BusinessMagazin

Blog

  • KFC mizează în 2014 pe extinderea restaurantelor drive thru; va deschide cel puţin două în Bucureşti

    “În urma deschiderii unităţilor drive thru în Bucureşti, Băneasa şi Dristor, credem că acest model are un potenţial mare de creştere, de aceea avem în plan să deschidem cel puţin alte două noi restaurante de acest tip în Bucureşti anul acesta. În plus, vom lua în considerare oportunităţile viitoare care vor apărea, în mall sau stradal. Targetul nostru este să deschidem în jur de 3 – 5 restaurante în 2014 şi ne propunem să menţinem acest trend în următorii ani“, a declarat Hilton pentru MEDIAFAX.

    Reţeaua numără în prezent 51 de restaurante, dintre care cinci sunt drive thru: în Bucureşti (2), Arad, Iaşi şi Sibiu.

    Investiţia medie într-un restaurant în mall este de aproximativ 350.000 euro, în timp ce fondurile alocate pentru locaţiile de tip drive thru pot ajunge la 700.000 de euro. Pentru un restaurant nou, KFC creează 20-30 de locuri de muncă noi, iar pentru unităţile de tip drive thru până la 50.

    Hilton spune că restaurantele KFC sunt o opţiune pentru primul job al tinerilor, având un program flexibil – full time, part time sau doar în zilele de weekend.

    “KFC are o echipă de peste 1.500 de oameni în toată ţara (…) mulţi dintre managerii de restaurante şi-au început cariera la KFC în bucătărie sau la casă“, a spus Hilton.

    În ceea ce priveşte anul 2013, şeful KFC arată că a fost unul cum multe provocări, atât la nivel macroeconomic, cât şi la nivelul consumatorului, care este mai precaut şi econom.

    “2013 a fost un an provocator, consumatorii şi-au schimbat obiceiurile de consum în ultimii ani, devenind mai precauţi şi mai economi. În ciuda provocărilor, suntem mulţumiţi de performanţa KFC, business-ul a crescut, iar restaurantele din Bucureşti şi din afara Capitalei au avut rezultate bune. Este prea devreme să spunem acum cât de mult au crescut vânzările în 2013, însă cu siguranţă a fost vorba despre o creştere, aceasta fiind susţinută de inaugurarea a 4 restaurante KFC, la Baia Mare, Ploieşti, Galaţi şi în noul centru comercial din Bucureşti, Promenada”, a arătat Hilton.

    Anul trecut, restaurantele KFC au deservit peste 20 de milioane de clienţi, primele trei produse preferate de aceştia fiind Crispy Strips, aripioarele picante şi sosul de usturoi.

    Pentru anul în curs, obiectivul principal al companiei este îmbunătăţirea serviciilor.

    “Obiectivul nostru principal rămâne desigur să ne asigurăm ca ne vom îmbunătăţi serviciile şi de acum înainte, acesta reprezentând un element diferenţiator pentru KFC. În acest mod, vom reuşi să creştem şi vânzările. (…) Clienţii noştri continuă să se orienteze spre ofertele value şi produse noi, iar în 2014, vom continua să fim aproape de nevoile lor (…) ne propunem să atragem cel puţin acelaşi număr de consumatori pe termen lung”, a precizat Hilton.

    În ceea ce priveşte performanţa restaurantelor, fiecare are propriile caracteristici şi targeturi.

    “Dacă ne uităm la locaţiile drive thru care sunt deschise în acest moment, credem că restaurantele de acest tip ne pot oferi un potenţial mare de creştere în viitor. De asemenea, suntem încântaţi de rezultatele noii locaţii din Promenada, şi în funcţie de viitoarele inaugurări de centre comerciale, vom lua în considerare locaţiile pentru KFC”, a explicat directorul general al reţelei.

