BusinessMagazin

Blog

  • Doi români au ajuns în finala celei mai mari competiţii de fotografie din lume

    Cosmin Bumbuţ a ajuns în finală graţie seriei Camera Intimă, înscrisă la secţiunea Arhitectură în categoria pentru profesionişti, care prezintă mai multe imagini realizate în celulele a 35 de închisori din România. Al doilea finalist român, Daniel Necula, semnează fotografia Wrong Way în categoria Open, o fotografie alb negru îndrăzneaţă, despre o femeie pe o bicicletă, cu un detaliu inedit.

    Fotografiile realizate de cei doi finalişti români vor fi expuse în cadrul expoziţiei 2015 Sony World Photography Awards Exhibition, găzduită de Somerset House din Londra, în perioada  aprilie – 10 mai.

    Ediţia de anul acesta a adunat cel mai mare număr de concurenţi din istoria de opt ani a prestigiosului eveniment. Finaliştii au fost aleşi dintr-un număr record de 173.444 de înscrişi proveniţi din 171 de ţări, o creştere de 24% în comparaţie cu numărul de participanţi de anul trecut.

    Fotografii înscrişi în categoria Open au fost jurizaţi pe baza unei singure fotografii, în timp ce competitorii din categoria destinată profesioniştilor au concurat cu un portofoliu de fotografii.

    Cei 10 câştigători din categoria Open vor fi anunţaţi pe 31 martie, iar cei 13 căştigători din categoria dedicată profesioniştilor vor fi anunţaţi pe 23 aprilie în cadrul unei festivităţi de premiere la Londra. 

    În cadrul aceleiaşi ceremonii, va fi decernat şi premiul L’Iris d’Or pentru Cel mai bun fotograf profesionist al anului, care, pe lângă titlu, va câştiga şi premiul cel mare de 25.000 de dolari.  Alături de el vor fi anunţaţi şi câştigătorii categoriei destinate profesioniştilor, a categoriei pentru tineri şi studenţi, respectiv căştigătorul titlului de Fotograful anului din categoria Open, care va fi răsplătit cu 5.000 de dolari.

  • MAE: În Columbia a fost anunţată apariţia virusului Chikungunya, transmis prin înţepătură de ţânţar

    “Ministerul Afacerilor Externe informează cetăţenii români, care se află sau se deplasează pe teritoriul Columbiei, că Institutul Naţional al Sănătăţii de la Bogota a anunţat apariţia virusului Chikungunya, în Columbia. Virusul se transmite prin înţepătura ţânţarului „Aedes aegypti”, cel care este şi purtător al virusului Dengue, precum şi al virusului febrei galbene. Nu există tratament sau vaccin pentru prevenirea acestor boli, ci doar măsuri preventive, cum ar fi repelantele (cremele şi spray-urile anti-ţânţari) şi evitarea zonelor de risc”, se arată în comunicatul transmis de MAE.

    Virusul provoacă puternice dureri musculare şi de articulaţii, pe durata mai multor luni sau ani, asemănătoare, ca simptome, artritei.

    Tratamentul se face pe bază de analgezice şi se recomandă, de asemenea, o bună hidratare a corpului.

    Cazurile în care se produce decesul persoanei infestate cu virusul Chikungunya sunt rare, precizează sursa citată.

    Potrivit MAE, Guvernul columbian a admis existenţa a aproximativ 800.000 cazuri de bolnavi infectaţi cu virusul Chikungunya la nivel naţional, manifestându-şi îngrijorarea pentru impactul economic pe care îl poate produce acest virus, având în vedere că zona coastei de nord a Columbiei este cea mai afectată, fiind principala zonă turistică a ţării, vizitată atât de străini, cât şi de autohtoni.

    Totodată, Ministerul Afacerilor Externe reiterează recomandările de a fi consultate informaţiile furnizate prin intermediul aplicaţiei „Călătoreşte în siguranţă”, ce poate fi descărcată pe orice telefon mobil de tip smartphone, şi serviciului de alertă prin SMS, aferent campaniei de informare „Un SMS îţi poate salva viaţa!”.

     

  • Complexul American Village, în faliment, a fost scos la vânzare cu 9,3 milioane de euro, 35% din datoria către BCR

    Lichidatorul, firma Edge Business Restructuring, vrea să vândă 72 de vile, şase blocuri de locuinţe şi un club, suprafaţa totală construită a activelor fiind de circa 50.000 de metri pătraţi, iar terenul pe care este dezvoltat complexul imobiliar este de circa 6,5 hectare.

