BusinessMagazin

Blog

  • Destinaţia turistică superbă, unde plaja este la o distanţă de mai puţin de o oră de pârtia de schi – GALERIE FOTO

    Plaje întinse cu nisip fin sau stânci impunătoare, care pe alocuri adăpostesc peşteri ce aşteaptă să fie descoperite, ori istoria locului, care secole a fost cucerit de diferite civilizaţii, fiecare lăsând ceva în urmă, Ciprul are câte un pic pentru fiecare. Ciprul, cât o regiune a României, reuşeşte să atragă mai mulţi turişti străini decât destinaţiile româneşti. Cum reuşeşte insula să fie o destinaţie pentru fiecare tip de turist?

    Poţi să schiezi, iar la 50 de minute distanţă să faci plajă şi baie în mare” – este vorba pe care o spun mulţi ciprioţi cu un soi de mândrie când sunt întrebaţi despre propria lor ţară. În realitate, nu este doar o vorbă, ci chiar o realitate. Diversitatea de relief din Cipru le permite turiştilor autohtoni sau străini să schieze în Munţii Trodos şi la o distanţă de 50 de minute de mers cu maşina pot face o baie în Marea Mediterană. Staţiunile de schi sunt însă cunoscute în rândul localnicilor, străinii aleg Ciprul pentru plajă şi mare, dar insula oferă mai mult de atât.

    Cu o suprafaţă totală de 9.250 de kilometri pătraţi, cât o regiune din România, Ciprul adună în acelaşi loc istorie, cultură, mituri şi legende, gastronomie, natură, distracţie şi câte un pic pentru fiecare tip de turist. Ciprul a atras anul trecut 3,9 milioane de turişti, un număr semnificativ având în vedere că populaţia insulei este de doar 1,2 milioane de persoane. Cu o strategie de promovare clară, Cipru reuşeşte să atragă turişti de trei ori peste populaţia ţării. Dintre aceştia, 80.000 de turişti au fost români. Ce îi atrage cel mai mult pe turişti în insulă? Ca insulă, Ciprul este mărginit de coastă, astfel că oriunde te-ai afla pe insulă,  şansele de a găsi o plajă în apropiere sunt destul de mari.

    Chiar dacă plajele sunt aproape la fiecare pas în Cipru, acestea se diferenţiază de la regiune la regiune. De la culoarea şi claritatea apei, nuanţa nisipului sau a stâncilor, facilităţi şi peisaj, fiecare plajă din Cipru are ceva al său. Coasta Ciprului se joacă cu forme, culori şi reliefuri. De la plaje întinse cu nisip fin, la stânci impunătoare de care apa se sparge ca şi când ar vrea mereu să învingă, însă sfârşeşte mereu învolburată. Peisajul este completat, pe alocuri, în multe dintre regiunile de la mare ale Ciprului, cu grote şi peşteri ascunse printre stâncile costiere, ferite parcă de privirea turiştilor aflaţi pe ţărm, mai mult descoperite de către cei care se aventurează pe mare, în plimbări cu barca. Pentru aceştia, fiecare peşteră e o nouă descoperire, care îi atrage spre a o pătrunde.

    Totuşi, ceea ce au în comun plajele este calitatea lor. An de an, plajele din Cipru se află în topul clasamentelor din Europa, calitatea şi siguranţa apei fiind printre cele mai bine cotate de pe continent. O plajă celebră a Ciprului este chiar locul unde se spune că Afrodita s-a născut, direct din valurile înspumate ale mării, ieşind din apă într-o cochilie de scoică. Petra Tou Romiou sau Locul de Naştere al Afroditei, în apropiere de Pafos, este o plajă unde stâncile maritime se joacă într-un dans armonios cu marea şi soarele. Se spune că, în anumite condiţii meteorologice, valurile se ridică, se sparg şi formează o coloană de acare se dizolvă într-un stâlp de spumă, cu puţine imaginaţie, aceasta arată ca o formă umană efemeră. De dragul legendelor sau de frumuseţea locului, plaja este vizitată anual de mulţi turişti străini. Pafos atrage turişti şi pentru obiectivele turistice istorice, care amintesc de civilizaţia greacă antică. În oraş se găseşte complexul de mozaicuri antice, parte din oraşul antic care astăzi este inclus în patrimoniul cultural UNESCO. Mozaicurile prezintă scene din mitologia greacă şi datează din secolul al II-lea şi până în al V-lea, fiind într-o stare foarte bună. La o mică distanţă de complexul de mozaicuri se găsesc criptele şi mormintele regale subterane, în jurul cărora există mult mister şi legende antice. Pafos însă oferă şi experienţe în natură, în apropierea oraşului existând o rezervaţie naturală unică. Golful Lara este locul în care din mai şi până în august ţestoasele îşi depun ouăle în nisip, care sunt atent păzite de angajaţii centrului de cercatere al Staţiei de Conservare a Tutle Lara Bay. Pentru a descoperi rezervaţia naturală este necesară deplasarea cu un SUV sau un vehicul ce ar putea traversa cu uşurinţă porţiuni accidentate de drum. Din Pafos pot fi rezervate experienţe de tip Jeep Safari care includ în itinerarii şi rezervaţia naturală. Totuşi, cele mai populare destinaţii de plajă sunt Agia Napa şi Protaras, aflate în estul insulei, în apropiere de Larnaca, acolo unde se află şi unul dintre cele două aeroporturi de pe insulă, cel de-al doilea fiind în Pafos, pe coasta de vest a Ciprului. Cele mai multe zboruri internaţionale sunt operate de pe aeroportul din Larnaca, de unde Wizz Air operează săptămânal zboruri directe din Bucureşti, Iaşi şi Cluj-Napoca.

