BusinessMagazin

Blog

  • Vâlcov: Vom discuta măsurile de relaxare fiscală cu FMI şi CE

    “Şi cu Comisia Europeană şi cu Fondul Monetar Internaţional vom discuta măsurile (de relaxare fiscală – n.r.), eu le-am pus pe masă inclusiv când au venit şi anul trecut, dar şi anul acesta. Mai mult decât atât, măsurile pe care intenţionăm să le luăm anul acesta le-am introdus în scrisoarea care nu a fost semnată şi bineînţeles că le vom prezenta toate aceste măsuri şi impactul lor”, a declarat Vâlcov după prezentarea Codului Fiscal şi a Codului de Procedură Fiscală în comisiile reunite de Buget-Finanţe-Bănci ale Parlamentului.

    Întrebat de jurnalişti cum va fi acoperit golul de la buget de circa 16 miliarde lei generat de măsurile de relaxare fiscală rămas din totalul de 37 miliarde lei pe patru ani, ministrul a spus că vor fi direcţionate spre aceste măsuri o parte din veniturile bugetare suplimentare încasate în fiecare an, de 12 miliarde lei.

    “La o analiză scurtă, 6,8 miliarde lei reprezintă impact bugetar pe anul 2016, 3 miliarde lei aproximativ pe 2017 şi 2018 şi 2,3 miliarde lei pe 2019. În fiecare an veniturile bugetare ale României cresc cu aproximativ 12 miliarde lei, s-a întâmplat în ultimii doi ani, sunt previzionaţi pentru următorii ani. Din aceşti 12 miliarde de lei, o parte o direcţionăm spre aceste măsuri de relaxare fiscală, o altă parte o vom direcţiona spre alte nevoi, inclusiv în 2017 spre armată, în 2016 pentru creşteri ale salarizării acolo unde va fi cazul”, a explicat Vâlcov.

    Măsurile de relaxare fiscală propuse prin noul Cod Fiscal vor duce la neîncasarea unor venituri bugetare de peste 37 miliarde lei în patru ani, însă jumătate din sumă va fi recuperată pe baza efectului pozitiv care va fi înregistrat în economie, potrivit estimărilor Guvernului.

    Scenariul publicat în nota de fundamentare a proiectul de Cod Fiscal arată un impact negativ brut de 16,4 milliarde lei în 2016, din care cea mai mare parte, respectiv 11,5 miliarde lei, va proveni din scăderea TVA. Tot pentru anul viitor, Guvernul se aşteaptă la o scădere a încasărilor din accize cu 2,8 miliarde lei, ca urmare directă a reducerii nivelului de accizare propus pentru benzină, motorină, bere şi băuturi alcoolice, precum şi al eliminării accizelor la cafea, blănuri şi bijuterii, concomitent cu o devansare a calendarului de creştere a accizelor la tutun.

    Eliminarea impozitului pe construcţiile speciale (taxa pe stâlp) va duce la un minus bugetar de mai mult de 1 miliard de lei. Într-o altă prezentare a măsurilor fiscale propuse, efectul brut al măsurii se cifrează la 1,6 miliarde lei.

    Guvernul estimează că în urma măsurilor aplicate vor fi recuperate în următorii trei ani venituri de 16,67miliarde lei, din care 9,45 miliarde lei în 2016, 3,75 miliarde lei în 2017 şi 3,47 miliarde lei în 2018.

    Vâlcov a menţionat, răspunzând unei altei întrebări, că nu este optimist atunci când avansează cifra privind veniturile bugetare suplimentare anuale, spunând că nivelul acestora a fost agreat cu FMI şi CE în decembrie, când s-a stabilit bugetul pentru 2016.

    “Nu sunt deloc optimist, tocmai că sunt previziunile în care am căzut de acord şi cu Fondul Monetar Internaţional şi cu Comisia Europeană. În decembrie, când am stabilit bugetul pentru 2016, previzionat cu FMI şi CE, acesta arată venituri suplimentare de 12 miliarde lei, noi am spus că vom aduce încă 8 miliarde lei sarcină suplimentară de la ANAF, deja în prima lună (ianuarie 2015 – n.r.) 640 milioane lei au venit suplimentare. Aceste venituri agreate cu FMI şi CE iau în calcul inclusiv diminuarea prin impactul bugetar a reducerii CAS cu 5%, dacă aceea nu s-ar fi făcut, vă daţi seama cu cât ar fi crescut veniturile”, a punctat ministrul Finanţelor.