    Proiectul prevedea construcţia a 126 de vile, precum şi a unui număr de şase blocuri cu 254 de apartamente, în urma unei investiţii de circa 50 milioane de euro, proiectul fiind situat în zona Pipera-Tunari din nordul Capitalei.

    “Construcţia complexului a început în anul 2006, iar cele 126 de vile sunt în diverse stadii de dezvoltare. În total, mai sunt disponibile 72 de vile, în condiţiile în care am reuşit să mai vindem 12 unităţi în insolvenţă. Cele şase blocuri sunt la stadiul de structură, iar clubul – un centru spa multifuncţional, cu piscină, spaţii de sport, de joacă pentru copii şi restaurante – a fost ridicat, însă nu a fost finalizat. Creditorul, respectiv BCR, a decis în luna decembrie să încercăm să vindem proiectul unui singur investitor prin negociere directă”, a declarat pentru MEDIAFAX Corneliu Botnariuc, partener în cadrul Edge Business Restructuring.

    Dezvoltatorul complexului, firma Mainrom Invest, este controlat de firmele Gome Enterprises şi Rayford Technical & Medical Consulting şi a intrat în faliment în anul 2013, după ce a fost deschisă procedura de insolvenţă la solicitarea BCR, finanţatorul proiectului. Potrivit lui Botnariuc, BCR are de recuperat 26 de milioane de euro din proiect, reprezentând peste 80% din masa credală.

    Botnariuc a menţionat că există investitori interesaţi să cumpere proiectul şi a primit chiar 5-6 oferte din partea acestora, cu care a început negocierile directe.

    “Preţul de pornire al negocierilor este de 9,3 milioane de euro, dar cel mai probabil că vânzarea se va face la un preţ cu 10-20% mai redus decât cel propus de noi. Investitorii interesaţi au propus preţuri cu câteva zeci de procente mai mici decât valoarea propusă, însă credem că prin negociere vom ajunge la un nivel convenabil pentru ambele părţi”, a adăugat Botnariuc.

    Din 2008, de la declanşarea crizei financiare, mai multe proiecte rezidenţiale au intrat în faliment, însă doar cu câteva excepţii acestea au fost preluate de investitori pentru a fi finalizate şi repuse pe piaţă. În marea majoritate a cazurilor, proiectele au fost preluate de băncile finanţatoare în contul datoriilor.

  • Românii din Scoţia contestă controversatul documentar difuzat de Channel 4

    Al doilea episod al documentarului “The Romanians Are Coming”, care urmează să fie difuzat marţi seara, la ora 21.00 (23.00 ora României), susţine că prezintă “clasa de mijloc” a imigranţilor, inclusiv o infirmieră. Comunitatea de români din Scoţia consideră însă că acesta nu merge suficient de departe pentru a prezenta diversitatea forţei de muncă din Marea Britanie venită din această ţară est-europeană.

    Românii stabiliţi în Scoţia au semnat petiţii naţionale şi susţin că intenţionează să protesteze dacă următorul episod al documentaruui nu prezintă ceea ce ei descriu ca fiind o viziune “mai echilibrată” a persoanelor care vin în Marea Britanie din România.

    Documentarul, al cărui prim episod a fost difuzat săptămâna trecută, a generat resentimente în România. Majoritatea persoanelor care apar în documentar sunt romi care trăiesc într-o sărăcie extremă în România, deseori în ghetouri, precizează cotidianul scoţian, adăugând că 3,3 la sută din populaţia României este formată din romi.

    “Aceasta este o altă încercare, ca multe altele înainte, de a prezenta o realitate distorsionată. Românii decenţi care studiază şi lucrează în Marea Britanie, plătindu-şi taxele şi contribuind la economie, sunt vizibil ofensaţi de ceea ce a prezentat Channel 4”, susţine o asistentă socială româncă, Ioana di Mambro, din Glasgow, care conduce un grup social al românilor ce locuiesc în Scoţia.

    Criticii au argumentat că în timp ce documentarul expune sărăcia cu care se confruntă familiile de romi in comunitatea lor de acasă, mare parte din românii care locuiesc în Scoţia lucrează ca dentişti, ingineri sau medici.

