BusinessMagazin

Blog

  • BREAKING Romgaz primeşte ratingul “BBB-“ cu perspectiva stabilă de la agenţia de evaluare Fitch

    Agenţia de evaluare financiară Fitch a atribuit Romgaz (SNG), producător şi furnizor de gaze naturale controlat de statul Român, ratingul de “BBB-“ cu o perspectivă stabilă. Este pentru prima oară când Romgaz primeşte rating de la Fitch, potrivit unui anunţ publicat de agenţia pe site-ul propriu.

    “Planuri mari pentru CAPEX: Romgaz are planuri ambiţioase de a dezvolta Neptun Deep, un proiect offshore de mare adâncime în Marea Neagră din România. Romgaz a achiziţionat o participaţie de 50% în proiect de la Exxon Mobil pentru 1 miliard de euro în 2022 şi este partener cu OMV Petrom, operatorul Neptun Deep. Planul de dezvoltare include o infrastructură de 10 sonde şi o platformă offshore, iar producţia ar trebui să înceapă în 2027, ajungând la o producţie brută de platou de aproximativ 8 miliarde de metri cubi (mld. mc) pe an. Romgaz şi OMV Petrom vor investi până la 4 miliarde de euro în acest proiect”, notează Fitch.

    ZF a scris săptămâna trecută că Romgaz a selectat JPMorgan, cea mai mare bancă americană, să conducă consorţiul de bănci care va intermedia programul de emisiuni de obligaţiuni pe piaţa externă. Programul MTN – Medium Term Notes este de 1,5 mld. euro în mai multe etape. Romgaz are nevoie de aceşti bani pentru a finanţa exploatarea proiectului de gaze din Marea Neagră Neptun Deep.

    “Ratingul “BBB-” al Romgaz beneficiază de o creştere de o treaptă faţă de profilul de credit autonom (SCP) “bbĂ” pentru sprijinul acordat de stat, în conformitate cu criteriile noastre de rating pentru entităţile legate de guvern (GRE). SCP reflectă poziţia dominantă a Romgaz pe piaţa de gaze naturale din România, potenţialul de creştere a producţiei în amonte din dezvoltarea zăcămintelor Neptun Deep şi Caragele şi politica financiară conservatoare. Principalele constrângeri ale ratingului includ scara de producţie relativ modestă, lipsa de diversificare geografică din cauza concentrării sale exclusiv pe România, natura îmbătrânită a activelor sale de gaze naturale, cheltuieli de investiţii mari şi un risc de execuţie gestionabil”.

    Alte comentarii din anunţul Fitch:

    ♦ Proiect transformaţional: Considerăm că Neptun Deep este un proiect transformaţional pentru Romgaz. Acesta va permite Romgaz să crească producţia de gaze naturale cu jumătate, până la aproximativ 150 de mii de barili echivalent petrol pe zi (kboe/d), de la 83 kboe/d în 2023, oprind o tendinţă de scădere a producţiei din zăcămintele mature existente. Proiectul va asigura, de asemenea, independenţa energetică a României şi va poziţiona ţara ca cel mai mare producător de gaze naturale din resurse interne din UE. Considerăm că riscul de execuţie este gestionabil, având în vedere experienţa partenerului în dezvoltarea de proiecte de petrol şi gaze.

    ♦ Romgaz a funcţionat în mod istoric cu o poziţie netă de numerar, ceea ce reflectă managementul său financiar prudent. Preconizăm că gradul de îndatorare netă EBITDA va creşte până în 2026, din cauza unor cheltuieli de investiţii semnificative, în special în ceea ce priveşte dezvoltarea Neptun Deep. Cu toate acestea, ne aşteptăm ca efectul de levier net să scadă începând cu 2027, pe măsură ce noile proiecte contribuie la EBITDA.

    ♦ Un proces decizional şi o supraveghere foarte puternice: Guvernul român exercită un control semnificativ asupra procesului decizional al Romgaz, inclusiv asupra activităţilor operaţionale, a performanţelor financiare, a structurii de finanţare şi a planurilor de investiţii. Acest control este evident prin intermediul participaţiei de 70% a guvernului, iar supravegherea sa este solidă, Romgaz fiind supusă unor raportări frecvente şi periodice cu privire la principalii indicatori operaţionali şi financiari. Prin urmare, considerăm că scorul pentru procesul decizional şi supraveghere este “Foarte puternic”.

    ♦ Păstrarea rolului politicii guvernamentale: Apreciem menţinerea rolului de politică guvernamentală ca fiind “puternic”, datorită rolului esenţial al Romgaz în autosuficienţa şi securitatea energetică a României. Producţia de gaze naturale a Romgaz, deţinerea reţelei româneşti de depozitare a gazelor naturale şi producţia de energie electrică sunt parte integrantă a economiei naţionale, iar neîndeplinirea obligaţiilor de plată ar avea un impact asupra furnizării continue a unui serviciu public cheie. În plus, Romgaz este implicată în proiecte strategice precum Neptun Deep, ceea ce subliniază şi mai mult importanţa sa în peisajul energetic al ţării.

    ♦ Considerăm că precedentele de sprijin şi riscul de contagiune sunt “insuficient de puternice”. Prin urmare, calculăm scorul GRE al Romgaz la 22,5 puncte. Combinat cu SCP ‘bbĂ’, acest lucru conduce la abordarea de rating SCP (standalone credit profile – Profil de credit independent) plus o treaptă, rezultând ratingul ‘BBB-‘.