    Pe lângă plajele cu nisip fin şi un albastru al apei aproape orbitor, Agia Napa a devenit şi o destinaţie a celor care caută, pe lângă relaxare, distracţie şi viaţă de noapte. Acest tip de turism a crescut odată cu numărul tot mai mare de străini care au ales staţiunea. Ciprul este însă o opţiune şi pentru iubitorii de natură şi de munte, existând multe trasee de hiking sau ciclism, care străbat munţii ce adăpostesc o faună şi floră bogate. Cu puţin noroc, turiştii pot vedea şi muflonul de Cipru, o specie de oaie sălbatică. Zonele montane şi de deal se găsesc satele specifice Ciprului, multe dintre ele fiind recunoscute pentru diferite meşteşuguri, de la producţia de dantelă, argint, vin, scaune sau multe altele. Satele, care adună câteva sute de persoane, au un farmec aparte, de la liniştea ce planează asupra micilor gospodării şi până la arhitectura uniformă, păstrată şi respectată de localnici cu sfinţenie. Specifice Ciprului mai sunt şi pisicile, care nu au o evidenţă în statisticile naţionale, însă se apropie de numărul locuitorilor. Oriunde aţi merge în Cipru, sigur veţi găsi o pisică dornică să primească atenţie. De asemenea, iubitorii de gastronomie îşi pot găsi locul în Cipru, insula oferă o diversitate culinară care poate satisface orice preferinţă. Unul dintre produsele naţionale ale Ciprului este faimoasa brânză halloumi, făcută de unii localnici după metodele proprii. Turiştii pot vizita casele localnicilor şi pot vedea procesul prin care se face brânza halloumi. Ciprul reuşeşte printr-o diversitatea naturală şi culturală să atragă turişti străini, în număr tot mai mare de la an la an. Însă fără o strategie clară de promovare turistică, Ciprul nu ar mai fi descoperit de atât de mulţi turişti. Ciprul are şi unde nu avea, a creat. Turismul este una dintre cele mai importante industrii pentru insulă, iar statul a înţeles că nu este suficient ca să aibă ceea ce i-a oferit natura şi istoria, trebuia şi lumea să afle.    

    Cu o suprafaţă totală de 9.250 de kilometri pătraţi, cât o regiune din România, Ciprul a atras peste 3,9 milioane de turişti, de trei ori populaţia insulei. Ciprul adună în acelaşi loc loc istorie, cultură, mituri şi legende, gastronomie, natură, distracţie şi câte un pic pentru fiecare tip de turist.

    În Pafos se găseşte complexul de mozaicuri antice, parte din vechiul oraşul antic care astăzi este inclus în patrimoniul cultural UNESCO. Mozaicurile prezintă scene din mitologia greacă şi datează din secolul al II-lea şi până în al V-lea, fiind într-o stare foarte bună.

  • Care este noul domeniu pe care roboţii pun stăpânire. În urmă cu zece ani, nimeni nu ar fi zis că este posibil să fie atins de aceştia

    Casa inteligentă a fost gândită în urmă cu mai bine de 70 de ani de autorul de science fiction Ray Bradbury în Cronicile sale marţiEne, potrivit BBC. Acum, cele mai recente progrese în tehnologie încep să reducă decalajul dintre realitatea secolului XXI şi ficţiunea lui. Ce urmează pentru agricultură?

    În urmă cu zece ani, conceptul de roboţi în agricultură părea a fi doar un vis îndepărtat, o fantezie futuristă. Cu toate acestea, tehnologia avansează rapid şi astăzi vedem o schimbare semnificativă în modul în care lucrurile se desfăşoară pe câmpurile agricole. Maşinile şi utilajele moderne au înlocuit treptat sapa şi plugul tradiţionale, iar monitorizarea culturilor se realizează acum cu ajutorul telefonului mobil sau al dronelor, care înregistrează şi transmit datele necesare, în loc ca fermierul să meargă zilnic pe teren pentru a vedea dacă a răsărit porumbul, dacă are nevoie de apă floarea-soarelui ori dacă au apărut boli sau dăunători la grâu. În acest context, în faţa deficitului de forţă de muncă şi a lipsei de personal calificat din agricultură, perspectivele peste zece ani includ prezenţa roboţilor pe câmp. Chiar dacă această idee pare încă dificil de acceptat în prezent, este o direcţie inevitabilă, consideră Andre Negreiros, liderul unităţii comerciale pentru Europa Centrală şi de Est la Corteva Agriscience, unul dintre cei mai importanţi jucători din agrobusiness la nivel mondial.

    „Dacă m-ai fi întrebat acum zece ani dacă voi vedea roboţi în câmpurile agricole, părea prea fantastic, dar deja vedem acest lucru în mai multe ţări, iar peste zece ani, îi văd pe roboţi în câmpurile din România. Vedem drone peste tot, în multe locuri, aplicaţiile de protecţie a culturilor sunt deja făcute cu drone, şi în prezent, în China, de exemplu, dacă nu ai făcut aplicaţii cu drone pentru o nouă soluţie, eşti în afara pieţei, pentru că majoritatea activităţilor agricole astăzi sunt făcute cu drone. Şi dronele sunt un fel de roboţi, nu-i aşa?”, spune Andre Negreiros, liderul unităţii comerciale pentru Europa Centrală şi de Est la Corteva Agriscience, într-un interviu pentru BUSINESS Magazin.