    Restaurantele KFC de pe piaţa locală sunt administrate prin intermediul companiei US Food Network, care a raportat în 2012 o cifră de afaceri de 187,1 milioane lei (42,4 milioane euro), în creştere cu 16% comparativ cu anul anterior, şi un profit cu 13% mai mare, de circa 10 milioane lei (2,26 milioane euro). Asociaţii US Food Network sunt firmele Bladon Enterprises (27,33%), Tatika Investments (27,33%) şi Lunic Franchising and Consulting Ltd (22,34%), înregistrate în Cipru, şi M.B.L. Computers (23%), înregistrată în Bucureşti.

    Mark Hilton mai administrează pe piaţa locală şi brandurile Pizza Hut, Paul, Cinnabon şi Hard Rock Cafe.

  • Teodorovici: Ţintim atragerea a 2,8 miliarde de euro în 2014. Avem bani pentru cofinanţare

    Întrebat, după o întrevedere cu comisarul european pentru politică regională, Johannes Hahn, ce ţintă îşi propune pentru anul acesta în ceea ce priveşte atragerea fondurilor europene, Teodorovici a precizat că şi-a fixat atragerea a “2,8 miliarde de euro pentru a evita pierderea vreunui euro”. “Desigur ne dorim cât mai mult pentru a lăsa cât mai puţin pe ultimul an din cadrul financiar (2007-2013 – n.r.)”, a mai spus Teodorovici.

    Referitor la confinanţare, ministrul a dat asigurări că nu vor fi probleme.

    “Anul trecut am împrumutat din Trezorerie peste 9 miliarde de lei. Cu siguranţă anul acesta la fel vom face, nu va fi nicio lipsă de cofinanţare”, a precizat Eugen Teodorovici, adăugând că România are şi un buffer cu FMI în valoare de 4 miliarde de lei “în cazul în care banii nu se întorc la timp de la Comisie”. Totodată, ministrul a susţinut că Bucureştiul are bani şi pentru a lansa proiecte pentru următorul cadru financiar.

    La sfârşitul anului 2013, rata de absorbţie curentă a fondurilor structurale şi de coeziune ajuns la 33,47%.

    Ministrul Fondurilor Europene, Eugen Teodorovici, s-a întâlnit marţi, la Bruxelles, cu Johannes Hahn, comisarul european pentru politică regională. Cei doi oficiali au discutat despre pregătirile pentru perioada de programare 2014-2020, dar şi despre măsurile necesare pentru accelerarea absorbţiei în actualul exerciţiu financiar multianual 2007-2013, pentru care România poate solicita decontarea cheltuielilor efectuate până la data de 31 decembrie 2015.

  • A construit cu doi prieteni la Bucureşti o afacere de aproape un milion de euro pe an: “Dacă nu rămâneam împreună nu am fi reuşit”

    Sorin Stratulat povesteşte râzând că, după ce a absolvit facultatea de marketing din Braşov, a înţeles repede că, deşi fusese un student „silitor”, trebuie să facă altceva în viaţă. S-a înscris la un curs la „Igiena„, reţeaua naţională de saloane de înfrumuseţare deţinută anterior de stat. Acolo a învăţat meserie timp de doi ani, după care a plecat din România să lucreze pe un vas de croazieră în SUA şi în Caraibe, unde tundea şi coafa turişti: „Acolo mi-am dat seama de dimensiunea acestui business. Până atunci nu înţelegeam că poate deveni o industrie”. Cele două lecţii învăţate în anul petrecut departe de ţară au fost să ştie să respecte timpul clientului şi să zâmbească mereu.

    Proiectul Beauty District a luat naştere în 2008 când Sorin Stratulat, alături de Cătălina Stoica şi Alex Abagiu, au decis să înfiinţeze un salon care să ofere servicii de coafură, machiaj şi manichiură/pedichiură – „rareori găseşti locuri în care să le ai pe toate trei la un loc„. După mai mulţi ani în care a lucrat în saloanele Getei Voinea, proprietara lanţului de saloane de înfrumuseţare cu acelaşi nume, a decis, în urma unor neînţelegeri şi după principiul „un şut în fund, un pas înainte„, să înceapă un proiect separat alături de cei doi prieteni pe care îi cunoştea din industrie. „Am pornit cu 50.000 de euro, însemnând închirirea spaţiului şi echipament, pentru că nu eram în punctul în care să avem foarte mulţi bani”. Au închiriat 250 mp în zona parcului Herăstrău pentru 3.800 de euro lunar, sumă care a mai scăzut în prezent.