    ♦ Strategie axată pe creşterea producţiei: Strategia Romgaz 2021-2030 se concentrează pe creşterea valorii activităţilor sale de bază, producţia şi comercializarea gazelor naturale, urmărind în acelaşi timp decarbonizarea. Printre obiectivele strategice cheie se numără reducerea emisiilor de carbon şi de metan cu cel puţin 10%, limitarea declinului anual al producţiei de gaze naturale din activele moştenite la mai puţin de 2,5%, menţinerea unei marje EBITDA de 25-40% şi obţinerea unei rentabilităţi a capitalului mediu angajat de 12% sau mai mare. Romgaz intenţionează, de asemenea, să ajungă la emisii nete de CO2 zero până în 2050.

    ♦ Plăţi generoase de dividende: Companiile de stat din România au fost obligate, de-a lungul timpului, să distribuie cel puţin 50% din profitul net sub formă de dividende. Pentru 2023, Romgaz a fost autorizată de guvern să aloce doar 20% din profiturile sale pentru dividende în 2024, din cauza unor cheltuieli de investiţii mari anticipate, ceea ce este în conformitate cu scutirile de la politica de dividende pentru companiile de stat care realizează proiecte energetice majore. Ne aşteptăm ca Romgaz să revină la distribuţiile de dividende standard, mai mari, în 2025. Cu toate acestea, prelungirea plăţilor de dividende mai mici în timpul dezvoltării Neptun Deep nu poate fi exclusă şi ar reprezenta o creştere a previziunilor noastre.

    ♦ Preţurile reglementate la gaze: Ca răspuns la războiul dintre Rusia şi Ucraina, guvernul român a implementat reglementări pentru a proteja consumatorii pe piaţa de furnizare a gazelor naturale, care expiră în martie 2025. În 2023, 87% din vânzările de gaze ale Romgaz au fost la preţuri reglementate de 150 RON pe megawatt oră (MWh). Din aprilie 2024, preţul plafonat s-a redus la 120 RON/MWh. Vânzările la aceste preţuri reglementate sunt scutite de impozitele pe vânt, iar redevenţele se bazează pe preţurile plafonate. Presupunem că măsurile nu vor fi prelungite, dar impactul unui scenariu alternativ asupra rezultatelor financiare ale Romgaz ar fi pozitiv datorită impozitării mai mici din preţurile reglementate.

    ♦ Centrală CCGT în construcţie: Romgaz avansează construcţia centralei electrice cu turbină cu gaz în ciclu combinat (CCGT) de la Iernut, cu un capex de 344 milioane de lei, care va fi finalizată până în decembrie 2024. Romgaz intenţionează să beneficieze de pe urma vânzărilor de energie electrică pe piaţa de echilibrare, a cărei importanţă este de aşteptat să crească pe măsură ce producţia de energie electrică din surse regenerabile creşte, cu volatilitatea inerentă a producţiei sale.

    ♦ Ne aşteptăm ca Iernut CCGT să constituie aproximativ 7% din EBITDA Romgaz în 2027, sporind diversificarea afacerilor companiei, deşi segmentul upstream rămâne în continuare contribuitorul dominant al fluxului de numerar.

    Ipoteze cheie:

    – Evoluţia producţiei de gaze naturale în conformitate cu orientările conducerii

    – Preţuri ale gazelor naturale în cadrul facilităţii de transfer de titluri (TTF) la 10 USD/mcf în 2024, 10 USD/mcf în 2023, 8 USD/mcf în 2026, 7 USD/mcf în 2027 şi 5 USD/mcf după aceea

    – Preţurile petrolului la 80 USD/baril în 2024, 70 USD/baril în 2025, 65 USD/baril în 2026-2027 şi 60 USD/baril după aceea

    – Capex în conformitate cu orientările conducerii

    – Dividende la aproximativ 50% din profitul net al anului precedent începând cu 2025

    Factori care ar putea, individual sau colectiv, să ducă la o acţiune pozitivă de rating/majorare a ratingului

    – Un upgrade este puţin probabil, cel puţin pe termen scurt, cu excepţia cazului în care există o îmbunătăţire semnificativă a profilului de afaceri al Romgaz prin diversificare sau o creştere semnificativă a producţiei în amonte peste nivelul prognozat în prezent, după dezvoltarea Neptun Deep şi Caragele, menţinând în acelaşi timp un profil financiar conservator

    Factori care ar putea, individual sau colectiv, să ducă la o acţiune negativă de rating/coborâre a ratingului

    – Acţiune de rating negativă asupra ratingului suveran al României

    – Probleme în dezvoltarea de noi active din amonte sau o pârghie netă EBITDA mult peste 2,0x după perioada de investiţii intensive în capex ar fi negative pentru SCP şi IDR

    Lichiditate şi structura datoriei

    Lichiditate satisfăcătoare: Nevoile de lichiditate ale Romgaz până în 2024 sunt acoperite prin numerar în bilanţ. După 2024, ne aşteptăm ca Romgaz să atragă împrumuturi pentru a-şi finanţa capex-ul crescut.

    Romgaz este deţinută în proporţie de 70% de stat şi 30% este tranzacţionată public la Bursa de Valori Bucureşti şi desfăşoară operaţiuni în sectorul upstream de petrol şi gaze naturale, înmagazinare şi furnizare de gaze şi producţie de energie electrică. Producţia Romgaz pentru 2023 se ridică la 83kboe/d, în timp ce EBITDA ajustată de Fitch a totalizat 5,6 miliarde de lei.​

     

  • Mesajul Fildas-Catena, cel mai puternic grup din comerţul farma: Cea mai importantă provocare e legată de taxarea firmelor mari cu 1% din cifra de afaceri. Există societăţi care nu pot susţine o astfel de taxă

    ♦ Guvernul şi-a asumat un pachet de măsuri fiscale, printre care impozitarea cu 1% pe cifra de afaceri a companiilor de peste 50 mil. euro ♦ Măsura pune presiune pe mediul de afaceri, mai ales pe businessurile cu rulaje mari şi marje mici ♦ Grupul Fildas-Catena: Taxa nu are logică economică.