    Aşadar, adaugă el, vede o mulţime de noi tehnologii care vor apărea pentru agricultură, dar consideră trebuie să fie îmbunătăţite în următorii. Acum, precizează executivul, inteligenţa artificială se îmbunătăţeşte mult în fiecare an. „Cred că roboţii vor fi introduşi în agricultură, poate pentru îndepărtarea buruienilor sau pentru aplicarea mai precisă a produselor de protecţie a culturilor, dar cred că vom vedea multe activităţi din acestea făcute de roboţi. Nu sunt sigur dacă roboţii vor fi peste tot în zece ani, dar cred că în zece ani, vom vedea mai mulţi roboţi, aceştia vor deveni mai populari”, a explicat Andre Negreiros. Fermierii romani au tot vorbit în ultimii ani despre noi viruşi, boli şi dăunători, ca o consecinţă a schimbărilor climatice. În India au găsit o soluţie pentru combaterea lor prin IoT. Acelaşi lucru s-a întâmplat şi în Slovenia. Prin monitorizarea condiţiilor precum umiditatea, precipitaţiile şi nivelurile de temperatură, fermierii sunt capabili să determine mai bine susceptibilitatea culturilor lor la boli şi să acţioneze în consecinţă. Aceste tehnologii încep să apară şi pe piaţa românească. „Există multe soluţii digitale pe piaţa actuală. Unele sunt mai bune decât altele. Fermierii le folosesc şi deja văd valoarea pe care o au. Cred că, în general, companiile trebuie să investească în această zonă pentru că acesta este viitorul. Când vorbim despre echipamente, toţi jucătorii majori de pe piaţă au instrumente foarte interesante, şi cred că ne îndreptăm către inteligenţa artificială. Acest lucru va schimba agricultura, şi sunt foarte curios să văd cum se va dezvolta”, menţionează Andre Negreiros.

    Peste 20% din populaţia României lucrează în agricultură, direct sau indirect, cel mai mare procent din UE, din care 34.000 de fermieri, adică 44% din total, au între 41-60 ani, iar un procent ridicat are peste 60 de ani. Apoi, tinerii vin greu în acest sector, în care există un deficit de personal de 10-15%, mai ales calificat.

    De ce e importantă tehnologia în agricultură? Problemele climatice, tensiunile geopolitice, deficitul de apă şi energie, creşterea costurilor îngrăşămintelor şi metodele de producţie ineficiente exercită presiuni asupra producţiei agricole, iar soluţiile AgTech pot contribui la eficientizare. Astfel, Deloitte preconizează că tehnologiile Internet of Things pentru agricultura de precizie, pornind de la gestionarea animalelor şi până la echipamentele de urmărire a culturilor agricole se va apropia de 300 de milioane până la sfârşitul anului 2024 – o creştere de 50% faţă de 2022. De asemenea, populaţia creşte şi cererea de hrană, la fel, iar acest lucru înseamnă că agricultorii vor trebui să crească producţia agricolă cu cel puţin 23% pentru a menţine standardele de viaţă actuale, potrivit Agritech Tomorrow. Astfel, Grand View Research estimează că piaţa globală a agriculturii de precizie va ajunge la 16,35 miliarde de dolari până în 2028, înregistrând o creştere de 13,1%. „Populaţia creşte, vor fi tot mai mulţi oameni în deceniile viitoare, aşa că vom avea nevoie de mai multă hrană, dar şi de hrană produsă mai durabil. Cred că acesta este şi îngrijorarea fermierilor. Realitatea este că ne vom adapta cu toţii la acest lucru. Cred că ar putea fi mai puţin dureros dacă întreaga industrie investeşte masiv în noi tehnologii. După cum am spus, companiile investesc mult bani pentru a dezvolta soluţii. Şi cred că inovaţia este viitorul”, a spus Negreiros. Mai mult, în România, specific, populaţia angrenată în agricultură, la nivel de proprietari de ferme sau management, are o vârstă înaintată. Peste 20% din populaţia României lucrează în agricultură, direct sau indirect, cel mai mare procent din UE, din care 34.000 de fermieri, adică 44% din total, au între 41 şi 60 ani, iar un procent ridicat are peste 60 de ani. Apoi, tinerii vin greu în acest sector, în care există un deficit de personal de 10-15%, mai ales calificat. „În prezent, în mai multe ţări, dacă ne uităm la trecutul fermierilor, vorbim încă despre fermieri care sunt puţin mai în vârstă. Dar văd şi că generaţia mai tânără începe să se intereseze din nou de agricultură pentru că toată lumea are nevoie de hrană. Acesta este un lucru pe care trebuie să-l realizăm. Avem nevoie de o mai mare implicare a generaţiei mai tinere în astfel de domenii, pentru că cineva va trebui să înlocuiască acei fermieri în vârstă care în cele din urmă se vor retrage. Prin urmare, cred că atunci când generaţia mai tânără intră pe această piaţă, aceştia vor fi mai implicaţi în social media, în arena digitală. Deci, văd această tendinţă de digitalizare pentru că tinerii sunt mult mai deschişi să îmbrăţişeze digitalizarea”, a mai spus Andre Negreiros. El a adăugat că în România, agricultura este foarte bună, şcolile de agronomie sunt bune, şi în fiecare an există un mare flux de tineri talentaţi care intră pe piaţă. „Acest lucru ajută foarte mult ţara să se dezvolte în acest domeniu. Avem mai multe programe pentru tineri, în unele cazuri, programe de stagiu. Avem, de asemenea, un proiect specific numit TalentA, un program de granturi educaţionale pe care îl avem în întreaga lume, şi în România, pentru a sprijini femeile în agricultură.”

