BusinessMagazin

Blog

  • Artmark, cea mai mare casă de licitaţii de artă din România, a organizat anul trecut 47 de licitatii, cu vânzări totale de 11,3 milioane euro, în creştere cu 24%. Recordul anului a fost tabloul ”Ţărăncuţă odihnindu-se”, de Nicolae Grigorescu, achizitionat cu 365.000 euro

    Casa de licitatii de artă A10 by Artmark a organizat anul trecut 47 de licitatii, în uşoară scădere fată de 2023, când au avut loc 50 de evenimente de acest tip, dar vânzările au crescut cu 24%, la 11,3 milioane euro.

    De asemenea, rata medie de adjudecare în cadrul licitaţiilor organizate în Bucureştii a urcat la 73,38% (faţă de o medie de 70% în 2023).

    În paralel, vânzările private/directe/din magazinul Artmark au avut un trend ascendent, crescând cu 35%, de la 1,08 mil. euro în 2023 la 1,45 mil euro în 2024.

    Reprezentantii Artmark sunt de părere că majorarea vânzărilor a fost sustinută pe de-o parte de concentrarea Casei pe tematicile sale tradiţionale de licitaţie, care sunt arta plastică românească, de patrimoniu ori contemporană, segmente în vizibilă creştere, inclusiv în rândul audienţelor mai tinere (în defavoarea tematicilor secundare, precum cele de artă decorativă, lux – bijuterie şi ceasuri, dar şi carte şi antichităţi, şi, pe de altă parte, inflatiei, care a determinat multi clienti să economisească mai mult în bunuri culturale importante.

    Anul 2024 a fost primul an complet de licitaţii de artă organizate de Artmark Bulgaria la Sofia, unde au avut loc patru licitaţii principale de artă bulgărească, cu vânzări de 1,36 mil. euro. Rata  medie anuală de adjudecare pe această piată a fost de 90,52%.

    Similar, 2024 a fost primul an complet de licitaţii de artă organizat de Artmark Croaţia la Zagreb. Sucursala locală a organizat patru licitatii, cu un total de vânzări de 1,07 mil. euro şi o rată medie anuală de adjudecare de 60,92%.

    Printre recordurile înregistrate de vânzările de artă în cursul anului trecut se numără tabloul „Ţărăncuţă odihnindu-se” („Ţărăncuţa cu mărgele roşii”) de Nicolae Grigorescu, achizitionat cu 365.000 euro, în decembrie, la Bucureşti, cel mai bine vândută pictură românească, în licitaţii, în România.

    Totodată, Artmark a marcat, în Licitaţia Artmark de Toamnă Zagreb, recordul pentru o vânzare croată prin licitaţie în Croaţia, adjudecând pentru 66.000 de euro o importantă pictură de patrimoniu a maestrului Vlaho Bukovac, „Frumuseţe antică”, din 1915.

    La Sofia, recordul de licitaţie datează tot din decembrie, prin adjudecarea pentru 60.000 de euro a picturii maestrului modernist Jules Pascin, „Hermine David şi prietenele”, din 1917. 

     

     

  • Ploaie îngheţată la Cluj: 50 de persoane au ajuns la spital după ce au alunecat pe gheaţă

    Şase dintre acestea au avut nevoie de internare şi intervenţii chirurgicale din cauza căzăturilor pe gheaţă.

    Fenomenul de polei, cauzat de inversiunea termică care a provocat şi ceaţa densă din ultimele zile, a afectat mai multe zone din Transilvania.

    Pe lângă Cluj, şi judeţele Bistriţa, Braşov şi Covasna au fost lovite de ploaia îngheţată, însă fenomenul s-a manifestat doar pe zone restrânse.

    Meteorologii spun că astfel de situaţii periculoase nu se vor mai repeta în următoarele zile.

  • Veşti bune pentru toţi românii cu credite. Anunţul făcut de BNR pe care mulţi şi-l doreau să îl audă la începutul lui 2025

    Indicele ROBOR la 3 luni, folosit pentru calcularea dobânzilor variabile la creditele în lei contractate de populaţie înainte de luna mai 2019, precum şi pentru creditele companiilor în lei, deschide anul 2025 la 5,92%, stagnând faţă de ultima şedinţă de anul trecut din data de 31 decembrie 2024, potrivit datelor BNR.

    Indicele ROBOR la 3 luni a fost cotat în ultima zi din 2024 la 5,92%, nivel similar faţă de ziua precedentă şi cu 4,66% sub nivelul de la începutul anului, potrivit datelor BNR.