    Grupul Fildas-Catena, dez­voltat de antreprenoarea Anca Vlad, care a ajuns la 14 miliarde de lei cifră de afaceri în 2023, spune într-un răspuns pentru ZF că principala provocare este taxa de 1% impozit pe cifra de afaceri, una dintre măsurile fiscale asumate de guvern. Băncile plătesc deja 2% din cifra de afaceri.

    „Acum cea mai importantă provocare este legată de introducerea în România a taxării firmelor mari cu 1% din cifra de afaceri. Introducerea unei taxe calculate ca procent din cifra de afaceri nu are logică economică. Sursa plăţii impozitului pe profit nu poate fi decât profitul însuşi, ca rezultat economic. Există ramuri, societăţi şi chiar linii de business care nu pot susţine o astfel de taxă aplicate asupra «preţului unui produs»“, potrivit răspunsului de la Fildas-Catena.

    Sectorul de distribuţie, în care grupul farmaceutic este prezent cu Fildas, dar şi comerţul cu medicamente în farmacii sunt caracterizate prin rulaje mari, cifre de afaceri de miliarde de lei şi marje de profit mai reduse. În cazul celor două divizii ale Fildas-Catena, marjele de profit din cifra de afaceri nu depăşesc 5%.

    Anterior, companiile din industria medicamentului s-au confruntat cu probleme date de lipsa materiilor prime, discontinuităţi la medicamente, inflaţia crescută, aspecte care nu au ocolit nici grupul Fildas-Catena.

    În comparaţie cu anul anterior, la nivel de grup, Fildas-Catena are cu aproape 2 miliarde de lei mai mult la afaceri, adică 14 mld. lei.

    În continuare, businessul cu farmacii este mai mare faţă de cel din distribuţie strict ca nivel al cifrei de afaceri, însă în anul 2023 rezultatele diviziei de distribuţie s-au apropiat la o diferenţă de câteva sute de milioane de lei. Astfel, cele 929 de farmacii Catena au adus 7,1 miliarde de lei, în vreme ce distribuţia s-a situat la 6,9 miliarde de lei.

    Grupul Fildas-Catena este construit în ultimele trei decenii de antreprenoarea Anca Vlad şi se numără printre cele mai puternice afaceri antreprenoriale din România.

    Antreprenoarea a pus bazele Fildas Trading în 1993, iar şase ani mai târziu, în 1999, a intrat şi pe partea de retail, cumpărând o reţea cu 30 de farmacii în Piteşti (judeţul Argeş).

  • Românii vor intra în Turcia doar cu buletinul. Decizia a fost semnată de preşedintele Recep Erdogan

    Preşedintele turc Recep Tayyip Erdoğan a semnat un decret care le permite cetăţenilor români să intre în Turcia folosind doar cartea de identitate. Această decizie coincide cu vizita oficială a prim-ministrului român Marcel Ciolacu la Ankara. Noua reglementare este aşteptată să intre în vigoare în jurul datei de 1 iunie, conform surselor oficiale.

    Decretul specifică faptul că cetăţenii români care deţin o carte de identitate naţională vor fi exceptaţi de la cerinţele de viză pentru călătoriile turistice şi tranzitul prin Turcia, permiţând şederi de până la 90 de zile în orice perioadă de 180 de zile. Aceasta este în conformitate cu articolul 18 din Legea nr. 6458 privind străinii şi protecţia internaţională.

    Prim-ministrul Ciolacu a fost întâmpinat luni pe Aeroportul Internaţional Esenboga de către autorităţile locale din Ankara. Marcel Ciolacu este însoţit de o delegaţie de miniştri români iar vizita sa oficială în Turcia include întâlniri şi discuţii cu preşedintele Erdoğan.

    Această măsură este aşteptată să consolideze relaţiile bilaterale dintre România şi Turcia, facilitând călătoriile mai uşoare pentru turiştii şi oamenii de afaceri români. Exceptarea de la viză este anticipată să impulsioneze turismul şi să îmbunătăţească legăturile economice între cele două ţări.

  • Partea întunecată a olimpiadei de vară pariziene

    Muncitorii fără acte au jucat un rol mai mare şi mai periculos în pregătirea Jocurilor Olimpice de vară de la Paris decât recunoaşte administraţia Macron. Documente recente citate de The New York Times arată însă că şantierele olimpiadei au fost mai periculoase decât au lăsat organizatorii să se înţeleagă.

     

    Preşedintele Franţei a promis că şantierele jocurilor olimpice vor fi sigure, fără pericolele din construcţii şi abuzurile faţă de muncitorii migranţi care au pătat imaginea Cupei Mondiale de fotbal din Qatar din 2022, scrie The New York Times. Iar cu câteva luni înainte de începerea olimpiadei de la Paris, Emmanuel Macron a dat verdictul: succes! „Ne respectăm angajamentele pe care ni le-am asumat”, a spus  Macron în februarie. Datele guvernamentale arată că mai puţin de 200 de oameni au fost răniţi pe şantierele jocurilor olimpice în timpul campaniei de construcţii de patru ani. Şi nu sunt morţi.