    Adaptarea la noul Pact Verde al UE „Suntem aliniaţi cu spiritul obiectivelor climatice ale UE, iar vocile fermierilor trebuie luate în considerare în dezvoltarea politicilor. Când privesc protestele, când mă uit la imaginea de ansamblu, cred că rolul nostru, ca o companie agricolă, este de a accelera şi de a dezvolta soluţii inovatoare pentru fermieri care să-i ajute să navigheze tranziţia. Ne-am dori să facem acest lucru mult mai rapid, dar în unele cazuri, nu este atât de uşor pentru că piaţa noastră este extrem de reglementată”, a precizat reprezentantul Corteva. El crede că fermierii vor trebui să se adapteze tot mai mult la noul Pact Verde al UE. „Cred că toată lumea, industria şi fermierii deopotrivă, va trebui să se adapteze la aceasta. Cred că va fi o schimbare mare în următorii ani. Nu sunt sigur dacă va fi până în 2025 sau până în 2030, dar aceasta este perspectiva mea. Cred că fermierii sunt dispuşi să se schimbe şi să se adapteze, dar au nevoie de soluţii. Ceea ce nu doresc astăzi este să treacă la ceva de care ştiu că poate fi folosit pentru a produce hrană.“    

    Deloitte preconizează că tehnologiile Internet of Things pentru agricultura de precizie, pornind de la gestionarea animalelor şi până la echipamentele de urmărire a culturilor agricole se va apropia de 300 de milioane până la sfârşitul anului 2024 – o creştere de 50% faţă de 2022.

  • Premier în Cehia, fermier în România. Povestea omului care după ce a condus o ţară europeană a venit în ţara noastră şi a preluat o companie agricolă românească

    Andrej Babiš, fost premier ceh, a captat atenţia publică în a doua parte a anului 2023, când a preluat pachetul majoritar de acţiuni (65%) al comerciantului de cereale East Grain din judeţul Cluj. Şi, tot în acelaşi an, a devenit, prin Agrofert, conglomeratul său de afaceri, unicul acţionar al distribuitorului de îngrăşăminte LAT Nitrogen Romania.

    Iniţial, el a intrat în scena românească în urmă cu câţiva ani prin compania Fert Tradero, care distribuie îngrăşăminte, în principal, în vestul ţării. Cu discreţie, o artă specifică politicii, a reuşit să controleze trei companii din România, care generează împreună circa 1 miliard de lei anual, echivalentul a 200 de milioane de euro. Ce va mai cumpăra?

    Agrofert se va concentra, în viitor, pe dezvoltarea prin achiziţii. De exemplu, a fost încheiată cu succes o tranzacţie cu Borealis pentru achiziţionarea diviziei sale de azot. Sunt planificate şi alte achiziţii în segmentul agricol”, se arată într-o ştire publicată de reprezentanţii Agrofert pe site în august 2023, atunci când au anunţat un profit record. În luna noiembrie a aceluiaşi an, Agrofert, cel mai mare grup de companii active în agricultura şi industria alimentară din Cehia, cu venituri de 10 miliarde de euro şi aproximativ 30.500 de angajaţi în 2022, a anunţat că va prelua 65% din acţiunile East Grain, trader de cereale din România, cu prezenţă şi Ungaria.

    Aceasta este cea mai importantă investiţie externă din agrobusinessul românesc din ultimii ani şi s-a realizat printr-o majorare de capital, iar suma nu a fost dezvăluită. „Comisia Europeană a aprobat, în temeiul regulamentului UE privind fuziunile economice, preluarea controlului exclusiv al East Grain din România de către Agrofert din Cehia. Tranzacţia se referă în principal la comerţul cu cereale, seminţe oleaginoase, furaje pentru animale şi îngrăşăminte minerale”, potrivit unui comunicat de presă de la începutul luni mai, a acestui an, de pe site-ul Comisiei Europene. Tranzacţia nu ar ridica probleme de concurenţă, având în vedere poziţia limitată pe piaţă a companiei care rezultă din unirea celor două.

    Astfel, Andrej Babiš, fost premier ceh, care se află în spatele gigantului Agrofert, a preluat controlul majoritar al East Grain, unul dintre cei mai mari jucători din comerţul cu cereale şi seminţe oleaginoase, care era deţinut anterior de mai mulţi antreprenori din România şi Ungaria. Traderul de cereale East Grain, cea mai mare companiei a grupului East, a realizat în 2022 o cifră de afaceri de peste 714 de milioane de lei, adică aproape 150 de milioane de euro.

    Grupul East, condus din funcţia de director general de Tamás Vincze, a finalizat anul 2022 cu o cifră de afaceri consolidată de 947 de milioane de lei (circa 200 mil. euro), în creştere cu 40% faţă de anul precedent, potrivit informaţiilor oferite anterior de reprezentanţii săi pentru Ziarul Financiar. East Grain colaborează cu peste 700 de fermieri mici, medii şi mari, şi se focusează pe cei care au 50, 200 sau 500 de hectare, preponderenţi în portofoliul East, conform unui interviu acordat Ziarului Financiar.

    Astfel, în ultimii ani a investit câteva zeci de milioane de euro pentru a creşte capacitatea de depozitare a cerealelor în silozuri şi pentru o flotă proprie de camioane. De asemenea, East Grain are atât logistică, cât şi depozitare şi oferă servicii conexe fermierilor, iar investiţia Agrofert îi va permite să se extindă şi să se diversifice în continuare. În schimb, Agrofert va avea acces la piaţa românească de cereale, care este uriaşă în comparaţie cu cea a Cehiei. Spre exemplu, România exportă anual peste 10 milioane de tone de cereale, de peste 4 miliarde de euro, fiind cel mai mare exportator de porumb al UE şi al doilea cel mai mare exportator de grâu, după Franţa, conform statisticilor naţionale şi europene. Astfel, este un jucător important al UE pe această piaţă şi are o poziţie avantajoasă pentru export, având Dunărea şi Marea Neagră. Totodată, East Grain este un business interesant şi prin prisma diferenţierii de alte businessuri din sector şi, mai ales, faţă de multinaţionalele Ameropa, CHS, Cargill sau COFCO, cumpărând marfă de la fermieri sau firme care colectează de la mici fermieri, şi vânzând direct procesatorilor din Europa Centrală şi de Vest, care au fabrici de furaje, ulei ori bioetanol.