    Nu regretă că nu a început singur pentru că, privind înspre concurenţa de la acea vreme, ideea lor era „inovatoare„ şi a fost bine primită pe piaţă. Ca să evite riscul unor certuri, au decis să separe conturile de încasare în trei societăţi separate – „a fost măsura noastră de siguranţă, însă acum vrem să unificăm businessul, după ce ne-am lovit împreună de toate situaţiile posibile”.

    Primii clienţi au venit graţie renumelui lui Alex Abagiu, un nume cunoscut între make-up artiştii din România. Abagiu a câştigat mai multe premii în industria frumuseţii, culminând cu editorialul publicat de revista americană Makeup Artist Magazine, care l-a nominalizat ca fiind unul dintre cei mai buni specialişti din Europa, şi a semnat campanii publicitare pentru Victoria’s Secret, Vogue USA şi Elle. „Asta a determinat din start un aflux de clienţi care au venit pentru machiaj, dar care s-au îndreptat şi către serviciile de coafură şi manichiură-pedichiură. Am început să facem profit după un an şi jumătate, moment în care am încetat să mai aducem bani de acasă.„ În prezent, trei sferturi din clientelă folosesc toate cele trei segmente ale businessului, valoarea bonului mediu fiind estimată la 300 de lei. Cumulat, cei trei au obţinut venituri de 630.000 de euro în anul fiscal 2012.

    CONTINUAREA ÎN PAGINA A DOUA

  • Violeta Luca a fost numită vicepreşedinte şi director executiv eMAG

    Violeta Luca este una din eroinele Catalogului “200 cele mai puternice femei din business”, care va fi lansat în curând, si ale galei “Woman in Power” (19 martie 2014).

    Ca vicepreşedinte, director executiv eMAG, Violeta Luca va face parte din consiliul de conducere al companiei şi va coordona activităţile comerciale – de achiziţii, vânzari, marketplace, logistică, showroom-uri şi category management. Ea îşi păstrează funcţia de Preşedinte al Consiliului de Administraţie al Flanco Retail, rămânând implicată în conducerea companiei la nivel strategic.

    Unul dintre cei mai apreciaţi executivi din industrie, Violeta Luca s-a alăturat managementului Flanco Retail în august 2011, ca Marketing Director. Anterior Flanco, a lucrat timp de 8 ani în cadrul Whirlpool România, ocupând începând cu iunie 2007 funcţia de Director Comercial. Absolventă a Academiei de Studii Economice din Bucureşti, precum şi a numeroase cursuri de management, ea are o experienţă de 13 ani în domeniul electroIT.

    „Violeta Luca a avut un parcurs excelent la Flanco Retail, evoluând rapid de pe poziţia de director de marketing pe cea de CEO al companiei, într-un business el insuşi foarte dinamic” spune Iulian Stanciu, acţionar eMAG şi acţionar unic Flanco Retail. „Rezultatele pe care le-a obţinut în ultimii trei ani, alături de Flanco Retail, ne-au convins că poate integra, strategic, activităţile complementare ale celor două companii şi poate indeplini, simultan şi cu folos, atât o funcţie operaţională în eMAG, cât şi una strategică în Flanco Retail. Pentru planurile noastre de dezvoltare la nivel de grup, profilul ei managerial, confirmat în practică, s-a dovedit foarte potrivit.”