    Dar evidenţele inspecţiilor şi alte documente arată că şantierele olimpiadei au fost mai periculoase decât au lăsat organizatorii să se înţeleagă, unele proiecte nerespectând standardele de siguranţă de bază. Când imigranţii fără acte sunt răniţi la locul de muncă, spun muncitorii şi oficialii, ei sunt adesea trataţi fără a se consemna undeva, ceea ce aproape că garantează că incidentele nu vor apărea în statisticile guvernamentale. Chiar şi accidentele mortale ale muncitorilor care lucrează în mod legal sunt uneori omise din evidenţele olimpice. Când doi muncitori au murit într-un proiect pentru metrou pe care fostul ministru al transporturilor din guvernul Macron l-a numit „linia vieţii Jocurilor Olimpice”, decesele lor nu au fost luate în considerare la numărătoare.

    Când un camion a zdrobit mortal un bărbat care ajuta la construirea unui bazin de apă uzată pentru a permite ca întreceri sportive de înot să fie organizate pe Sena, moartea omului a fost omisă din numărătoarea olimpică. „Din punct de vedere administrativ, a fost încadrată într-o altă categorie”, a explicat Paul Duphil, secretarul executiv al agenţiei cvasiguvernamentale de supraveghere a siguranţei construcţiilor din Franţa. Aceasta din cauza modului în care guvernul francez defineşte un şantier olimpic. Accidentele de la Satul Olimpic contează, dar nu şi cele de la Turnul Pleyel, un zgârie-nori din apropiere care a fost transformat într-un hotel de lux pentru jocurile olimpice. Munca la centrul media contează, dar construcţia unei pasarele gigantice despre care guvernul local spune că este „în centrul proiectului olimpic” nu contează. Şi într-o activitate în care rănirile sunt aproape inevitabile, datele oficiale ale Franţei sunt uneori remarcabil de curate: primăria oraşului Marsilia a declarat pentru The New York Times că nu a existat nici măcar o singură rănire, chiar şi minoră, în cei  doi ani de dragare şi construcţie a Portului Olimpic, o facilitate de la Marea Mediterană unde se vor desfăşura competiţii de navigaţie. Muncitorii, reprezentanţii sindicali şi unii inspectori de muncă spun că toate acestea fac parte din efortul lui Macron de a face Franţa să strălucească în lumina reflectoarelor olimpice. „Le permite să spună că Franţa nu este Qatar”, a declarat Simon Picou, reprezentant al sindicatului pentru inspectorii de muncă guvernamentali. Documentele, împreună cu interviurile cu oficiali guvernamentali, inspectori şi cu peste o duzină de muncitori arată că imigranţii fără acte au jucat un rol mai mare şi mai riscant în pregătirea jocurilor olimpice decât recunoaşte administraţia Macron. Muncitorii fără acte au descris cum au fost împinşi să facă lucrări periculoase timp îndelungat fără ochelari de protecţie, hamuri sau alte echipamente normale pentru astfel de activităţi.

    Dar mulţi dintre aceşti muncitori fără acte au venit voluntar, cu ajutorul sindicatelor, în speranţa că vor câştiga statut legal. Inspectorii au sporit aplicarea legislaţiei pe şantierele olimpice, dar aceasta a echivalat cu verificarea autorizaţiilor de muncă în cazul a doar 1.000 din cei aproximativ 30.000 de muncitori. Iar cei fără acte spun că au suficient timp să se ascundă sau să fugă înainte de inspecţii.

    Situaţia este deosebit de sensibilă pentru Macron, deoarece preşedintele este sub presiune pentru a reprima imigraţia ilegală. Şi jocurile olimpice sosesc după ani de modificări aduse legislaţiei muncii din Franţa. Macron a redus finanţarea pentru inspecţii şi a desfiinţat consiliile de siguranţă ale companiilor. Schimbările au fost menite să simplifice birocraţia înăbuşitoare a Franţei. Liderii sindicali şi inspectorii de muncă spun că reforma a făcut munca mai periculoasă.

     

    Nu există nicio indicaţie că în Franţa s-ar fi produs la fel de multe răniri precum în  Qatar, unde jurnaliştii au dezvăluit condiţii de muncă mortale în perioada premergătoare Cupei Mondiale la Fotbal din 2022, iar autorităţile recunosc că zeci de muncitori străini au murit. Dar Macron a militat pentru pregătirea unei olimpiade care să fie pe cât de sigure şi în condiţii umane, pe atât de maiestuoase. El a cerut sindicatelor şi angajatorilor să promită că vor menţine condiţiile de muncă sigure. Biroul lui Macron a transmis întrebări despre condiţiile de muncă şi numărul de răniri altor agenţii. Antoine du Souich, directorul de strategie al Solideo, agenţia guvernamentală care a publicat cifrele cu răniţii, a declarat într-un interviu că nu cunoştea niciun accident în care sunt implicaţi muncitori fără acte. Agenţia se bazează pe rapoartele de accidente ale companiilor de construcţii, care se pot confrunta cu repercusiuni legale dacă se constată că angajează oameni fără acte. Iar cifrele oficiale ale Franţei privind accidentele de muncă includ, prin regulă, numai muncitorii legali. În interviuri, muncitorii fără documente au descris cum au fost încurajaţi de angajator să nu raporteze rănirile sau să se prezinte la medic. Picou a spus că uneori angajatorii îi concediază pe muncitorii răniţi sau îi plătesc să tacă.