    Agrofert este cel mai mare grup din industria agricolă şi alimentară cehă şi slovacă, al doilea cel mai mare grup din industria chimică naţională, al doilea cel mai mare producător îngrăşăminte de azot din Europa şi al treilea cel maimare exportator intern. În ceea ce priveşte investiţiile, Agrofert este unul dintre cei mai mari investitori din Cehia, Slovacia şi Germania, şi un investitor important în Ungaria. Sursa: site-ul companiei

    În 2022, reprezentanţii East Grain spuneau că 50% din producţia comercializată merge către procesatori din România. „Agrofert este foarte interesată de dezvoltarea în continuare a East Grain. Petr Cingr (vicepreşedinte al consiliului de administraţie al Agrofert), Libor Němeček (membru al consiliului de administraţie al Agrofert) şi Andreas Klamminger (director general al Fert-Tradero srl aparţinând concernului Agrofert) vor deveni astfel noi membri ai consiliului de administraţie al East Grain”, conform datelor de pe site-ul propriu. În anul 2023, Agrofert a finalizat şi achiziţia diviziei de prelucrare a azotului a companiei Borealis din Austria, care avea în spate OMV şi fondul suveran de investiţii din Abu Dhabi, Mubadala. Borealis era prezent de mai mulţi ani şi pe piaţa locală prin compania Borealis LAT Romania, care acum a devenit LAT Nitrogen Romania. Firma are depozite şi puncte de vânzare în special în zona de sud a ţării şi este un jucător important pe piaţa de îngrăşăminte, fiind condusă de cea mai puternică româncă din agrobusiness, Ofelia Nalbant. „LAT Nitrogen este unul dintre principalii furnizori europeni de produse pe bază de azot pentru piaţa îngrăşămintelor şi a produselor chimice industriale. Compania a fost creată prin achiziţionarea companiei Borealis Fertilizer, Technical Nitrogen şi Melamine de către Agrofert în 2023. LAT Nitrogen are aproape 2.000 de angajaţi în Europa şi are unităţi de producţie situate în Austria, Franţa şi Germania”, potrivit datelor de pe site-ul companiei.

    Grupul este prezent în 15 ţări, iar în România a intrat iniţial în urmă cu câţiva ani prin compania Fert Tradero, care distribuie îngrăşăminte, în principal, în vestul ţării, având sediul în Timişoara. Astfel, Andrej Babiš, fost premier ceh, controlează acum trei companii din România, care generează împreună circa 1 miliard de lei anual, echivalentul a 200 de milioane de euro, iar sursele Business Magazin din piaţa românească de agrobusiness spun că analizează în continuare businessuri pe care să le cumpere, având chiar discuţii cu reprezentanţii unora, care fac tot distribuţie de cereale, dar şi de inputuri agricole. „Producţia de îngrăşăminte este unul dintre segmentele cheie ale grupului Agrofert şi avem încredere în viitorul său în Europa. Prioritatea noastră, acum, va fi integrarea afacerii cu azot a Borealis în grupul Agrofert, care ne va permite să ne dublăm capacitatea de producţie şi, în acelaşi timp, să intrăm pe noi pieţe, şi anume Franţa, ţările Benelux, Bulgaria şi Serbia. Obiectivul nostru, în calitate de investitor strategic, este de a dezvolta operaţiunile existente şi de a investi în continuare în modernizarea şi durabilitatea acestora”, declarau reprezentanţii Agrofert în 2023 odată cu achiziţia Borealis, fapt ce explică interesul pentru companii care se ocupă de distribuţie. Compania Agrofert a fost înfiinţată în 1993 ca o companie axată pe comerţul cu îngrăşăminte, cu doar 4 angajaţi. În prezent, grupul Agrofert cuprinde peste 200 de companii, controlate majoritar, minoritar sau administrate, care îşi desfăşoară activitatea în producţia chimică, agricultură, producţia alimentelor, silvicultură, prelucrarea lemnului, tehnologia şi ingineria funciară, logistică şi transport, resurse regenerabile şi mass-media, potrivit datelor de pe site-ul său. „Agrofert este, de asemenea, cel mai mare grup din industria agricolă şi alimentară cehă şi slovacă, al doilea cel mai mare grup din industria chimică naţională, al doilea cel mai mare producător îngrăşăminte de azot din Europa şi al treilea cel mai mare exportator intern. În ceea ce priveşte investiţiile, Agrofert este unul dintre cei mai mari investitori din Cehia, Slovacia şi Germania, şi un investitor important în Ungaria.” 

  • Ce vrea mediul de business de la europarlamentari: Mai puţine reglementări şi un „Industrial Deal”, pe lângă Green Deal

    Radu Burnete, directoul executiv al Confederaţiei Patronale Concordia, a vorbit în cadrul unui eveniment organizat de asociaţie despre priorităţile mediului de business pe agenda europeană, în contextul alegerilor europarlamentare, care vor avea loc pe 9 iunie.

    Este nevoie de mai puţine reglementări, a spus el, dar şi de un „Industrial Deal”, pe lângă Green Deal.

    „Suntem angajaţi la Green Deal şi nu credem că ar trebui să ne întoarcem din drum, dar mediul de afaceri are nevoie de predictibilitate. Vorbim şi de un Industrial Deal: trebuie să facem şi tranziţia şi să rămânem şi competitivi. Nu este simplu, dar este esenţial”, a spus el.

    La dezbatere au fost invitaţi candidaţi sau reprezentanţi ai tuturor partidelor din România care s-au înscris în cursa pentru Bruxelles. Au fost prezenţi: Cristina Prună (USR), Violeta Alexandru (Forţa Dreptei, fostă PNL) şi Dragoş Pâslaru (Renew Europe).

