PDL la jumătatea anului 2012.

  • BERD: Creştere economică de 2,4% în acest an, cu riscuri în zona creditării

    Perspectivele de creştere economică ale României sunt limitate de situaţia dificilă din zona euro, se arată într-un raport publicat marţi de Banca Europeană pentru Reconstrucţie şi Dezvoltare (BERD).

    Totodată, nivelul ridicat al creditelor neperformante, care depăşesc 20% din soldul total al împrumuturilor, şi continuarea procesului de dezintermediere transfrontalieră de către băncile străine ar putea trage în jos perspectivele de creştere pe termen scurt, prin limitarea ritmului de revenire a creditării, avertizează BERD.

    Banca estimează că economia României a crescut anul trecut cu 2,5%, după o rată de creştere de 2,8% în primele nouă luni, datorată în principal exporturilor şi agriculturii.

    BERD a investit anul trecut 510 milioane euro în România, participând la 32 de proiecte.

    Investiţiile BERD în România totalizează 6,4 miliarde euro, în proiecte cu o valoare totală de 20,3 miliarde euro, potrivit datelor băncii.

    Economia românească a crescut cu 4,1% în trimestrul al treilea, cel mai rapid avans din ultimii doi ani, susţinută de exporturi şi recolta agricolă bună.

    Ministrul Bugetului, Liviu Voinea, a declarat săptămâna trecută că anul trecut creşterea economică a României a fost probabil “mai aproape” de 3%, peste estimarea Guvernului, ca urmare a recuperării consumului în trimestrul al patrulea.

    Premierul Victor Ponta a declara anterior că România a încheiat anul 2013 cu un deficit bugetar de 2,5% din PIB şi o creştere economică de 2,7%, mai mare decât cea prognozată.

    Pentru anul trecut, Guvernul, FMI şi Comisia Europeană au anticipat o creştere economică de 2,2%, faţă de o prognoză iniţială mai precaută, de 1,6%. Pentru acest an, Guvernul şi instituţiile financiare internaţionale anticipează o creştere de 2,1-2,2% a PIB.

    România are în derulare un acord în valoare de 4 miliarde de euro cu FMI şi Uniunea Europeană, din care nu intenţionează însă să acceseze fonduri. Scopul acordului este de a proteja România de eventuale şocuri pe pieţele financiare şi de a ajuta la reducerea costurilor de finanţare.

    Banca Mondială anticipează pentru acest an o creştere de 2,5% a economiei României, similară cu cea estimată pentru 2013, indicatorul urmând să accelereze uşor anul viitor, la 2,7,%, potrivit Prognozei Economice Globale publicată săptămâna trecută de instituţia financiară internaţională.

    Deşi revenirea economică a accelerat în statele cu economii dezvoltate, inclusiv în SUA şi zona euro, retragerile de capital de pe pieţele emergente au continuat şi vor persista, cel mai probabil, pe măsură ce banca centrală a Statelor Unite va restrânge, în etape, programul de achiziţii de obligaţiuni, notează BERD.

    Astfel, statele emergente din regiunea Europei Centrale şi de Sud-Est au nevoie să adopte reforme structurale şi să gestioneze efectele persistente ale crizei, inclusiv nivelurile ridicate ale creditelor neperformante şi şomajul.

    Totodată, regiunea pare să fie vizată de o intensificare a procesului de reducere a finanţării transfrontaliere de către băncile-mamă din vest, se spune în raport. Procesul întârzie revenirea creditării, care s-a menţinut la niveluri negative sau apropiate de zero în majoritatea ţărilor din Europa Centrală şi de Sud-Est.

    În statele unde creditarea a urcat anul trecut, principalul motor de creştere au fost împrumuturile în monedă locală, inclusiv Bulgaria, Ungaria şi Polonia.