    Du Souich apreciază că angajarea de muncitori fără documente este o practică rară pe şantierele olimpice. Inspectorii au identificat aproximativ 150 de cazuri, a spus el. „Credem că nivelul de control care a fost pus în aplicare a făcut posibilă identificarea – niciodată toate cazurile, fără îndoială – însă ne gândim că practic toate cazurile.”

    Dar mulţi dintre aceşti muncitori fără acte au venit voluntar, cu ajutorul sindicatelor, în speranţa că vor câştiga statut legal. Inspectorii au sporit aplicarea legislaţiei pe şantierele olimpice, dar aceasta a echivalat cu verificarea autorizaţiilor de muncă în cazul a doar 1.000 din cei aproximativ 30.000 de muncitori. Iar cei fără acte spun că au suficient timp să se ascundă sau să fugă înainte de inspecţii. „Şefii ne spun mereu să fugim”, a povestit Daouda Tounkara, un muncitor fără acte în vârstă de 33 de ani din Mali, care a lucrat la Turnul Pleyel.

    Dar mulţi dintre aceşti muncitori fără acte au venit voluntar, cu ajutorul sindicatelor, în speranţa că vor câştiga statut legal. Inspectorii au sporit aplicarea legislaţiei pe şantierele olimpice, dar aceasta a echivalat cu verificarea autorizaţiilor de muncă în cazul a doar 1.000 din cei aproximativ 30.000 de muncitori. Iar cei fără acte spun că au suficient timp să se ascundă sau să fugă înainte de inspecţii.

    În interviuri, 12 muncitori, toţi din Africa, au descris că au fost trimişi de subcontractanţi sau agenţii temporare pentru a lucra pe şantierele olimpice. Unii au spus că angajatorii lor i-au încurajat să-şi procure acte de identitate false. Alţii au împrumutat identitatea unui membru al familiei. Au fost angajaţi fără contracte şi au primit salarii mici ilegal, făcând adesea ore suplimentare. Babacar Kobor, din Senegal, a spus că, în timp ce se apleca pentru o lucrare la Satul Olimpic anul trecut, pietre grele au căzut dintr-un încărcător şi i-au provocat tăieturi la mână. Inspectorii de muncă şi reprezentanţii sindicali spun că, în mod normal, ar fi trebuit chemaţi medicii, iar accidentul ar fi trebuit raportat companiei. Însă Kobor a spus că şeful său de echipă i-a dat bandaje şi i-a cerut să continue să lucreze. „Nu am avut de ales”, a spus Kobor. „Trebuia să continui, altfel m-ar fi înlocuit”.

    Alţi muncitori imigranţi au afirmat că operează ciocane pneumatice ore întregi, mult peste ceea ce este considerat în mod normal sigur.

    „Uneori, dormi şi parcă mai ai un ciocan din ăsta în braţe, atât de tare tremuri”, a spus Cheickna Sarambounou, un muncitor din Mali care a lucrat şi el fără acte la Turnul Pleyel.

    The Times a verificat fişele medicale ale unui alt muncitor care a suferit o hernie de disc. Lucrătorul, care a cerut să nu-i fie menţionat numele pentru că se temea de deportare, a spus că manevra ciocanul pneumatic până la opt ore la Satul Olimpic. A lipsit o lună de la muncă, perioadă pentru care n-a fost plătit, iar când s-a întors, a povestit el, i s-a cerut să înceapă din nou să lucreze cu picamărul. A renunţat şi s-a mutat pe un alt şantier olimpic unde nu mai trebuie să muncească cu ciocanul atât de mult timp. El a spus că compania sa nu a raportat niciodată incidentul, şi, de teama represaliilor, nici el nu a raportat-o.

    „Şefii ne spun mereu să fugim”, a povestit Daouda Tounkara, un muncitor fără acte în vârstă de 33 de ani din Mali, care a lucrat la Turnul Pleyel. În interviuri, 12 muncitori, toţi din Africa, au descris că au fost trimişi de subcontractanţi sau agenţii temporare pentru a lucra pe şantierele olimpice. Unii au spus că angajatorii lor i-au încurajat să-şi procure acte de identitate false. Alţii au împrumutat identitatea unui membru al familiei. Au fost angajaţi fără contracte şi au primit salarii mici ilegal, făcând adesea ore suplimentare

    Sarambounou şi Tounkara, care şi-au câştigat recent statutul legal, se numără printre cei zece bărbaţi care dau în judecată companiile de construcţii pentru exploatarea lor ca muncitori fără acte pe şantierele olimpice. Bărbaţii spun că au primit salarii mici ilegal şi li s-au refuzat fluturaşii de salariu şi concediu. Niciuna dintre companiile care au angajat muncitori intervievaţi de The Times nu a răspuns la mesajele care solicită comentarii.

    Rapoarte nepublicate ale sindicatului global Internaţionala Muncitorilor Forestieri şi din Construcţii arată că la două locaţii reprezentanţii au găsit muncitori fără ochelari de protecţie şi fără căşti sau protecţie auditivă. Inspectorii au fost şocaţi de cabluri electrice neasigurate. Mai mulţi muncitori au căzut de pe schele neasigurate. Oficialii sindicali au avertizat că maşini grele au fost conduse imprudent, chiar şi după ce un muncitor a fost lovit şi i s-a amputat un picior.