    El a arătat că rezultatele vor începe să se vadă după primul trimestru sau semestru de aplicare a măsurilor, moment când se va dovedi cine a avut dreptate.

    “Atât timp cât măsurile sunt acceptate şi discutate atât cu Comisia Europeană, cât şi cu FMI, şi mai mult, am renunţat noi la previziunile noastre care ar fi fost optimiste, acest lucru îl vom vedea după primul trimestru sau primul semestru unde a fost mai mult adevărul, la specialiştii români sau la specialiştii Fondului. (…) Este o falsă problemă care se aruncă în piaţă că bugetul României nu suportă aceste măsuri fiscale. Eu cred că trebuie să abandonăm această idee românească cum nu se poate face şi să mergem pe spiritul şi pe ce are nevoie România în acest sens, adică cum să facem”, a mai spus Vâlcov.

    Proiectul Codului Fiscal, prezentat miercurea trecută de Guvern, include, printre altele, reducerea, începând cu anul viitor, a TVA cu patru procentuale, de la 24% la 20%, nivelul TVA pentru carne, peşte, legume şi fructe produse alimentare de bază urmând să scadă la 9%, reducerea, tot de anul viitor, a accizelor la carburanţi şi alcool, eliminarea impozitului pe construcţiile speciale şi a impozitului de 16% pe veniturile din dividende, precum şi reducerea cotei unice de impozitare de la 16% la 14% din ianuarie 2019.

    Fondul Monetar Internaţional a atras însă atenţia că măsurile de relaxare fiscală incluse în proiectul noului Cod Fiscal trebuie analizate cu grijă pentru o mai bună înţelegere a modului în care pot fi atinse ţintele de deficit fiscal ale României.

    “Tăierile de taxe propuse vor trebui analizate cu grijă pentru o mai bună înţelegere a modalităţii în care pot fi atinse obiectivele de deficit fiscal. FMI este pregătit să discute propunerile cu Guvernul”, a declarat un purtător de cuvânt al FMI, răspunzând unei întrebări MEDIAFAX pe tema măsurilor incluse în proiectul de Cod Fiscal şi dacă acestea ar putea periclita acordul de împrumut dintre România şi FMI.

    La rândul său, Ionuţ Dumitru, preşedintele Consiliului Fiscal, apreciază că România are nevoie mai degrabă de stimuli de relaxare fiscală pe parte de ofertă, prin reducerea CAS, nu de stimularea puternică a cererii prin tăierea TVA şi accizelor, care va aduce noi dezechilibre în economie.

    “Venim cu stimuli foarte puternici, vorbim de reducere de şase puncte procentuale de TVA în doi ani şi de 20% reduceri de accize, deci un stimul foarte puternic pe parte de cerere, fără a fi însoţit de stimuli pe parte de ofertă. Dacă ne uităm la estimările BNR legate de excesul de cerere, vedem că în condiţiile actuale excesul acesta de cerere, care este de fapt deficit de cerere în prezent, deci suntem cu creştere economică sub potenţial, se va închide probabil la sfârşit de 2016. Deci dacă noi venim în 2016 cu stimuli foarte puternici pe parte de cerere, fără stimuli pe parte de ofertă, care oricum se văd întârziat în economie, s-ar putea să avem o problemă, şi anume să constatăm că avem un exces de cerere care alimentează din nou dezechilibre în economie”, a afirmat marţi Dumitru la o conferinţă de presă.

  • AOAR vrea ca şi grupurile de firme româneşti să poată plăti impozitul pe afacerile consolidate

    “AOAR cere eliminarea din Codul Fiscal a discriminarii de tratament fiscal a grupurilor de firme cu acţionariat autohton, cărora nu li se permite, similar cu drepturile acordate firmelor internaţionale cu sediul fiscal în alte ţări, să-şi consolideze fiscal rezultatele la nivel de grup şi să plăteasca impozitul pe profit aferent rezultatului consolidării”, se arată într-un comunicat de presă al Asociaţiei referitor la proiectele de Cod Fiscal şi cel de Procedură Fiscală, publicate săptămâna trecută de Guvern.