    Cu o experienţă de 15 ani în retailul electro-IT, Dragoş Sîrbu a parcurs întreg lanţul ierarhic, de la consultant de vânzări, la director de magazin, Director de retail şi Director de achiziţii. Din 2012, s-a alăturat echipei Flanco, ca Director de Vânzări, iar din luna februarie 2013, a preluat conducerea departamentului de Product Management. Sîrbu este absolvent al Academiei de Studii Economice din Bucureşti, Facultatea de Finanţe, Asigurări, Bănci şi Burse de Valori.

    Cu 900 de angajaţi, Flanco deţine o reţea de 81 de magazine, aflate în cele mai importante zone comerciale din 50 de oraşe. Oferta Flanco, disponibilă în magazine şi pe site, include o gamă de produse, pachete de creditare – prin intermediul mai multor parteneri financiari, servicii pentru întreaga familie şi pentru companii. Flanco a înregistrat la sfârşitul anului 2012 o cifră de afaceri de 137 de milioane de euro şi deţine o cotă de piaţă de 13% din vânzările realizate în magazine, fiind al doilea mare jucător din piaţă.

    eMAG este cel mai mare magazin online din S-E Europei şi unul dintre creatorii pieţei de comerţ online din România, condus în prezent de directorul general Iulian Stanciu. În 2012, eMAG vândut un produs la fiecare 10 secunde – de la laptopuri la electrocasnice, cărti, jucării sau produse cosmetice – şi a livrat 12 milioane de tone de colete în toată tara.

  • Barack Obama vine în Europa pentru două summituri şi o întâlnire cu papa Francisc

    Preşedintele Obama va participa la summitul şefilor de state privind dosarul nuclear, organizat în Olanda la 24 şi 25 martie, iar ulterior se va deplasa la Bruxelles pentru summitul UE-Rusia, urmând ca, la 27 ianuarie, să fie primit la Roma de papa Francisc.

    La Bruxelles, preşedintele Obama se va întâlni cu preşedintele Consiliului European, Herman Van Romşuy, şi cu preşedintele Comisiei Europene, Jose Manuel Barroso. Aceasta este prima vizită a lui Obama la instituţiile europene.

    Preşedintele american se va întâîlni, de asemenea, cu secretarul general al NATO, Anders Fogh Rasmussen, şi cu reprezentanţi ai Guvernului belgian.

    El va fi primit la Vatican la 27 martie de papa Francisc, cu care intenţionează să discute despre “angajamentul comun în combaterea sărăciei şi a creşterii inegalităţilor”, probleme care vor domina şi discursul privind starea Uniunii pe care Obama îl va rosti la 28 ianuarie în Congres.

    De asemenea, preşedintele Obama se va întâlni la Roma cu premierul italian Enrico Letta.

    Summitul UE-Rusia va reprezenta o ocazie pentru Barack Obama de a răspunde aşteptărilor Uniunii Europene, cu scopul de a restabili încrederea dintre Bruxelles şi Washington, afectată de dezvăluirile privind amploarea programelor de spionaj ale Statelor Unite.

    Preşedintele american a anunţat săptămâna trecută că a decis să limiteze puterile Agenţiei americane Securitate Naţională (NSA), reformând procedura de colectare a datelor telefonice şi renunţând la spionarea liderilor statelor aliate.

    Comisia Europeană a calificat aceste angajamente drept un “un pas în direcţia cea bună” şi a cerut să fie urmate acţiuni concrete.

    Vicepreşedintele Comisiei Europene, Viviane Reding, s-a declarat “încurajată de faptul că cetăţenii care nu sunt americani vor putea beneficia de protecţie împotriva spionajului, însă aştept să văd concretizarea acestor angajamente cu legi”.

    “Vrem o protecţie a datelor”, a insistat vicepreşedintele Comisiei Europene.

    Amploarea programlui american de spionaj dezvăluit de fostul consultant NSA Edward Snowden, refugiat în Rusia, a afectat grav relaţiile dintre Washington şi câţiva dintre aliaţii săi europeni.