    Du Souich a spus că Solideo a permis reprezentanţilor sindicatelor să viziteze şantierele ca o modalitate de a îmbunătăţi siguranţa. „Este aşa o dezordine”, a declarat Bachir Benamara, un reprezentant al sindicatului, în octombrie, în timpul unei întâlniri cu uşile închise cu inspectorii de muncă, cu oficialii din asigurările de sănătate şi cu liderii companiilor de construcţii. The Times a vizionat un videoclip cu prezentarea sa şi a văzut fotografiile pe care el le-a făcut. „Aceasta este pentru a trage un semnal de alarmă: trebuie făcut ceva”, a spus Benamara.   

  • Ce se întâmplă cu judecătoarea din dosarul Vlad Pascu

    Judecătoare Ioana Ancuţa Popoviciu, care soluţiona dosarul Vlad Pascu, părăseşte instanţa din Mangalia şi se transferă la Constanţa începând cu 1 iunie, a decis, marţi, Secţia de judecători a CSM.

    Judecătoarea Ioana Ancuţa Popoviciu, care soluţiona dosarul Vlad Pascu, părăseşte instanţa din Mangalia şi se transferă la Judecătoria Constanţa.

    Secţia de judecători a CSM i-a aprobat transferul începând cu 1 iunie.

    Accidentul în care Roberta Marina Dragomir, în vârstă de 20 de ani, şi Sebastian Andrei Olariu, în vârstă de 21 de ani, au murit, a avut loc în 19 august 2023, pe DN 39, în localitatea 2 Mai. Vlad Pascu a intrat cu maşina într-un grup de opt tineri care mergeau pe marginea drumului, ucigându-i pe cei doi şi rănind alţi trei tineri.

  • Este oficial: Al doilea oraş din România care va avea metrou. Construcţia a intrat în linie dreaptă

    Preşedintele Consiliului Judeţean Cluj, Alin Tişe, a semnat, marţi, autorizaţia de construire pentru metroul clujean. Potrivit proiectului, Magistrala 1 de metrou Cluj va avea o lungime de 21,3 km, cu 19 staţii subterane şi un depou suprateran.

    „Este un pas necesar pentru demararea efectivă a acestui proiect mult aşteptat, care va influenţa în mod decisiv dezvoltarea viitoare a întregii zone metropolitane Cluj”, a declarat preşedintele CJ Cluj.

    Potrivit proiectului, Magistrala 1 de metrou Cluj va avea o lungime de 21,3 km, cu 19 staţii subterane şi un depou suprateran.

    Etapa 1 a proiectului se va desfăşura pe teritoriul administrativ al municipiului Cluj-Napoca şi al comunei Floreşti.

    Potrivit unui comunicat al CJ Cluj, traseul liniei de metrou uşor începe din zona rezidenţială din Floreşti. Astfel, primele staţii vor deservi zonele de locuinţe, apoi zonele multifuncţionale desfăşurare în jurul viitorului Spital Regional de Urgenţă, respectiv al centrului comercial din apropiere. Cu următoarele staţii se va intra pe teritoriul municipiului Cluj-Napoca, acestea deservind cartierul Mănăştur, apoi linia va urma magistrala rutieră vest-est, traversând centrul oraşului până în Piaţa Mărăşti. De aici, o linie va continua spre zona industrială Muncii, iar o alta va deservi cartierele Gheorgheni şi Sopor.

  • Sfârşit de linie: După 20 de ani în România, BRD Finance vinde tot şi încetează activitatea. Ce se va întâmpla cu toate creditele clienţilor

    BRD Finance, divizia de credite de consum a BRD-SocGen, a patra cea mai mare bancă din România după active, urmează să iasă din peisajul financiar autohton după două decenii de activitate, fiind în proces de vânzare a întregului portofoliul de credite.

    ♦ „La 31 martie 2024, BRD Finance IFN SA se află în proces de vânzare a întregului său portofoliu de credite. Conducerea intenţionează să înceteze activitatea“, potrivit BRD ♦ BRD Finance, controlată în proporţie de 49% de BRD-SocGen şi 51% de SG Financial Services Holding, este prezentă pe piaţa din România din aprilie 2004, timp în care şi-a desfăşurat activitatea de creditare prin credite pentru achiziţii de bunuri, carduri de credit, credite auto şi credite de nevoi personale ♦ Grupul BRD în România include pe lângă banca BRD – Groupe Societe Generale SA şi BRD Finance IFN SA, BRD Sogelease IFN SA şi BRD Asset Management SAI SA ♦ Pe segmentul de pensii, BRD nu a participat la majorarea capitalului social al BRD Societate de Administrare a Fondurilor de Pensii Private din iulie 2023, prin urmare procentul de deţinere al BRD a fost redus de la 49% la 26,95%, în urma aprobării ONRC din octombrie 2023. În plus, în iulie 2023 BRD şi-a vândut investiţia la Fondul de Garantare a Creditului Rural IFN SA (FGCR), de 33,33%, către CEC Bank, după cum indică rapoartele BRD.

    BRD Finance, divizia de credite de consum a BRD-SocGen, a patra cea mai mare bancă din România după active, urmează să iasă din peisajul financiar autohton după două decenii de activitate, fiind în proces de vânzare a întregului portofoliul de credite.

    „La 31 martie 2024, BRD Finance IFN SA este în curs de vânzare a întregului său por­to­foliu de credite. Conducerea inten­ţio­nează să înceteze activitatea şi, din această pers­pectivă, a apreciat că principiul conti­nui­tă­ţii activităţii pentru întocmirea situaţiilor sale financiare nu este adecvat. Prin urmare, la data de 31 martie 2024 situaţiile financiare ale BRD Finance IFN SA au fost întocmite în con­formitate cu IFRS, dar nu mai sunt întoc­mite pe baza principiului continuităţii acti­vi­tăţii. Pe această bază a fost inclusă entitatea în situa­ţiile financiare consolidate ale gru­pului“, se menţionează în docu-mentele BRD.