    Confederaţia Patronală Concordia reprezintă 17 dintre cele mai importante sectoare ale economiei naţionale şi este partener de dialog social, reprezentativă la nivel naţional. Cu o contribuţie de peste 26% din în PIB şi un total de peste 330.000 de angajaţi în aproape 2.200 de firme mari şi mici, cu capital străin şi autohton, Concordia este singura organizaţie din România membră în BusinessEurope, Organizaţia Internaţională a Angajatorilor (IOE) şi Business at OECD (BIAC).

    Ce a mai spus Radu Burnete la dezbatere:

    Ne preocupă să fim mai prezenţi la Bruxelles. Noi suntem deja membri Business Europe, organizaţie cu care colaborăm, dar ne propunem să ne deschidem şi vom deschide un birou al Concordia la Bruxelles de anul acesta şi în anii viitori sper să avem acolo o echipă cu care să putem colabora. Am auzit adesea mediul de business să se plângă că clasa politică nu reprezintă eficient interesele acolo şi am realizat că nici noi nu ne reprezentăm interesele.

    O să avem un birou acolo, o să vedeţi mai mulţi colegi din Concordia şi din cele sectoare pe care le reprezentăm şi sperăm la o colaborare bună.
    Avem şi un document cu priorităţile noastre. Business Europe reprezintă peste 20 mil. de companii.
     

    Prima prioritate este că Europa a pierdut din competitivitate, în special în raport cu China şi SUA şi ne dorim foarte mult să facem repede nişte lucruri care să repună Europa în competiţie. Noi, România, nu am pierdut foarte mult, pentru că aveam nişte avantaje care ţineau de forţa de muncă şi fiscalitate, dar pe măsură ce mergem către media europeană, trebuie să găsim alte avantaje competitive.
     

    A doua ţine de reducerea birocraţiei şi aici este un angajament european de a reduce obligaţiile de raportare cu cel puţin 25%, dar suntem interesaţi şi mai mult de o eficientizare a reglementărilor UE şi aici pun integrarea mai puternică a pieţei unice.
    Cel mai important avantaj competitiv este să avem o piaţă unică funcţională. Pe viitor ne dorim mai puţine Directive şi mai multe Regulamente – directivele dau flexibilitate, dar ne trezim cu 27 de regimuri legislative şi să facem business în Europa devine dificil.

  • Proiect OUG: Funcţionarii publici din localităţile cu maxim 20.000 de locuitori, precum şi alte categorii de bugetari ar putea beneficia din luna iunie de o creştere salarială de 5-10%. Impactul este estimat la 1,12 miliarde lei

    Functionarii publici din localitătile cu maxim 20.000 de locuitori, precum şi alte categorii de bugetari ar putea beneficia din luna iunie de o creştere salarială de 5-10%, potrivit unui proiect de OUG publicat de Ministerul Muncii, impactul acestei măsuri asupra bugetului de stat fiind estimat la 1,12 miliarde lei.

    Astfel, funcţionarii publici şi personalul contractual din aparatul de specialitate al primarului din unităţile administrativ-teritoriale de până la 20.000 locuitori ar beneficia, începând cu luna iunie 2024, de majorarea salariului de bază cu până la 10% faţă de nivelul acordat pentru luna decembrie 2023.

    ”Se constată încă diferenţe salariale manifestate între funcţii din administraţia publică centrală şi unele structuri subordonate ale acestora din teritoriu, şi prin raportare la complexitatea muncii exemplifică prin agenţiile judeţene pentru protecţia mediului şi agenţia pentru protecţia mediului municipiul Bucureşti. De asemenea a fost analizat nivelul de nivelul de salarizare a personalului din aparatul de specialitate al primarului din unităţile administrative-teritoriale cu până la 20.000 de locuitori, raportat la nivelul de salarizare din administraţia publică locală. Din această perspectivă se impune recunoaşterea principiului importanţei muncii şi a nivelului de specializare dobândit de-a lungul timpului de aceste categorii de personal bugetar”, se arată în NOta de fundamentare a proiectului.

     În acest sens, OUG are în vedere acordarea unor creşteri salariale de 10% raportate la nivelul lunii decembrie 2023, în două tranşe respectiv pentru luna iunie 2024 şi luna septembrie 2024, pentru familiile ocupaţionale de funcţii bugetare din Legea-cadru nr. 153/2017, respectiv Anexa nr.III – Cultură, Anexa nr.IV – Diplomaţie, Anexa V, Capitolul VI – personalul cu funcţii de conducere şi de execuţie din cadrul Oficiului Naţional al Registrului Comerţului şi al oficiilor registrului comerţului de pe lângă tribunale, Anexa nr.VII – personalul din autorităţile şi instituţiile publice finanţate integral din venituri proprii, aflate în subordinea, sub autoritatea, în coordonarea Guvernului, ministerelor şi a celorlalte organe de specialitate ale administraţiei publice centrale şi locale, din cele aflate în coordonarea prim-ministrului, precum şi din cele aflate sub controlul Parlamentului.

    Totodată, proiectul  prevede ca angajatii agenţiilor judeţene pentru protecţia mediului şi ai agenţiei pentru protecţia mediului municipiul Bucureşti să beneficieze de salarizare corespunzătoare funcţiilor publice de stat prevăzute la nivelul Agenţiei Naţionale pentru Protecţia Mediului.

    În plus, angajatorii vor putea deconta lucrătorii care folosesc în mod obişnuit un echipament cu ecran de vizualizare pe o durată semnificativă a timpului normal de lucru, achiziţia de dispozitive de corecţie speciale, în limita sumei de 500 lei/persoană.