    Peste 100 de români au protestat în faţa sediului Channel 4 din Londra la sfârşitul săptămânii trecute. Ambasadorul român în Marea Britanie, Ion Jinga, a cerut săptămâna trecută postului de televiziune să îşi editeze programele astfel încât să prezinte o imagine “mai puţin distorsionată”.

  • Lider sindical despre comisiile anticorupţie din şcoli: De ce nu şi la Minister sau la inspectorate?

    Giani Leonte arată, într-un comunicat de presă transmis marţi, că Ministerul Educaţiei şi Cercetării Ştiinţifice a constatat că nu sunt suficiente comisiile existente în unităţile de învăţământ şi ”a mai inventat una”, respectiv comisia anticorupţie, liderul sindical susţinând că aceasta este inutilă şi birocratizează excesiv educaţia.

    “Dacă Ministerul Educaţiei crede că o astfel de comisie e utilă, mă întreb de ce nu a dispus înfiinţarea unei comisii anticorupţie şi la nivelul ministerului şi inspectoratelor şcolare. De ce, din nou, se loveşte pe la spate în şcoli şi birocratizăm excesiv educaţia? Hai să înfiinţăm un post de poliţie în fiecare şcoală că să creştem calitatea actului educaţional!”, susţine liderul Alianţei Sindicatelor din Învăţământ din judeţul Suceava.

    El a menţionat că sunt legi organice care condamnă corupţia şi nu înţelege rostul pentru o asemenea comisie.

    “Cine verifică activitatea acestei comisii? O altă comisie?”, s-a întrebat liderul sindical sucevean, care consideră că demnitatea oamenilor din şcoli şi imaginea învăţământului românesc sunt grav afectate de această iniţiativă.

    Liderul sindical adaugă că va solicita, prin intermediul Federaţiei Sindicatelor Libere din Învăţământ, ”renunţarea la constituirea acestei comisii aberante”.

    Ministerul Educaţiei Naţionale a emis, în luna ianuarie, un ordin de aprobare a metodologiei ”privind managementul riscurilor de corupţie în cadrul Ministerului Educaţiei şi al instituţiilor şi unităţilor subordonate sau coordonate a căror activitate vizează învăţământul preuniversitar”.

    Potrivit acestui ordin, “în vederea realizării activităţilor de management al riscurilor de corupţie, şefii structurilor Ministerului Educaţiei Naţionale dispun, prin decizie, constituirea de comisii pentru prevenirea actelor de corupţie în educaţie”.

    Purtătorul de cuvânt al Inspectoratului Şcolar Judeţean (ISJ) Suceava, Mariana Drumea, a declarat corespondentului MEDIAFAX că au fost transmise şcolilor din judeţ documentele privind metodologia de aplicare a ordinului şi că directorii şcolilor au fost informaţi cu privire la rolul şi activitatea acestor comisii.

    “Suntem în etapa de identificare a riscurilor prin aplicarea unor chestionare pentru personalul angajat al şcolilor”, a spus Drumea.

    Ea a arătat că în cele 220 de şcoli cu personalitate juridică din judeţ sunt în curs de constituire comisiile anticorupţie.

  • O biserică italiană a fost amendată cu peste 1.300 de euro din cauza zgomotului produs de clopote

    Sancţiunea a fost decisă probabil în urma unei plângeri înainate de un localnic nemulţumit, potrivit Corriere del Veneto. “Probabil a fost un cetăţean care s-a mutat în sat de curând”, a declarat preotul pentru cotidian, relatează portalul TheLocal.it.

    “Pentru a controla problema şi a nu primi alte amenzi, am limitat durata sunetului clopotelor, care, conform unei vechi tradiţii, era de câteva minute”, a explicat el. “Acum este fixată la 60 de secunde. Experţii cred că în acest fel vom putea menţine nivelul de poluare sonoră în limitele autorizate”, a precizat preotul.

    Credincioşii şi-au exprimat susţinerea deplină pentru preotul lor, care va contesta amenda.

  • Unii angajatori din industria aeriană reglementează clar relaţiile însoţitorilor de bord cu piloţii aeronavelor

    Unele companii din industria aeriană reglementează în contractul individual de muncă relaţiile dintre însoţitoarele de bord şi piloţii aeronavelor, deşi apropierea dintre angajaţii aflaţi uneori la mii de kilometri distanţă de ţara de origine este inevitabilă.