    ZF a scris încă de la începutul anului 2022 că BRD Finance ar urma să se desfiinţeze, citând surse din piaţa financiară, însă informaţiile nu au fost atunci nici confirmate, nici infirmate de BRD. Anterior, în 2020, reprezentanţii BRD susţineau pentru ZF că BRD Finance se afla într-un proces de restructurare, care implică transformarea modelului de business, prin externalizarea anumitor linii de business, aducând o îmbunătăţire a profitabilităţii şi mărirea volumului creditelor.

    La finalul lunii martie 2024 portofoliul creditelor nete în cazul BRD Finance a fost de 173 milioane de lei, comparativ cu 374 milioane de lei la finalul lunii martie 2023, ceea ce indică aproximativ o înjumătăţire a soldului. Portofoliul de credite al BRD Finance IFN SA este reprezentat de credite de consum, care nu au rating intern şi nu sunt garantate.

    „La 31 martie 2024, BRD Finance IFN SA este în curs de vânzare a întregului său portofoliu de credite. Conducerea intenţionează să înceteze activitatea şi, din această perspectivă, a apreciat că principiul continuităţii activităţii pentru întocmirea situaţiilor sale financiare nu este adecvat. Prin urmare, la data de 31 martie 2024 situaţiile financiare ale BRD Finance IFN SA au fost întocmite în conformitate cu IFRS, dar nu mai sunt întocmite pe baza principiului continuităţii activităţii. Pe această bază a fost inclusă entitatea în situaţiile financiare consolidate ale grupului“, se menţionează în documentele BRD.

    „Întrucât din anul anterior nu s-au mai acordat credite şi au fost oprite tranzacţiile pe carduri, entitatea şi-a redus etapizat activitatea, concentrându-se pe gestionarea eficientă a portofoliului, pe limitarea cheltuielilor operaţionale şi o reducere treptată a costului riscului“, potrivit BRD.

    La sfârşitul lunii decembrie 2023, portofoliul total net de credite al BRD Finance era de 210 milioane de lei, la jumătate faţă de 431 milioane de lei la sfârşitul lunii decembrie 2022. Privind retrospectiv, în 2020 portofoliul de credite BRD Finance depăşea 600 milioane de lei. În urmă cu cinci ani BRD Finance gestiona un portofoliu de aproximativ 200.000 de clienţi.

    Consiliul de administraţie al BRD Finance IFN a aprobat în 2024 vânzarea întregului său portofoliu de credite către o terţă parte, vânzarea fiind aşteptată a se finaliza în cursul anului 2024.

    BRD Finance, controlată în proporţie de 49% de BRD-SocGen şi 51% de SG Financial Services Holding, este prezentă pe piaţa din România din aprilie 2004, timp în care şi-a desfăşurat activitatea de creditare prin credite pentru achiziţii de bunuri, carduri de credit, credite auto şi credite de nevoi personale.

    De-a lungul timpului, strategiile de dezvoltare ale companiei au avut la bază parteneriate cu branduri mari precum Carrefour, Dedeman, Brico Depot, Flanco, eMAG, Rombiz, Elvila, Mobexpert, Peugeut, Citroen, Toyota, Hyundai, Fiat, Suzuki, Opel, Dacia, Renault şi Nissan.

    La sfârşitul lunii aprilie 2024 a apărut informaţia conform căreia BRD Finance va vinde un portofoliu de creanţe către EOS, parte din Grupul Otto, furnizor de servicii de comerţ electronic, retail şi servicii conexe, însă BRD nu a comentat această informaţie. Concret, potrivit unui anunţ făcut de Consiliul Concurenţei, grupul EOS, prin intermediul companiilor EOS Credit Funding DAC şi EOS Finance IFN S.A., urmează să preia un portofoliu de creanţe performante şi neperformante de la BRD Finance IFN. „În conformitate cu prevederile Legii concurenţei, această tranzacţie trebuie autorizată de Consiliul Concurenţei, care va evalua operaţiunea în scopul stabilirii compatibilităţii sale cu un mediu concurenţial normal şi va emite o decizie în termenele prevăzute de lege“, după cum a transmis Consiliul Concurenţei.

    EOS Finance IFN S.A. şi EOS Credit Funding DAC fac parte din Grupul EOS, un furnizor internaţional de servicii financiare personalizate. Activitatea principală a companiei este reprezentată de achiziţionarea portofoliilor de creanţe garantate şi negarantate. Principalele sectoare ţintă sunt sectorul bancar, utilităţi, imobiliare şi comerţ electronic.

    Grupul BRD în România include pe lângă banca BRD – Groupe Societe Generale SA şi BRD Finance IFN SA, BRD Sogelease IFN SA şi BRD Asset Management SAI SA.

    În ceea ce priveşte segmentul de pensii, BRD nu a participat la majorarea capitalului social al BRD Societate de Administrare a Fondurilor de Pensii Private din iulie 2023, prin urmare procentul de deţinere al BRD a fost redus de la 49% la 26,95%, în urma aprobării ONRC din octombrie 2023. În plus, în iulie 2023, BRD şi-a vândut investiţia în asociatul Fondul de Garantare a Creditului Rural IFN SA (FGCR), de 33,33%, către CEC Bank, conform informaţiilor din rapoartele BRD.