  • Parcare cu plată la AFI Palace Cotroceni şi alte 400 de locuri, pe un nou nivel

    “Vrem să introducem în acest an sistemul de plată a parcării. Nu ştiu care va fi sistemul, dar vrem să introducem plata din acest an. Iarna şi în week-end, datorită popularităţii centrului comercial, cele 2.500 de locuri de parcare nu sunt de ajuns. Am văzut că multe persoane utilizează parcarea dar nu vin în centrul comercial. Multe persoane din Drumul Taberei îşi ţin maşinile în parcarea noastră iarna, de asemenea şi cei care lucrează în clădirile de birouri din apropiere. Locurile de parcare sunt pentru cei care vin să cumpere din mall. Ne propunem să-i scoatem afară pe cei care nu merg în mall, dar folosesc parcarea, în timp ce cei care fac cumpărături nu vor plăti, ci doar beneficiază de acest sistem”, a declarat agenţiei MEDIAFAX David Hay, directorul executiv al AFI Europe România.

    El a menţionat că în viitor vor fi taxaţi şi cei care fac cumpărături, dar cu o sumă destul de redusă.

    În acelaşi timp, Hay a arătat că planurile companiei sunt de a extinde parcarea cu încă un nivel, respectiv 400 de locuri, investiţie care ar urma să fie realizată în acest an sau anul viitor.

    În ceea ce priveşte mixul de chiriaşi ai centrului comercial din zona Drumul Taberei, reprezentantul AFI Europe a menţionat mutarea magazinului Sephora şi ocuparea spaţiului de către parfumeria Douglas la parterul mall-ului, precum şi mutarea magazinului Domo de la parter la etajul 1.

    “Sephora se va muta la primul etaj. Dar acestea sunt doar o parte din schimbările pe care dorim să le facem în acest an, care au ca scop creşterea vânzărilor şi a traficului. Vor mai fi retaileri care vor pleca, unii se vor muta, cum este cazul Domo, pe care l-am mutat de la parter, la etajul 1, unde aveam un spaţiu gol. Astfel, am ocupat un spaţiu gol şi în acelaşi timp am lăsat un spaţiu disponibil într-o poziţie foarte bună, pe care îl putem închiria la o chirie mai mare decât cea pe care o plătea Domo. Vom continua aceste schimbări, pe care le-am făcut în ultimii ani, dar în acest an ne vom concentra pe acest proces”, a arătat Hay.

    El a precizat că există cereri foarte multe din partea retailerilor de a extinde suprafaţa ocupată în prezent, dar că posibilităţile de mărire a spaţiului centrului comercial sunt limitate.

    “Avem cereri de la retaileri pentru extinderi, ne gândim cum să ne extindem şi avem şi câteva idei, dacă am mai avea 6.000-7.000 am fi fericiţi. Căutăm soluţii să extindem spaţiile, sper să putem să creem spaţiile acestea”, a afirmat reprezentantul AFI Europe.

    Anul trecut magazinul H&M a fost extins cu 800 de metri pătraţi.

    Referitor la performanţa centrului comercial de anul trecut, Hay a arătat că vânzările şi traficul au avut o creştere “frumuşică” faţă de anul anterior, fără să ofere detalii. În primele nouă luni ale anului trecut vânzările retailerilor au crescut cu 5,3%.

    “Pentru acest an ne aşteptăm tot la creştere, pentru că avem un produs bun, s-a stabilizat ca un centru dominant, atât pentru entertainment cât şi pentru shopping. De asemenea, vedem o îmbunătăţire a situaţiei economice în Europa, care va influenţa de asemenea şi România. Totodată, zona de birouri ne va aduce în medie zilnic circa 2.000 de persoane în plus în centrul comercial”, a explicat Hay.

    Tot pe segmentul de retail, AFI intenţionează să finalizeze în luna aprilie zona de distracţie, inclusiv cinematograful din centrul comercial din Ploieşti, dar şi începerea construcţiei unui centru comercial în Bucureştii Noi şi a unui parc de retail în Arad. Începerea acestora depinde însă de chiriaşi.