    “Aviaţia e dificilă. Toţi o recunosc. E greu să fii şi pilot, dar şi stewardesă. În ambele cazuri munceşti foarte mult, eşti plecat de acasă multe zile, lucrezi nopţile şi de sărbători. E greu să găseşti pe cineva dispus să stea lângă tine şi să accepte toate aceste lucruri. E nevoie de multă încredere, răbdare şi înţelegere. Tocmai de aceea, cei care lucrează în aviaţie au în principiu câte 2-3 divorţuri la activ”, spune Cristina Toader, fostă stewardesă la Emirates şi Wizz Air, pe blogul personal.

    Deşi nu există poziţii oficiale din partea recruiterilor, candidatele care aleg să participe la interviurile de angajare pentru unele companii aeriene din Orientul Mijlociu au şanse mai mici să obţină jobul, dacă sunt căsătorite, logodite sau într-o relaţie stabilă, pentru ca angajatorul să se asigure că nu vor renunţa curând la slujbă.

    “Lucrând în acelaşi domeniu, pilotul şi stewardesă se înţeleg foarte bine unul pe celălalt. E adevărat că timpul petrecut împreună e destul de puţin, fiindcă orarul de zbor poate fi diferit de la luna la luna, insa cuplurile astfel formate sunt printre cele mai longevive. Doar la TAROM sunt câteva exemple demne de urmat, cu ani buni de relatie in spate si copii la mijloc. Alţii spun că e o relaţie sortita esecului, din cauza layoverelor şi nopţilor petrecute departe de casă. Când dormi prin hoteluri, alături de colegi mai tineri din echipaj, apar tenatiile si chiar şi o relaţie solidă riscă să aibă de suferit. In tara noastra, gurile rele spun mai mereu ca stewardesele ofera servicii sexuale pilotilor in layovere. Nu doar din cauza singurătăţii, dar şi pentru ca e în job description. Mai există varianta în care fiecare pilot/stewardesa, are o relatie fericita acasa, cu cineva din afara acestui domeniu, aviatia. Dar, calcă stramb cu o amantă/amant, coleg, pentru că e uşor şi comod. Şi, o dată nu se pune. A doua oară e chiar posibil să nu se mai întâlnească. În Orientul Mijlociu, mai toate stewardesele alergau după piloţi. În primul rând, pentru că apărea dorul de casă şi de o relaţie normală, iar piloţii şi bărbaţii din companie erau cel mai la îndemână şi, în al doilea rând, piloţii sunt consideraţi o partidă bună datorită carierei şi salariului mare pe care îl câştigă”, spune Cristina Toader, conform sursei citate.

    Potrivit cumajungistewardesă.ro, în Orientul Mijlociu există companii care îşi determină personalul să semneze că nu se vor angaja în relaţii cu alţi colegi, având reguli extrem de stricte. Presa a relatat despre un incident din Qatar, soldat cu concedierea şi repatrierea stewardesei, raportarea şi pedepsirea pilotului şi finalizarea oricărui contact sau relatie între cei doi. Regulile sunt întâlnite în cea mai mare parte a statelor arabe, mai puţin în Emiratele Arabe Unite, unde companii precum Emirates, în Dubai, sau Etihad, în Abu Dhabi, nu interzic legăturile sentimentale între angajaţi câtă vreme păstrează o relaţie profesionistă în timpul orelor de lucru.

  • Gerea: Guvernul analizează modificarea schemei de sprijin pentru energia verde

    Ministrul Energiei, Andrei Gerea, a declarat că Guvernul discută cu producătorii şi Autoritatea Naţională de Reglementare în Energie (ANRE) pentru a găsi soluţii astfel încât investiţiile în energie regenerabilă “să redevină profitabile”, relatează Bloomberg.

    “România nu este încă în situaţia în care să spună: bun, ne-am atins ţinta pentru 2020 privind producţia de energie regenerabilă şi asta e tot. Trebuie să continuăm investiţiile în noi capacităţi de producţie pentru că putem exporta şi obţine bani”, a spus Gerea.

    Gerea nu a dat detalii în privinţa posibilelor modificări ale actualei scheme de sprijin pentru producătorii de energie regenerabilă.

    România deţine unităţi de producţie a energiei regenerabile cu o capacitate instalată de peste 4.500 MW.

    Producţia de energie regenerabilă este sprijinită prin sistemul certificatelor verzi, care se acordă în funcţie de cantitatea de energie produsă şi livrată. Numărul de certificate diferă în funcţie de tehnologia folosită.