    Potrivit AOAR, punerea în discuţie publică a celor două coduri permite tuturor experţilor să ofere, public, poziţii de susţinere sau de contestare, documentate, justificate cu studii sau simulări econometrice proprii, care să elimine din dezbaterea publică calculele aritmetice simple prin aplicarea unor puncte procentuale la veniturile bugetare actuale.

    Pe de altă parte, reprezentanţii oamenilor de afaceri critică noile reguli propuse de Guvern pentru PFA sau drepturile de autor.

    “Suntem total împotriva descurajării totale a muncii bazate pe competenţă, materializate prin statutul de PFI, PFA sau Drepturi de autor. O astfel de abordare desconsideră pe cei care plătesc taxe şi impozite, pentru munca lor competentă, indiferent de nivelul de calificare, abordare complet greşită, birocratic abuzivă, în contradicţie totală cu practicile din ţările membre UE. Ministerul de Finanţe nu trebuie să contribuie prin măsuri fiscale la descurajarea muncii şi a obţinerii de venituri legale de către cei care pot munci suplimentar, ci descurajând în mod real, prin controale, munca la negru care distorsionează piaţa muncii”, se precizează în comunicat.

    AOAR mai cere şi eliminarea din cele două texte a unor sintagme de tipul “cel puţin” şi altele similare, considerând că acestea menţin starea de confuzie în mediul de afaceri , favorizând abuzurile şi corupţia în activitatea de control.

    Proiectul noului Cod Fiscal include printre altele reducerea, începând cu anul viitor, a TVA cu patru procentuale, de la 24% la 20%, nivelul TVA pentru carne, peşte, legume şi fructe produse alimentare de bază urmând să scadă la 9%, reducerea, tot de anul viitor, a accizelor la carburanţi şi alcool, eliminarea impozitului pe construcţiile speciale şi a impozitului de 16% pe veniturile din dividende, precum şi reducerea cotei unice de impozitare de la 16% la 14% din ianuarie 2019.

  • Reînnoirea certificatelor de către revoluţionari, respinsă în Comisia juridică a Senatului

    Proiectul de lege privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a 95/2014 pentru modificarea Legii recunoştinţei faţă de eroii martiri şi luptătorii care au contribuit la victoria Revoluţiei române din decembrie 1989, precum şi faţă de persoanele care şi-au jertifit viaţa sau au avut de suferit în urma revoltei muncitoreşti anticomuniste de la Braşov din noiembrie 1987 a primit votul unanim de respingere al senatorilor jurişti.

    Propunerea de respingere a fost făcută de preşedintele Comisiei juridice, Cătălin Boboc, şi a fost susţinută, la vot, de senatorii PSD.

    Potrivit expunerii de motive, Guvernul propune modificarea legislaţiei în vigoare pentru a exista prevederi clare, fără echivoc în acest domeniu.

    În documentul menţionat se arată că OUG a fost adoptată în vederea acordării recunoştinţei numai faţă de persoanele care au avut un rol determinant la victoriei Revoluţiei, implicând reluarea plăţilor cu un efort bugetar redus faţă de cel existent şi descurajarea abuzurilor.

    Guvernul susţine că Legea 341/2004 nu mai corespunde realităţilor social-politice actuale, iar aplicarea greşită sau abuzivă a acesteia a generat inechităţi şi multiplicarea numărului beneficiarilor şi a generat conflicte sociale şi manifestaţii de stradă.

    Executivul mai arată că legea aflată în vigoare nu prevede criterii pentru persoanele care au avut un rol determinant în Revoluţie şi că multiplicarea numărului o certificatelor îngreunează bugetul de stat şi nu se justifică.

    În cursul aceleiaşi şedinţe, senatorii au respins, tot cu unanimitate de voturi, ordonanţă care modifică Legea revoluţionarilor, în sensul că îi repune în plată pe răniţii fără grad de invaliditate şi reţinuţii la Revoluţia din 1989, ale căror indemnizaţii au fost sistate dintr-o eroare.

    Senatorii jurişti au întocmit un raport de respingere ordonanţei nr. 1/2015 care modifică Legea recunoştinţei pentru victoria revoluţiei Române din Decembrie 1989 şi pentru revolta muncitorească anticomunistă de la Braşov din noiembrie 1987, în sensul reintroducerii în plată, începând cu luna ianuarie, a celor care deţin calitatea de “luptător rănit fără grad de invaliditate” şi “luptător reţinut”.