    Se va înfiinţa Comisia Centrală pentru Drepturi Salariale instituită prin ordin comun al ministrului muncii şi solidarităţii sociale, ministrului finanţelor şi ministrului justiţiei, pentru soluţionarea unor aspecte de natură tehnică în vederea corectei aplicări a situaţiilor semnalate şi pentru dezlegarea unor chestiuni privind drepturile de natură salarială.

    Acoperirea creşterii cheltuielilor bugetare aferente va fi realizată din procesele de reorganizare instituţională, din creşterea gradului de ocupare a forţei de muncă şi a plăţii contribuţiilor la BASS şi a impozitului pe venit, din creşterea gradului de colectare, precum şi din reducerea unor cheltuieli cu bunurile şi serviciile.

  • Un cercetător de la Harvard a găsit reţeta succesului după ce a studiat cariera unui investitor legendar: Nu puteţi reuşi cu adevărat fără această strategie

    Warren Buffett ocupă un loc special în universul investitorilor din întreaga lume. Potrivit lui Bill George, expert în leadership de la prestigioasa universitate Harvard, secretul unui astfel de succes este echilibrul între a face ceva la care te pricepi şi a face ceva ce îţi place, scrie CNCB.

    Atingerea acestui echilibru face mai uşoară exploatarea punctelor forte ale unei persoane şi totodată ajută la menţinerea motivaţiei, este de părere expertul de la Harvard, care a studiat cariera lui Buffet.

    „Pentru a avea cu adevărat succes, pentru a face ceva măreţ, trebuie să îţi foloseşti punctele forte. Nu e suficient doar să-ţi corectezi greşelile. Motivaţia este în egală măsură  importantă. Dacă munca ta nu îţi aduce satisfacţie, lucrurile pot deveni dificile”. a declarat Bill George.

    Există două tipuri de motivaţie: motivaţia extrinsecă, cum ar fi un salariu generos, şi motivaţia intrinsecă, cum ar fi să te bucuri de un job unde ajuţi oamenii în fiecare zi.

    Ambele joacă un rol construirea unei cariere de succes, potrivit expertului în leadership.

    „Dacă eşti motivat doar de faptul că faci mulţi bani, în timp satisfacţia se va diminua. Este nevoie de mai mult de atat”

    Buffett a rezolvat deja probabil problema motivaţiei exterioare. La vârsta de 93 de ani, este a şaptea cea mai bogată persoană din lume, cu o avere netă estimată la 135,6 miliarde de dolari, potrivit Forbes.

    Cu toate acestea, motivanţa sa interioară- împărtăşirea cunoştinţelor şi a bogăţiei sale cu ceilalţi, inclusiv explicaţii detaliate ale strategiilor sale de investiţii şi promisiunea de a dona 99% din averea sa în scopuri caritabile – ar putea fi ceea ce îl ajută cu adevărat, spune George.

    A deveni un om de succes poate începe prin a-ţi descoperi propriile motivaţii intrinseci şi extrinseci.

    Găsirea unui loc de muncă care să te împlinească nu duce însă prea departe. Descoperirea si aplicarea punctelor forte, sunt un pas important de asemenea, pentru a excela.

    Punctele forte ale lui Buffett includ autonomia, evitarea greşelilor şi optimismul, – plus ochiul său format pentru o investiţie bună – pe care a început să îl cultive de la vârsta de 11 ani. Buffett este, de asemenea, „neglijent” în ceea ce priveşte managementul practic şi nu îi place să renunţe la angajaţi sau să le spună altora ce să facă, a declarat miliardarul la adunarea acţionarilor Berkshire Hathaway din 2014.

    Cunoscându-şi punctele slabe, Buffett a reuşit să construiască o echipă de directori care îl pot ajuta în aceste zone, permiţându-i să se concentreze pe ceea ce ştie să facă cel mai bine.

    În mod similar, poţi să te pui în ton cu punctele tale forte cerându-i feedback managerului tău şi fiind atent la momentele în care eşti cel mai productiv – notând sarcina pe care o făceai în acel moment. Cu cât înveţi mai mult, cu atât mai mult poţi accepta oportunităţi şi proiecte care se aliniază mai bine cu capacităţile tale, conchide expertul în coaching.

  • Care este oraşul din România votat destinaţia turistică a anului şi oraş care inspiră

    Sibiul a fost votat destinaţia turistică a anului şi oraş care inspiră. „Oraşul nostru  inspiră de 20 de ani alte destinaţii, prin creativitate şi viaţa animată care atrage sute de mii de turişti în fiecare an”, spune primarul Astrid Fodor.

    „Am preluat ca primar, în numele Sibiului, nu unul, ci două premii pentru destinaţia noastră turistică. Unul distinge Sibiul ca <Oraş care inspiră> şi pe bună dreptate, pentru că oraşul nostru inspiră de 20 de ani alte destinaţii, prin creativitate şi viaţa animată care atrage sute de mii de turişti în fiecare an. Sibiul a adoptat turismul cultural, turismul de eveniment, cel sportiv, de aventură şi cel de cultură gastronomică, toate componente ale turismului de experienţă, deja de mulţi ani, Sibiul dând mereu tonul în turismul românesc. Marele premiu, cel de <Destinaţie a anului 2024>, vine să recunoască votul masiv pentru Sibiu, această distincţie acordându-se destinaţiei care a strâns cele mai multe voturi”, spune Astrid Fodor, primarul municipiului Sibiu.

    Competiţia a fostr organizată de Asociaţia Institutul pentru Oraşe Vizionare şi Asociaţia Destinaţia Anului.

    Gala a avut loc la Ateneul Român din Bucureşti.