    Indicele a deschis anul 2024 la cotaţia de 6,21% (3 ianuarie 2024)

    În cel mai recent sondaj al Asociaţiei CFA România, din noiembrie 2024, indicele ROBOR la 3 luni este preconizat să atingă 5,83% în următoarele 12 luni.

    De asemenea, ROBOR la 6 luni, utilizat la calculul dobânzilor la creditele ipotecare în lei cu dobândă variabilă, este cotat vineri la 5,97%, în scădere uşoară faţă de ultima şedinţă din 2024, când era cotat la 5,98%.

    Iar, ROBOR la 12 luni, a stagnat tot la 6,03% cât era cotat în 31 decembrie 2024 – ultima şedinţă de anul trecut .

  • Misterele ordonanţei trenuleţ: De ce nu sunt prezentate în nota de fundamentare efectele pe buget cu plus şi minus în detaliu? Calculele ZF indică o reducere a deficitului bugetar de 2% din PIB

    În lipsa unor evaluări precise asupra impactului bugetar din ordonanţa „trenuleţ”, care a bulversat mediul de business la sfârşitul anului trecut, Ziarul Financiar a calculat, pe baza datelor oficiale o estimare de reducere a deficitului bugetar cu 2% din PIB, adică aproximativ 40 mld. lei. 

    Aşa cum ne-a obişnuit, secretoşii experţi din Ministerul de Finanţe nu indică exact, pe fiecare capitol al prevederilor impactul bugetar calculat în miliarde de lei, ci doar o estimare globală pentru toată ordonanţa, care are 30 de pagini şi zeci de prevederi: 126 mld. lei la tăieri de cheltuieli şi 7 mld. în plus la venituri. Acestea sunt singurele date prezentate în nota de fundamentare privind impactul bugetar, menţionate la sfârşit. 

    Un guvern transparent ar fi trebui să prezinte impactul bugetar pe fiecare măsură, la venituri şi cheltuieli. Iată că şi noul guvern vine cu ideea „noi ştim mai bine şi nu vă punem date la dispoziţie”. La un PIB de 2.000 mld. lei estimat pentru 2024, impactul bugetar total indicat de Finanţe ar fi un neverosimil 7% din PIB, ceea ce ar indica un deficit bugetar zero sau de doar 1% pentru anul viitor, un lucru car este practic imposibil. De fapt, fără să o spună, cele 126 mld. de lei tăierea de cheltuieli înseamnă atât îngheţările de pensii şi salarii şi celelalte măsuri de cheltuieli intrate în vigoare de la 1 ianuarie, specifice pentru 2025, cât şi o sumă mult mai mare care este aferentă tuturor amânărilor de cheltuieli care se fac practic în fiecare an, asumate prin legi anterioare, dar niciodată aplicate, cum este prevederea din legea educaţiei ca Ministerul Învăţământului să primească 6% din PIB. 

    De fapt, conform calculelor Ziarului Financiar, impactul specific pentru 2025 este o reducere a cheltuielilor bugetare faţă de un eventual buget care nu ar fi îngheţat salariile şi pensiile şi nu ar fi introdus şi celelalte reduceri de cheltuieli, în valoare de 30 mld. lei. La acestea s-ar adăuga venituri de 7-8 mld. lei, deci impactul pozitiv în sensul reducerii deficitului bugetar ar fi de aproape 2% din PIB. Ca urmare, reiese faptul că, prin această ordonanţă guvernul încearcă să ducă deficitul de la un estimat de 8% din PIB în 2024, la 6% în 2025. 

    Îngheţarea salariilor ar urma să aducă economii de 1% din PIB, iar îngheţarea pensiilor de 0,5%. Practic, guvernul a cheltuit cu salariile, până la final de 2024, 160 mld. lei. Dacă ar fi avut loc o creştere salarială de 12% în 2025, economia cu îngheţarea ar fi de aproximativ 20 mld. lei, adică 1% din PIB. Similar, la plăţi cu pensiile de 221 mld. lei în 2024, indexarea ar fi însemnat, în 2025, 0,5% din PIB, adică 9-10 mld. lei. 

    Cum arată impactul bugetar al ordonanţei trenuleţ pe capitole:

    – Din scăderea pragului la microîntreprinderi de la 500.000 de euro la 250.000 de euro, guvernul ar putea să încaseze suplimentar la buget 1,5 mld. lei din impozit pe profit, pentru că peste 100.000 de companii ar trece de la impozit pe venit de 1% sau 3% la impozit pe profit de 16%. 