    Cele mai apropiate planuri de investiţii vizează însă segmentul de birouri, unde AFI vrea să înceapă în următoarele două luni construcţia ultimelor două clădiri din AFI Park. Construcţia se va face concomitent, cele două imobile fiind unite de un pod.

    “Tot pentru acest an vrem să finalizăm designul şi să pregătim terenul pentru proiectul de birouri din zona Progresului (fosta fabrică Inox, n.r.) pe care probabil că îl vom începe în 2015 şi de asemenea să ne pregătim cu cel puţin un proiect rezidenţial pentru momentul în care piaţa îşi va reveni”, a mai arătat Hay.

    AFI Europe deţine terenuri pentru dezvoltări rezidenţiale în mai multe zone, precum Bucureştii Noi, Pipera sau Măgurele.

    Reprezentantul dezvoltatorului israelian este optimist în ceea ce priveşte piaţa investiţională din România şi previzionează o creştere a interesului investitorilor pentru active imobiliare de pe piaţa locală.

    “Chiar dacă nu vor fi tranzacţii în 2014, vom vedea un interes crescut din partea fondurilor de investiţii internaţionale mari. Piaţa internaţională îşi dă seama că România este următoarea ţintă de investiţii din Europa Centrală şi de Est. Polonia şi Cehia sunt mature deja, au multe proprietăţi, dar yieldurile au scăzut. În România, yieldurile sunt la niveluri normale, şi de aceea este un moment bun pentru investiţii, pentru a intra pe piaţă la un anumit yield şi să aştepţi câţiva ani pentru o scădere cu 100, 150 de puncte de bază. Problema este lipsa proiectelor, nu sunt destule proiecte. În acest an însă lucrurile se vor schimba, vom vedea mai multe produse mature pe piaţă precum Floreasca Park, Green Gate, AFI Park, Skanska. Vor fi mai multe produse noi pe piaţă şi o ofertă mai mare pentru aceste fonduri”, a conchis Hay.

    AFI Europe dezvoltă şi gestionează diverse proiecte comerciale şi rezidenţiale în România, Cehia, Serbia, Polonia, Bulgaria, Germania şi Letonia.

  • Localizarea apelurilor prin GPS, promovată în PE, dar încă nevotată. Statele puteau să o implementeze

    Localizarea prin coordonate GPS oferă o acurateţe exactă, prin determinarea valorilor de longitudine şi latitudine ale telefonului care apelează numărul de urgenţă 112, a precizat Vălean.

    Ea a precizat că la nivelul statelor europene s-au constatat mai multe cazuri de accidente precum cel petrecut luni seară în România, dar şi faptul că ţările UE nu au implementat în sistemul apelurilor de urgenţă localizarea prin GPS.

    “Localizarea pe baza antenelor GSM are o abatere, nu dă de fapt decât o zonă de până la un kilometru în zonele urbane, o zonă destul de mare chiar pentru un oraş. În ceea ce priveşte zona rurală, până la cinci kilometri, iar în zone nelocuite cum sunt cele montane până la zeci de kilometri, pentru că în zonele montane şi nelocuite antenele GSM sunt la distanţe mari, şi atunci când se face triangulaţia zona care trebuie acoperită pentru a identifica apelul este foarte mare”, a susţinut Vălean.

    “Au existat astfel de situaţii, cum este cea nefericită de astăzi din România, şi în alte state europene, că a fost vorba de accidente în zonă montană şi s-a efectuat apel la 112, dar nu a putut fi găsită persoana tocmai din cauza lipsei de acurateţe a triunghiulaţiei. Au fost cazuri în oraşe, în care tot aşa, dată fiind suprafaţa nu au reuşit să găsească exact emitentul apelului”, a mai spus europarlamentarul PNL.

    Vălean a precizat că în noua variantă în momentul în care apelantul formează 112 pe monitorul celor de la staţia de urgenţă apar coordonatele GPS de unde a fost efectuat apelul.