    Plenul Senatului urmează să decidă, într-o şedinţă viitoare, prin vot, în privinţa celor două rapoarte de respingere, în calitate de prim for sesizat.

     

  • Comisia de Cod electoral: Campaniile electorale, finanţate de la bugetul de stat

    Aceste principii au fost expuse atât de preşedintele Comisiei de Cod electoral, Valeriu Zgonea, care a susţinut poziţia PSD în acest sens, cât şi de vicepreşedintele acestui for, Mihai Voicu, care a susţinut poziţia PNL.

    Zgonea a precizat că PSD susţine transpunerea în legislaţia naţională a recomandărilor grupului Greco privind finanţarea partidelor politice şi a campaniilor electorale.

    “Noi propunem limitarea cheltuielilor de campanie electorală, ca sumă şi categorii de cheltuieli, concomitent cu finanţarea de la bugetul de stat. Propunem ca această finanţare să se facă nediscriminatoriu”, a spus, la rândul său, Mihai Voicu.

    El a arătat că PNL a identificat şase categorii de cheltuieli de campanie care să poate fi finanţate şi, ca urmare, decontate, respectiv cheltuieli legate de media ,identitate vizuală a partidului, materiale pentru informare, campania on-line, cercetări sociologice şi organizare de evenimente.

    Voicu a mai susţinut că fiscalizarea cheltuielilor de campanie va fi foarte benefică, întrucât decontările nu se vor putea face fără a avea actele în regulă.

  • Ghişe anunţă că vrea să înfiinţeze Partidul pentru Creşterea Salariilor şi Pensiilor din România

    El a afirmat, într-o conferinţă de presă susţinută la Senat, că scopul partidului este ”creşterea, dar mai ales alinierea salariilor şi pensiilor din România la media Uniunii Europene într-un orizont de timp de 10-12 ani”.

    Senatorul şi-a declarat speranţa că partidul va fi înregistrat până la sfârşitul anului 2015.

    Potrivit afirmaţiilor sale, această formaţiune politică nu va fi cantonată într-o doctrină politică, fiind “un partid – proiect”.

    Senatorul a arătat că, ”în funcţie de cum se va dezvolta”, partidul va participa în alegeri singur sau într-o alianţă.

    “Suntem deschişi să ne aliem cu oricine care sprijină în România acest scop – creşterea şi alinierea pensiilor la mediile din UE”, a adăugat el.

  • Stratfor: România va juca în următorul deceniu un rol semnificativ într-o coaliţie antirusă

    În cele din urmă, după ce puterea Moscovei va slăbi, această alianţă va deveni dominantă nu doar în Belarus şi Ucraina, ci şi mai departe către Est, consolidând poziţia economică şi politică a Bucureştiului, Varşoviei şi Washingtonului în regiune, preconizează agenţia americană de analiză şi informaţii în previziunile pentru deceniul 2015-2025.

    România şi Polonia vor beneficia de pe urma acestui parteneriat strategic cu Statele Unite, deoarece este în interesul Washingtonului, după ce intră într-o relaţie de tip strategic, să facă astfel încât partenerii săi să devină cât mai viguroşi economic, cu scopul ca aceştia să-şi stabilizeze societatea şi să devină capabili să-şi construiască forţa militară – o poziţie în care vor ajunge în următorul deceniu atât Bucureştiul, cât şi Varşovia, în contextul în care Washingtonul şi-a prezentat în mod clar interesul faţă de regiune, subliniază Stratfor

    România, Polonia şi Ungaria, vecinii din vestul Rusiei, vor căuta să recupereze regiuni pierdute în favoarea ruşilor în diverse momente, scrie agenţia în secţiunea dedicată Rusiei în cadrul acestor previziuni, adăugând că cele trei state vor acţiona pentru a atrage Ucraina şi Belarusul de partea lor, într-un proces mai amplu de fragmentare a Federaţiei ruse.