    Guvernul a decis în 2013 să reducă numărul de certificate verzi acordarte producătorilor de energie verde, precum şi să amâne acordarea unor certificate până în 2018.

    Până la anunţarea de noi stimulente în sector, companii precum CEZ, Enel, Iberdrola sau GDF Suez au decis să amâne sau să abandoneze investiţiile în România, notează Bloomberg.

    “Nu ne aflăm într-o situaţie pozitivă de business. Este o situaţie complicată, care sper că o să fie soluţionată în curând. Nu spun că ne aşteptăm ca guvernul să revină la angajamentele din trecut, dar avem nevoie de predictabilitate, pentru că ea nu există“, a spus Martin Zmelik, directorul general al CEZ România.

    Producătorul ceh a anunţat, în aprilie 2014, că este dispus să vândă parcurile eoliene Fântânele şi Cogealac din Dobrogea, cu o putere totală instalată de 600 MW, pe fondul reducerii sprijinului acordat de guvern. Ulterior, în septembrie, Zmelik, a declarat pentru MEDIAFAX că grupul ar fi abandonat planurile de vânzare.

    Compania spaniolă Iberdrola, un alt mare producător de energie din surse regenerabile, a decis, în noiembrie 2013, să sisteze investiţiile în producţia de energie eoliană în România, după ce a instalat doar 80 MW din 1.200 MW anunţaţi iniţial.

  • Vlad Stanescu: Ne aşteptăm la o creştere puternică a cererii de servicii de programare

    Acestea sunt doar câteva dintre concluziile specialiştilor cu privire la evoluţia pieţei de e-commerce din România în 2015, o piaţă estimată la aproximativ 650 milioane de euro.

    Piaţa de e-commerce din România creşte de la an la an şi odată cu ea şi calitatea magazinelor online, dar şi a serviciilor oferite de comercianţi, afirmă Vlad Stănescu, CEO Mind Magnet. “Trendul acesta continuă puternic şi anul acesta. Explozia de mobile la nivel global îşi va face din ce în ce mai simţită prezenţa şi în România, unde tot mai multe magazine online vor alege şi varianta de mobile pentru website. Toate aceste evoluţii se vor concretiza într-o creştere puternică a cererii de servicii de programare”.

    Trei sferturi dintre adulţii din mediul urban cu acces la internet au smartphone

    Conform studiului iVox, Impactul tehnologiei în vieţile românilor, realizat în 2015 la comanda Mind Magnet, dintre persoanele peste 18 ani care au acces la internet în mediul urban, peste 74% deţin un smartphone ca telefon principal. 40% dintre respondenţi declară că în gospodăria lor există două telefoane smartphone, iar cei mai mulţi folosesc telefonul mobil în timp ce ascultă muzică, se uită la televizor sau se află la cumpărături.

    Utilizarea acestor telefoane inteligente, dar şi a tabletelor este mai răspândită la tinerii până în 35 de ani şi în rândul persoanelor cu educaţie superioară. Pentru perioada următoare se estimează o creştere de 85% a numărului de utilizatori de smartphone, ceea ce conform specialiştilor va genera o creştere a volumului total de vânzări online. Online, românii cumpără cel mai mult decoraţiuni de casă şi mobilă (28%), produse cosmetice (19%), îmbrăcăminte şi haine (19%), produse pentru sănătate şi wellness (17%), dar şi cadouri, jucării sau jocuri (16%).

    Marius Străjeru are 31 de ani şi a absolvit Facultatea de Informatică din cadrul Universităţii Alexandru Ioan Cuza din Iaşi. Are nouă ani experienţă în web development, dintre care şapte ani a lucrat pe soluţii Magento. Printre cele mai mari proiecte ale sale se numără www.dedeman.ro, www.geekfun.ro şi www.bambinoworld.co.uk, unul dintre cele mai mari magazine online pentru copii din Europa.

    Mind Magnet a fost înfiinţată în anul 2005, la Cluj-Napoca, şi oferă soluţii tehnologice Magento pieţei de e-commerce din România, dar şi din străinătate.