    “Asta presupune 250 de milioane de euro la nivel european pentru toţi operatorii de telefonie, dar păleşte cifra în raport cu evaluarea făcută la nivel european legată de faptul că nelocalizarea apelurilor de urgenţă costă până la 4 miliarde de euro bugetele statelor membre cu tot ceea ce înseamnă intervenţii eşuate, costuri medicale (…) În cazul introducerii acestei obligativităţi, s-ar ajunge la un cost de 50 de cenţi/smartphone, pentru a descărca aplicaţii care să permită această localizare GPS”, a afirmat Vălean.

    Europarlamentarul a menţionat că, pentru a fi localizat prin GPS, telefonul nu trebuie să aibă activată aplicaţia anterior evenimentului.

    “Există posibilitatea din punct de vedere tehnic, aşa cum am discutat cu operatorii de telecomunicaţii, ca numai atunci când apelul la 112 este efectuat să se declanşeze automat activarea GPS, astfel încât nu e nevoie ca cineva să prevadă, să aibă GPS activat pentru a putea fi localizat apelul la sistemul de urgenţă”, a mai spus Vălean.

    Europarlamentarul PNL a precizat că pentru promovarea acestei soluţii de localizare a iniţiat o rezoluţie la nivelul Comisiei de industrii din PE, care a fost adoptat în luna noiembrie 2013, şi instituie obligativitatea implementării acestei măsuri.

    “Dacă un stat membru vroia să facă acest lucru, putea să-l adopte înainte prin legislaţia naţională, dar odată cu legislaţia europeană va intra şi această obligativitate pentru statele membre să adopte legislaţie care să ceară operatorilor localizarea apelului prin coodonatele exacte GPS”, a mai declarat Vălean.

  • Percheziţii la Primăria Ploieşti. Procurorii au ridicat mai multe documente

    Procurorii DNA au ridicat, marţi, mai multe documente de la sediul Primăriei Ploieşti, a declarat corespondentului MEDIAFAX şeful DNA – Serviciul Teritorial Ploieşti, procurorul Gabriel Onea.

    Primarul municipiului Ploieşti, Iulian Bădescu, a declarat corespondentului MEDIAFAX că “se pare” că este vorba despre un dosar care ar avea la bază o sesizare făcută la DNA de către o fostă directoare economică din cadrul Primăriei, dată afară pe motiv că a refuzat să semneze documente prin care din bugetul local se făceau plăţi către Asociaţia “Lupii Galbeni”, plăţi care reprezintă premii pentru echipa de fotbal Petrolul Ploieşti.

    În acest context, primarul Iulian Bădescu a spus că anchetatorii au cerut documente de la direcţiile juridică şi financiară, şi anume hotărâri ale Consiliului Local, documente cu privire la relaţia dintre Consiliul Local, Primăria Ploieşti şi Asociaţia “Lupii galbeni”, dar şi actele care au stat la baza suspendării din funcţie a fostei directoare economice Nicoleta Crăciunoiu, căreia i s-a desfăcut contractul de muncă în urma unei decizii a comisiei de disciplină din cadrul Primăriei.

    Miercuri, au fost citaţi pentru a da declaraţii la DNA 26 din cei 27 de membri ai Consiliului Local Ploieşti, aceştia fiind programaţi din jumătate în jumătate de oră pentru audieri. Este vorba despre consilierii care au aprobat, în 2012, o hotărâre prin care echipa de fotbal Petrolul Ploieşti primea bani de la bugetul local în funcţie de performanţele sale sportive. Cel de-al 27-lea consilier care a votat acea hotărâre este acum senator.

    În 20 decembrie 2012, Consiliul Local Ploieşti a aprobat hotărârea nr. 466, “privind cooperarea municipiului Ploieşti cu Asociaţia comunitară Lupii Galbeni 2012 în vederea finanţării şi realizării în comun a unor acţiuni, servicii şi proiecte de interes public local, având ca obiectiv principal susţinerea şi promovarea echipei de fotbal FC Petrolul Ploieşti”.