    Este improbabil ca Federaţia rusă să supravieţuiască – în forma actuală – preconizează Stratfor, care apreciază că eşecul Moscovei de a-şi transforma veniturile din domeniul energetic într-o economie care să se autosusţină o face vulnerabilă la fluctuaţia preţurilor. Rusia este lipsită de apărare împotriva acestor forţe ale pieţei, iar modul în care funcţionează federaţia în privinţa distribuirii veniturilor şi resurselor vor conduce la un declin al Moscovei în ceea ce priveşte susţinerea infrastructurii naţionale, ca în anii ’80 şi ’90, pe timpul fostei Uniuni Sovietice, şi la apariţia unor entităţi regionale ce vor fragiliza legăturile periferiei cu centrul.

    Rusia a rezolvat astfel de probleme prin poliţia secretă – KGB şi succesorul său FSB -, însă, la fel ca în anii ’80, poliţia secretă nu va putea să controleze forţele centrifuge, care vor îndepărta regiunile de capitală în acest deceniu. În acest fel, puterea FSB va slăbi, prin implicarea conducerii Biroului în economia naţională, iar odată cu clătinarea economiei se va clătina şi puterea FSB. Fără teroarea inspirată de FSB, fragmentarea Federaţiei ruse nu va putea fi evitată, preconizează agenţia americană de analiză.

    De asemenea, în flancul de sud, abilitatea ruşilor de a controla Caucazul de Nord se va evapora, destabilizând Asia Centrală, apreciază agenţia. În nord-vest, regiunea Karelia va căuta să se alăture Finlandei, iar în Extremul Orient regiunile maritime – mai apropiate de China, Japonia şi Statele Unite – vor acţiona independent. Alte zone din vecinătatea Moscovei nu vor căuta neapărat autonomia, dar şi-o vor dori, continuă Statfor, preconizând că nu vor exista revolte contra Moscovei, în pofida declinului acesteia.

    Toate acestea vor crea cea mai puternică criză din deceniul următor, iar având în vedere masiva forţă nucleară a ţării declinul puterii Moscovei va ridica întrebarea cine controlează toate aceste rachete şi cum poate fi garantat faptul că nu vor fi folosite, ceea ce va constitui un test major pentru Statele Unite. Washingtonul este singurul care poate aborda problema, dar nu va putea să preia controlul asupra vastelor instalaţii militare şi să garanteze că nu va fi trasă nicio rachetă în acest proces. Astfel va fi nevoit fie să inventeze o soluţie militară – greu de conceput în prezent -, fie să creeze un guvern stabil şi viabil economic în regiunile implicate, în vederea neutralizării arsenalului, în timp.

    În prima parte a deceniului următor, problema va fi cât de departe se va extinde alianţa dintre Marea Baltică şi Marea Neagră, mai scrie Stratfor, apreciind că aceasta ar putea ajunge până în Azerbaidjan şi Marea Caspică, în funcţie de ceea ce se va întâmpla în Orientul Mijlociu şi Turcia.

    În amplul material, pe lângă previziunile pentru marile regiuni geopolitice ale lumii – Statele Unite, Uniunea Europeană, Rusia şi Asia – Stratfor preconizează continuarea unor tendinţe actuale în restul de cinci ani ai primului deceniu din anii 2000, între care continuarea războiului dintre Statele Unite şi jihadişti, amplificarea presiunii pe care diversitatea de sisteme şi demografică o exercită asupra Uniunii Europene, încercarea Rusiei de a se salva înainte să fie afectată de un declin demografic, amplificarea presiunilor Moscovei asupra foştilor sateliţi din Europa Centrală, reducerea ratei creşterii economiilor asiatice şi continuarea amplificării puterii economice şi militare americane – un proces început cu peste un secol în urmă.

    În ceea ce priveşte deceniul 2015-2025, Stratfor scrie că lumea va continua să se restructureze după invadarea Georgiei de către Rusia în 2008 şi criza creditelor ipotecare cu risc, în urma cărora au apărut trei tipare.

    Primul: UE a intrat într-o criză pe care nu a putut-o soluţiona şi care a crescut în intensitate. Agenţia preconizează că Uniunea nu se va mai întoarce la unitatea anterioară, iar în cazul în care va supravieţui va opera mai limitat şi mai fragmentat în deceniul următor; că zona euro îşi va spori protecţionismul şi că Germania va fi afectată de regrese economice grave, care vor avea ca rezultat o creştere a puterii regionale a Poloniei.