  • Rodeanu: PNL fără mască – înjurături şi bătaie în Parlament

    „PNL fără mască: înjurături şi bătaie în Parlament. În urmă cu puţin timp, România a văzut cum doi foşti miniştri ai PNL îşi rezolvă diferendele cu metode de cartier, învăţate în spatele blocurilor. Dacă astfel de lucruri se întâmplă în plină zi, în Parlamentul României, cum mai are PNL, cu minişti la Interne şi la Justiţie, pretenţia ca românii să respecte legea şi să urmeze căile legale pentru rezolvarea problemelor? Condamn orice formă de violenţă, verbală sau fizică. Violenţa nu poate fi acceptată, nici în Parlament şi nici în societate”, declară Bogdan Rodeanu.

    Deputatul PNL Florin Roman susţine marţi, într-o postare pe Facebook, că deputatul Dan Vîlceanu l-a agresat la ieşirea din sala de plen, „în mod golănesc, cu o lovitură cu genunchiul aplicată în zona nasului”. El a povestit că Vîlceanu a încercat să îl muşte şi l-a prins de gât. Roman anunţă că va depune plângere penală împotriva acestuia.

    Preşedintele PNL, Nicolae Ciucă, a reacţionat, afirmând că ”violenţa fizică este de neacceptat”, mai ales în Parlament şi apreciază că atacul asupra lui Florin Roman ”arată măsura unei lipse de caracter şi conduită morală din partea deputatului Dan Vîlceanu”.

  • Taxa turistică din Bhutan de 100 de dolari/zi ar putea fi majorată. Premier: turiştii sunt încântaţi

    Bhutanul îşi poate reconsidera taxele sale de turism, dacă industria turistică a ţării îşi revine, a declarat, recent, prim-ministrul Bhutanului Tshering Tobgay pentru CNBC.

    Bhutanul şi-a redeschis graniţele în septembrie 2022, după pandemie, cu o „taxă de dezvoltare durabilă” de 200 dolari, de persoană, pe zi. În 2023, taxa a fost înjumătăţită pentru a-i convinge pe turişti să stea mai mult timp în ţară.

    Acum, taxa zilnică este de 100 USD pentru adulţi şi 50 USD pentru copiii cu vârste între şase şi 12 ani. Taxa va fi în vigoare până la 31 august 2027, potrivit Departamentului de Imigrare din Bhutan. Până atunci, taxa ar putea fi majorată.

    „Vom avea o cotă de 300.000 de turişti. Şi dacă cererea de a veni în Bhutan pentru a vizita depăşeşte cu mult capacitatea noastră de a-i întâmpina, s-ar putea chiar să fie nevoiţi să creştem taxele sustenabile în acel moment”, a explicat Tshering Tobgay

    Premierul crede că, în general, turiştii nu sunt reticenţi faţă de taxa zilnică.

    „Adevărul să fie spus, cred că 200 de dolari pe zi ca taxă de dezvoltare durabilă mulţi turişti sunt dispuşi să plătească”, a spus el, mai ales „când oaspeţii află că veniturile din taxa de dezvoltare durabilă sunt folosite pentru a proteja mediul nostru natural, pentru a oferi gratuit educaţie şi îngrijire medicală gratuită pentru cetăţenii noştri. Majoritatea turiştilor sunt încântaţi că pot juca un mic rol – un mic rol semnificativ – în dezvoltarea durabilă a Bhutanului”, a precizat Tobgay pentru CNBC.

    Bhutan a avut 315.599 de vizitatori internaţionali în 2019, dintre care 73% au venit din India, potrivit unui raport anual publicat de Consiliul de Turism al Bhutanului. Anul trecut, ţara a primit în jur de 130.000 de turişti.

  • Unul dintre cei mai longevivi lideri de pe Wall Street îşi pregăteşte ieşirea din scenă

    Jamie Dimon le-a spus luni investitorilor că JPMorgan „caută un eventual succesor”, în condiţiile în care directorul general al gigantului bancar a indicat că se va retrage din poziţia de conducere în termen de cinci ani, scrie Financial Times.

    Dimon este unul dintre cei mai longevivi lideri de pe Wall Street, subiectul privind eventualul său succesor fiind unul dintre cele mai frecvente subiecte de discuţie din industria bancară americană, precum şi o zonă de preocupare pentru investitorii îngrijoraţi de faptul că orice înlocuitor ar putea avea dificultăţi în a replica succesul său.

    Întrebat luni, în cadrul zilei investitorilor de la JPMorgan, Dimon a declarat că subiectul înlocuirii sale este o decizie care trebuie luată de consiliul de administraţie al băncii, pe care îl prezidează, „în componenţa instituţiei activând deja câţiva potenţiali CEO de succes”.

    „Momentan am toată vitalitatea de care am nevoie pentru a ocupa funcţia de lider al JPMorgan. Cu toate astea, în momentul în care nu voi putea satisface standardele băncii, voi fi nevoit să mă retrag”, a spus el. „Voi mai rămâne ca preşedinte pentru o vreme? Cel mai probabil. Vom vedea”, a adăugat Dimon, care conduce banca din 2006.

    În ianuarie, Dimon şi-a remaniat echipa de conducere şi a poziţionat un trio de directori – Jennifer Piepszak, Marianne Lake şi Troy Rohrbaugh – ca principalii candidaţi pentru a-l înlocui într-o zi. 

    În 2021, consiliul de administraţie al JPMorgan i-a acordat lui Dimon un bonus de retenţie care îl va lega de bancă cel puţin până la mijlocul anului 2026.