    Prin această hotărâre autorităţile locale au încheiat un contract între municipiul Ploieşti şi Asociaţia “Lupii Galbeni”, prin care autorităţile locale îşi asumă obligaţia de a asigura sume în cuantum de milioane de euro, în funcţie de rezultatele echipei de fotbal, banii urmând a fi asiguraţi de la bugetul local şi achitaţi jucătorilor echipei şi staff-ului (antrenor, masor, medic, asistent, kinetoterapeut, preparator fizic, manager sportiv) cu titlu de salarii, rate contractuale, premii sau sponsorizări.

    Conform contractului care face parte din hotărârea adoptată de Consiliul Local Ploieşti şi care este valabil pe o perioadă de cinci ani competiţionali începând cu sezonul competiţional 2012 – 2013, echipa de fotbal ploieşteană primeşte un milion de euro de la bugetul local în cazul în care se clasează pe unul din locurile 10 – 6 în Campionatul Naţional de Fotbal – Liga I, iar suma creşte la două milioane de euro în cazul în care echipa se clasează pe unul din locurile 1 – 5 în Liga I. Acelaşi contract prevede, de asemenea, acordarea sumei de un milion de euro de la bugetul local în cazul câştigării Cupei României de către echipa ploieşteană, trofeu pe care echipa l-a câştigat.

    Prin acelaşi contract, echipa de fotbal se obligă să utilizeze sumele alocate de la bugetul local exclusiv pentru plata salariilor, ratelor contractuale, premiilor sau sponsorizărilor cuvenite jucătorilor şi staff-ului.

    Din cele trei milioane de euro Asociaţia “Lupii Galbeni” a primit, în tranşe, aproximativ 1,7 milioane de euro.

    Potrivit primarului Iulian Bădescu, hotărârea Consiliului Local Ploieşti prin care se alocă aceste sume Asociaţiei “Lupii Galbeni” nu a fost atacată de către prefect, având viza de legalitate, însă Nicoleta Crăciunoiu a refuzat să semneze documentele, deşi acest lucru era în fişa postului său. Crăciunoiu a fost suspendată din funcţie şi în mandatul fostului primar, pentru aceleaşi motive.

    În prezent, Nicoleta Crăciunoiu este în concediu medical, ea neluând la cunoştinţă despre decizia privind desfacerea contractului său de muncă, potrivit unor surse din Primăria Ploieşti.

  • Minutul de ştiri, cu Ioana Matei – 21 ianuarie 2014 – VIDEO

  • Locul din România unde e un coşmar să-ţi găseşti un serviciu

    În condiţiile în care, la nivel naţional, rata şomajului a fost calculată la 5,6%, situaţia judeţului Teleorman este cel putin îngrijorătoare. Daca în noiembrie 2013 doar Teleorman şi Mehedinţi aveau o rata a şomajului mai mare de 10%, în decembrie patru judeţe au depăşit acest prag.

    În momentul de faţă, în Teleorman sunt disponibile doar 40 de locuri de muncă, conform ANOFM, adica 466 de candidaţi pe un singur post. Comparativ, în judeţul Cluj există 1.290 locuri de muncă la un număr de aproximativ 12.000 de şomeri, adică zece candidaţi pe post.

    Următoarele judeţe cu o rată a şomajului ridicată sunt, în ordine, Vaslui (10,5%), Alba (10,4%) şi Mehedinţi (10,2%).

    La polul opus se situează judeţul Ilfov, cu o rată a şomajului de doar 1,8%. Aici se află şi oraşul cu cea mai mică pondere a şomerilor (procentul somerilor din populatia stabila cu varsta intre 18-62 ani), Otopeni (sub 1%).

    Alte judeţe cu o rată a şomajului extrem de redusă sunt Timiş (1,9%), Arad (3,2%) şi Cluj (3,7%). În municipiul Bucureşti, rata şomajului a fost de 2,1% (date conform Institutului Naţional de Statistică pentru luna noiembrie 2013).