    Confruntarea actuală cu Rusia, în legătură cu Ucraina, va rămâne piesa centrală a sistemului internaţional în următorii câţiva ani, iar Rusia nu va rămâne în actuala formă întregul deceniu, preconizează Stratfor, subliniind că dependenţa ei extremă de exporturi energetice şi lipsa de fiabilitate a aşteptărilor cu privire la preţuri face imposibil ca Moscova să-şi susţină relaţiile instituţionale la nivelul federaţiei. Autoritatea Moscovei va slăbi substanţial şi va conduce la fragmentarea formală şi informală a Rusiei, iar securitatea arsenalului nuclear va deveni principala îngrijorare spre sfârşitul deceniului, preconizează agenţia.

    În al treilea rând, perioada declinului statelor-naţiuni create de Europa în Africa de Nord şi Orientul Mijlociu se accelerează. Astfel, puterea nu mai este deţinută de stat în multe ţări, ajungând pe mâna unor facţiuni înarmate care nu îşi pot înfrânge rivalii şi nici nu pot fi înfrânte. Washingtonul este pregătit să intervină prin atacuri aeriene şi trupe terestre limitate, dar nu va putea sau dori să impună soluţii. Turcia, a cărei frontieră de sud este vulnerabilă la aceste conflicte, va fi atrasă uşor în lupte, se va impune ca putere regională majoră, iar competiţia cu Iranul se va amplifica.

  • SUA: Un tren de pasageri a deraiat şi s-a răsturnat, în California. Numeroase persoane au fost rănite – VIDEO

    Accidentul a avut loc în comitatul californian Ventura, situat la nord-vest de oraşul Los Angeles.

    Un tren regional al companiei Metrolink a lovit un camion şi a deraiat, după ce a lovit un camion la o trecere la nivel cu calea ferată. Cel puţin trei vagoane ale trenului de pasageri s-au răsturnat.

    Numeroşi pasageri au fost răniţi în accident, iar echipele de salvare au intervenit cu ambulanţe şi elicoptere.

    Potrivit unor surse, unul dintre vagoane a luat foc din cauza impactului.

  • Comisia Europeană: Reformele propuse de Grecia sunt în linie cu cerinţele Eurogroup

    “În opinia Comisiei, lista de reforme este suficient de comprehensivă pentru a constitui un punct de plecare valid în vederea încheierii cu succes a evaluării (cererii Greciei pentru extinderea programului extern de asistenţă financiară – n.r.), conform cerinţelor Eurogroup. Suntem încurajaţi de angajamentul privind combaterea evaziunii fiscale şi a corupţiei”, se arată într-un comunicat al Comisiei Europene publicat marţi.

    Membrii Eurogroup se întâlnesc marţi de la ora 15:00 pentru a discuta reformele trimise de guvernul elen şi pentru a da acordul final privind prelungirea împrumutului de 240 miliarde de euro acordat Greciei în 2010 de UE, BCE şi FMI.

    Vineri, Grecia şi miniştrii Finanţelor din zona euro au ajuns la un acord pentru extinderea cu patru luni a programului de asistenţă financiară, iar Guvernul de la Atena a avut termen până luni la miezul nopţii pentru a trimite Comisiei o listă de măsuri pentru reformarea economiei, fără de care miniştrii Eurogroup au anunţat că nu vor aproba prelungirea acordului.

    Lista de reforme a fost transmisă Comisiei cu puţin înainte de expirarea termenului, deşi un reprezentant al guvernului elen afirmase luni seara că planul nu va fi trimis mai devreme de marţi dimineaţă.

     

  • Regizorul Mihnea Columbeanu, condamnat la 26 de ani şi patru luni de închisoare, pentru pornografie infantilă

    Mihnea Columbeanu a fost condamnat la mai multe pedepse pentru pornografie infantilă, trafic de minori şi agresiune sexuală, toate în formă continuată, acestea nedepăşind şase ani. Instanţa a decis adăugarea unui spor de o treime din totalul celorlalte pedepse, respectiv 20 de ani şi patru luni de închisoare, astfel că Mihnea Columbeanu va executa 26 de ani şi patru luni de închisoare, dacă decizia rămâne definitivă.

    În acelaşi dosar a fost condamnată şi Gabriela Ionescu, mama uneia dintre victimele lui Columbeanu, la nouă ani şi patru luni de închisoare. Femeia a fost găsită vinovată de complicitate la pornografie infantilă în formă continuată.