  • Autorităţi locale din Teleorman au vândut un iaz unei firme care l-a revândut la un preţ mai mare

    Un control al Curţii de Conturi făcut în anul 2014 la Primăria Băbăiţa a scos la iveală faptul că autorităţile locale au vândut, în 2013, un iaz pentru care au încasat de la o firmă privată suma de 127.000 de lei, iar la patru luni de la încheierea tranzacţiei cumpărătorul a vândut, la rândul său, iazul, pentru care a obţinut un preţ de şapte ori mai mare, transmite corespondentul MEDIAFAX.

    “În anul 2013, s-a vândut prin licitaţie publică, în baza unui Raport de evaluare întocmit de expertul evaluator Zgorcea Ion, membru ANEVAR, poziţia nr.1257, activul «Iaz Băbăiţa», cu terenul, construcţiile destinate exploatării eficiente aferente şi toate drepturile de exploatare exclusivă a fondului piscicol, la preţul de 127.000 lei, preţ care s-a dovedit a fi cu mult sub valoarea de piaţă, în condiţiile în care acest activ a fost revândut, patru luni mai târziu, de Chiru Eustaţiu, reprezentantul SC Story & Star Media SRL – Bucureşti, câştigătoarea licitaţiei organizată de Primăria Băbăiţa, la preţul de 856.440 lei”, se arată într-un document public al Curţii de Conturi, încheiat în urma controlului de la Băbăiţa.

    În urma acestei constatări, plenul Curţii de Conturi a aprobat sesizarea organelor de urmărire penală competente.

    Contactat telefonic, primarul comunei Băbăiţa, Ion Vlad, a declarat corespondentului MEDIAFAX că licitaţia pentru vânzarea iazului a fost organizată de Consiliul Local Băbăiţa şi că nu are nicio implicare în această vânzare.

    “A fost organizată (licitaţia – n.r.) de Consiliul Local Băbăiţa, nu am făcut parte din comisie, au participat de la Ministerul Finanţelor, de la primărie, consilieri locali”, spune primarul Ion Vlad.

    Primarul a spus că iazul “era degradat în proporţie de 60 – 70 la sută” şi că decizia de a-l vinde a fost luată de către autorităţi după ce au fost anunţate de reprezentanţii firmei care a cumpărat iniţial iazul că sunt interesaţi să investească acolo şi că au “un proiect” în acest sens.

    “Au cumpărat, ziceau că au un proiect în derulare, nu a ieşit proiectul care trebuia să iasă şi au revândut-o la alţii”, a afirmat edilul Ion Vlad, care a precizat că nu îi cunoaşte pe reprezentanţii firmei Story & Star Media SRL, care au cumpărat iazul ce se întinde pe câteva zeci de hectare şi l-au revândut la un preţ de şapte ori mai mare.

    În plus, edilul susţine că decizia de a vinde iazul a fost luată întrucât autorităţile locale nu au bani pentru a investi.

    “Nu puteam să o întreţinem, nu puteam să plătim Apele Române, nouă nu ne permitea bugetul să investim. Asta a fost ideea de bază, să vină cineva să investească. Era nevoie de cineva care avea bani. Ei au venit, ei au făcut propunerea, au zis că fac investiţii, noi nu aveam cum să facem investiţii pentru că nu aveam bani”, a afirmat Ion Vlad.

    Primarul a ţinut să precizeze că în cele patru luni cât a fost proprietar asupra iazului de la Băbăiţa firma care a cumpărat iniţial luciul de apă şi drepturile de exploatare aferente, a făcut reparaţii şi a populat balta.

    “Balta necesita lucrări de reparaţii de ordinul miliardelor de lei vechi. Au făcut ceva investiţii, a făcut reparaţii, au populat, după care au vândut. Nu le-a ieşit proiectul”, a mai spus primarul.

    Întrebat dacă consideră că bugetul local a fost prejudiciat, primarul a răspuns că nu ştie cu ce preţ a revândut cumpărătorul iniţial iazul şi că “nici nu l-a interesat” acest aspect.

    “N-am negociat eu nimic, nu ştiu cu cât s-a vândut, nici nu m-a interesat” a mai spus primarul.

    În prezent, balta Băbăiţa este deţinută de firma Central Pedro SRL din Alexandria. Anul trecut, proprietarul bălţii a organizat la Băbăiţa un concurs de pescuit la crap care a fost popularizat pe site-ul primăriei şi la care au participat 150 de pescari. Taxa de participare a fost de 400 de lei pentru fiecare echipă formată din doi sau trei pescari, conform site-urilor de specialitate.