  • Una dintre cele mai importante întrebări: ce câştigă industria locală de apărare în urma achiziţiilor militare. Coreenii de la Hanwha încearcă să îşi vândă vehiculului de luptă Redback în România şi spun că vor da de lucru industriei de apărare

    Producătorul coreean de armament Hanwha, care vrea să vândă în România maşina de luptă Redback (IFV), spune că industria românească de apărare va avea de câştigat în urma achiziţiei. Conform informaţiilor din partea companiei, pentru producţia de Redback ar urma să fie construite facilităţi şi în România.

    „Hanwha Aerospace doreşte să extindă cooperarea cu România şi planurile de modernizare a apărării de aici, în cadrul unui parteneriat puternic cu industriile locale. Vom aduce beneficii economice maxime pe piaţa românească prin activarea programelor de localizare, de la producţie locală, transfer tehnologic, până la înfiinţarea unui Centru de Excelenţă MRO”, a declarat Peter Bae, vicepreşedinte al Hanwha Aerospace Europe.

    Hanwha Aerospace, cea mai mare companie sud-coreeană din domeniul aerospaţial şi al apărării, se va alătura expoziţiei şi conferinţei Black Sea Defense & Aerospace (BSDA) 2024 şi aduc maşina de luptă Redback.

    Bazat pe K21 IFV al armatei sud-coreene, Redback are, printre dotări, capabilităţi In-arm; şenilele din cauciuc compozit; un sistem de protecţie activă hard-kill şi un afişaj de cunoaştere a situaţiei montat pe cască.

    În 2023, Redback a fost selectat de Australia pentru programul LAND 400 Phase 3, care prevede livrarea a 129 de IFV-uri, cu o implicare extinsă a lanţurilor de aprovizionare australiene, susţin coreenii. Redback este, de asemenea, considerat a fi o bază de referinţă pentru dezvoltarea următoarei generaţii de IFV-uri a armatei sud-coreene.

    Înfiinţată în 1977, Hanwha Aerospace este o companie globală din domeniul aerospaţial şi al apărării, care oferă un portofoliu larg de produse şi servicii în toate domeniile: terestru, aerian, maritim şi spaţial.

    În domeniul terestru, Hanwha Aerospace furnizează o varietate de sisteme de apărare, de la sisteme de artilerie, vehicule blindate de luptă la muniţii şi rachete ghidate.

  • Reuniune G7 pe tema activelor ruseşti îngheţate

    Şefii G7 din domeniul finanţelor, reuniţi în Italia în această săptămână, vor încerca să găsească o soluţie comună cu privire la modul de utilizare a activelor ruseşti îngheţate pentru a ajuta efortul de război din Ucraina, scrie Reuters.

    Miniştrii de finanţe şi bancherii centrali din Grupul celor şapte democraţii bogate – Statele Unite, Japonia, Germania, Franţa, Marea Britanie, Italia şi Canada – se vor reuni vineri şi sâmbătă în oraşul Stresa din nordul Italiei.

    Negociatorii G7 discută de săptămâni întregi despre cum să exploateze cel mai bine activele financiare ruseşti în valoare de aproximativ 300 de miliarde de dolari, care au fost îngheţate la scurt timp după ce Moscova a invadat Ucraina, în februarie 2022.

    Reuters notează că trebuie puse la punct multe aspecte juridice şi tehnice, ceea ce înseamnă că nu se aşteaptă ca la Stresa să se ajungă la un acord detaliat, potrivit mai multor oficiali.

    În acest caz, discuţiile informale vor continua în vederea prezentării unei propuneri şefilor de guvern din G7, care se vor întâlni în Puglia, în sudul Italiei, în perioada 13-15 iunie.

    Italia deţine preşedinţia G7 în acest an.

    Rusia a avertizat în repetate rânduri Occidentul cu privire la consecinţele în cazul în care activele sale sunt atinse şi a acuzat Washingtonul că intimidează Europa pentru a lua măsuri mai radicale pentru a o contracara în Ucraina.

    De asemenea, perspectivele comerţului global vor fi un alt subiect central la Stresa, după ce săptămâna trecută Statele Unite au dezvăluit creşteri tarifare abrupte pentru o serie de importuri chinezeşti, inclusiv baterii pentru vehicule electrice, cipuri de calculator şi produse medicale.

  • Românii vor intra în Turcia doar cu buletinul. Decizia a fost semnată de preşedintele Recep Erdogan

    Preşedintele turc Recep Tayyip Erdoğan a semnat un decret care le permite cetăţenilor români să intre în Turcia folosind doar cartea de identitate. Această decizie coincide cu vizita oficială a prim-ministrului român Marcel Ciolacu la Ankara. Noua reglementare este aşteptată să intre în vigoare în jurul datei de 1 iunie, conform surselor oficiale.

    Decretul specifică faptul că cetăţenii români care deţin o carte de identitate naţională vor fi exceptaţi de la cerinţele de viză pentru călătoriile turistice şi tranzitul prin Turcia, permiţând şederi de până la 90 de zile în orice perioadă de 180 de zile. Aceasta este în conformitate cu articolul 18 din Legea nr. 6458 privind străinii şi protecţia internaţională.

    Prim-ministrul Ciolacu a fost întâmpinat luni pe Aeroportul Internaţional Esenboga de către autorităţile locale din Ankara. Marcel Ciolacu este însoţit de o delegaţie de miniştri români iar vizita sa oficială în Turcia include întâlniri şi discuţii cu preşedintele Erdoğan.

    Această măsură este aşteptată să consolideze relaţiile bilaterale dintre România şi Turcia, facilitând călătoriile mai uşoare pentru turiştii şi oamenii de afaceri români. Exceptarea de la viză este anticipată să impulsioneze turismul şi să îmbunătăţească legăturile economice între cele două ţări.