    Judecătorii au decis şi ca regizorul Mihnea Columbeanu şi mama uneia dintre victime, Gabriela Ionescu, să îi platească în solidar Andreei Ionescu suma de 25.000 de euro şi câte 5.000 de euro pentru alte şase victime.

    Decizia instanţei Tribunalului Bucureşti nu este definitivă şi poate fi contestată la Curtea de Apel Bucureşti.

    Mihnea Columbeanu se află în arest din 31 iulie 2014. El este acuzat de procurorii Direcţiei de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism (DIICOT) de pornografie infantilă, trafic de minori, viol şi agresiune sexuală în formă continuată.

    Din probele administrate, anchetatorii au ajuns la concluzia că regizorul, între 14 iunie 2010 şi 1 iunie 2014, a primit şi a adăpostit, o minoră de la vârsta de şapte ani şi trei până la 11 ani şi trei luni, cu scopul exploatării sexuale.

    “Inculpatul a obligat minora să suporte şi să întreţină acte sexuale orale şi alte acte de natură sexuală, profitând de imposibilitatea victimei de a-şi exprima voinţa şi prin oferirea de bani şi alte foloase mamei acesteia. Exploatarea sexuală a minorei a vizat şi producerea de către inculpat de materiale pornografice cu victima”, potrivit DIICOT.

    Mai mult, în 5 februarie 2013, Mihnea Columbeanu “ar fi întreţinut un act sexual oral cu minora care avea, la acel moment, vârsta de nouă ani, profitând de imposibilitatea ei de a-şi exprima voinţa, precum şi de starea de constrângere morală în care se afla din cauza autorităţii exercitate de mama sa”.

    “Astfel, în schimbul promisiunii unei sume de bani de către inculpat, mama minorei a determinat-o şi a încurajat-o pe fiica sa să suporte actul sexual oral, promiţându-i că urma să o înveţe chiar ea cum să întreţină acte sexuale pe viitor”, mai spun procurorii.

    Mama fetei este acuzată de trafic de minori în formă continuată, complicitate la viol, complicitate la pornografie infantilă şi complicitate la agresiune sexuală în formă continuată.

    Potrivit Direcţiei de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism, Mihnea Columbeanu, în vârstă de 54 de ani, a accesat materiale pornografice cu minori, folosind ID-ul “Mike”, apoi le-a pus la dispoziţia utilizatorilor unei reţele informatice, în locuinţa acestuia fiind găsite 12 hard-disk-uri, patru memory-stick-uri şi 1.331 de DVD-uri şi CD-uri cu astfel de materiale.

    “Cu privire la inculpatul Columbeanu Mihnea Gheorghe, din materialul probator rezultă suspiciunea rezonabilă că din data de 15 februarie 2014 şi până în data de 17 iulie 2014, folosind conexiunea de Internet la locuinţa lui din Bucureşti, sub ID-ul de utilizator «Mike», în mod repetat şi în baza aceleiaşi rezoluţii infracţionale a accesat fără drept materiale pornografice cu minori prin intermediul aplicaţiei informatice «Sharează», aferent reţelei P2P GNUTELLA, pe care le-a stocat şi le-a pus la dispoziţia celorlalţi utilizatori ai reţelei P2P”, preciza sursa citată.

    În perioada 18 mai – 5 iunie 2014, de la conexiunea de Internet a lui Columbeanu au fost efectuate 2.731 de transferuri de date, prin intermediul reţelei de partajare fişiere GNUTELLA. Fişierele conţineau materiale pornografice cu minori, “o parte dintre acestea având denumiri specifice, respectiv pthc (preteen hard core), 10yo, 5yo, pedoland etc”, mai arătau procurorii.

    Anchetatorii au mai stabilit că, în perioada 6 iulie – 15 iulie 2014, Mihnea Columbeanu, prin intermediul aceleiaşi aplicaţii informatice, a pus la dispoziţie celorlalţi utilizatori, în spaţiul public, 31.036 fişiere care conţineau materiale pornografice cu minori.

    Columbeanu a recunoscut faptele de care este acuzat, arătând, la audieri, că începând din 2004 a utilizat reţelele P2P pentru a procura materiale pornografice cu minori, pe care ulterior le-a stocat.

  • Nicuşor Constantinescu a fost suspendat din funcţia de preşedinte al Consiliului Judeţean Constanţa

    “Având în vedere comunicarea Tribunalul Constanta, Secţia Penală, a încheierii nr.41/20.02.2015, pronunţată de Tribunalul Constanţa în dosarul penal 1019/118/2015, înregistrată la Instituţia Prefectului-Judeţul Constanţa cu nr. 2000/23.02.2015, prin care s-a dispus arestarea preventivă pentru o durată de 30 de zile a domnului Constantinescu Nicuşor Daniel, astăzi 24.02.2015, prefectul judeţului Constanţa, Constantin Ion, în conformitate cu prevederile art. 102 coroborat cu art. 71 din Legea administraţiei publice locale nr. 215/2001, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, în temeiul prevederilor art. 26 alin. (1) din Legea nr. 340/2004 privind Prefectul şi Instituţia Prefectului, republicată, a emis ordinul nr. 91/24.02.2015, prin care se constată suspendarea de drept a mandatului Preşedintelui Consiliului Judeţean Constanţa, Constantinescu Nicuşor Daniel, până la încetarea măsurii arestării preventive”, se precizează într-un comunicat de presă emis de Prefectura Constanţa.

    Ordinul poate fi atacat în faţa instanţei de contencios administrativ potrivit precederilor legale.

    La ora transmiterii acestei ştiri, Nicuşor Constantinescu se află la Curtea de Apel Constanţa, unde se judecă recursul formulat de către avocatul său pentru înlocuirea arestului preventiv cu măsura controlului judiciar.

    În cazul în care instanţa va decide să îl lase în libertate, Nicuşor Constantinecu ar putea reveni în funcţie, prefectul fiind nevoit să revoce ordinul de suspendare.

    Şeful Consiliului Judeţean Constanţa, Nicuşor Constantinescu, a fost reţinut de DNA pentru mai multe infracţiuni, între care abuz în serviciu, conflict de interese şi coruperea alegătorilor, iar ulterior, în 20 februarie, arestat preventiv de Tribunalul Constanţa, el fiind acuzat de plăţi ilegale, din fonduri publice, către asociaţii, fundaţii şi cluburi sportive.

    Potrivit unui comunicat al Direcţiei Naţionale Anticorupţie – Serviciul Teritorial Constanţa, Nicuşor Constantinescu este acuzat de săvârşirea infracţiunilor concurente de abuz în serviciu – trei infracţiuni, din care două în formă continuată, constituire a unui grup infracţional organizat, coruperea alegătorilor – două infracţiuni, conflict de interese – zece infracţiuni, din care cinci în formă continuată, şi tentativă la abuz în serviciu, în formă continuată.

    În ordonanţa de reţinere se arată că, în cursul anului 2012, Nicuşor Constantinescu, în calitate de preşedinte al Consiliului Judeţean Constanţa, şi-a îndeplinit în mod defectuos atribuţiile de serviciu, finanţând în mod nelegal cheltuieli cu activităţile sportive, în sumă de 13.305.000 lei, ce au reprezentat plăţi nerambursabile din fonduri publice către asociaţii şi cluburi sportive.

    Preşedintele Consiliului Judeţean a mai fost suspendat din funcţie şi în vara anului trecut, când a fost arestat preventiv în dosarul în care este acuzat de subfinanţare a Centrului Militar Zonal. Ulterior, instanţa a luat măsura de cercetare a acestuia sub control judiciar.

    În acest caz DNA Constanţa a înaintat instanţei o nouă cerere de înlocuire a controlului judiciar, cu arest preventiv, termenul de judecată a solicitării fiind stabilit pentru miercuri.

    Nicuşor Constantinescu a mai fost trimis în judecată de procurorii anticorupţie în trei dosare penale.

    Într-unul dintre acestea este acuzat că nu a asigurat finanţarea Centrului Militar Zonal Constanţa, în altul că nu s-a supus controlului Curţii de Conturi, iar în cel de-al treilea, pentru că a atribuit nelegal terenuri. Într-un alt dosar, şeful CJ Constanţa este cercetat pentru luare de mită şi nerespectarea regimului armelor şi muniţiilor, după ce în casa lui au fost găsite, la percheziţii, 15 cartuşe.