    – Din eliminarea facilităţilor fiscale, adică scutirea de la plata impozitului pe venit pentru IT, construcţii sau agro, şi scutirea de la plata contribuţiilor, guvernul ar putea încasa aproximativ 4,5 mld. lei de la cei 650-700.000 de angajaţi care beneficiază de aceste facilităţi în acest moment.

    – Din creşterea impozitului pe dividende de la 8% la 10%, guvernul ar putea încasa suplimentar circa 1 mld. lei, adică 200 mil. euro, faţă de cât este estimat că va încasa în 2024. 

    – Îngheţarea salariilor bugetare cu tot cu sporuri şi alte beneficii ar avea cel mai mare impact, de aproximativ 18-19 mld. lei economii la buget, dacă se ia în considerare creşterea din 2024 faţă de 2023. Practic, cu aceeaşi creştere în 2025, guvernul ar fi plătit circa 1% din PIB în plus la salariile bugetarilor.

    – Din îngheţarea indexării pensiilor impactul bugetar, practic economia care se face la buget, este de circa 0,5% din PIB, adică 9-10 mld. lei. 

    – Din tăierea la jumătatea tichetelor de vacanţe pentru cei 1,3 mil. angajaţi bugetari, economia la buget este de 1 mld. lei.

  • Care este oraşul ce a fost declarat cel mai poluat din lume

    Capitala Vietnamului, Hanoi, a fost acoperită de smog în ultimele săptămâni şi se situează în fruntea listei celor mai poluate oraşe din lume. Guvernul a declarat că va promova mai multe vehicule electrice (EV) pentru a atenua problema, potrivit Reuters.

    Nivelurile de particule mici periculoase, cunoscute sub denumirea de PM2,5, au fost măsurate la 266 micrograme pe metru cub în Hanoi, vineri dimineaţă, cea mai mare valoare de pe lista celor mai poluate oraşe, potrivit AirVisual, care furnizează informaţii independente privind poluarea aerului la nivel mondial prin intermediul unei aplicaţii pentru telefon.

    Ţara din Asia de Sud-Est, un centru regional de producţie cu una dintre economiile cu cea mai rapidă creştere din Asia, a raportat ani de zile o poluare gravă a aerului în marile sale oraşe, în special în Hanoi.

    Smogul dens este cauzat în principal de traficul intens, arderea gunoaielor şi activităţile industriale. „Noi, cei în vârstă, o simţim foarte clar atunci când suferim de probleme respiratorii care duc la dificultăţi de respiraţie”, a declarat Luu Minh Duc, un locuitor al oraşului, în vârstă de 64 de ani. „Situaţia pare să se înrăutăţească în ultima vreme”.

    Joi, în cadrul unei întâlniri cu ministrul Transporturilor, viceprim-ministrul Tran Hong Ha a făcut apel la o tranziţie accelerată către vehiculele electrice (VE), ca parte a eforturilor de reducere a poluării, a raportat mass-media de stat. Hanoi are ca obiectiv ca cel puţin 50% din autobuze şi 100% din taxiuri să fie vehicule electrice până în 2030.

  • Vinul roşu francez se confruntă cu un declin „existenţial”: Generaţiile tinere optează din ce în ce mai mult pentru alte băuturi sau renunţă complet la alcool

    Vinul roşu francez se confruntă cu un declin „existenţial” dacă nu se adaptează, potrivit celor care lucrează în industrie, deoarece generaţiile mai tinere optează din ce în ce mai mult pentru alte băuturi sau renunţă complet la alcool, potrivit FT. 

    Consumul de vin roşu în Franţa a scăzut cu aproximativ 90% faţă de anii 1970, conform Conseil Interprofessionnel du vin de Bordeaux (CIVB), o asociaţie de industrie.

    Consumul total de vin, incluzând vinurile roşii, albe şi rosé, a scăzut cu peste 80% în Franţa din 1945, potrivit datelor din sondaje realizate de Nielsen. Declina este în accelerare, Generaţia Z achiziţionând jumătate din volumul cumpărat de milenialii mai în vârstă.

    „Problemele legate de vin — în special vinul roşu — devin acum existenţiale şi reprezintă o preocupare de peste un deceniu”, a declarat Spiros Malandrakis, analist de băuturi la Euromonitor International.

    Industria suferă de „o lipsă de conexiune cu generaţiile mai tinere” şi s-a confruntat anterior cu „un sentiment de automulţumire” datorită popularităţii vinului în rândul generaţiei baby boomers, a adăugat acesta.

    Schimbarea în consumul francez accentuează tendinţele globale care afectează sectorul, cum ar fi consumul redus de alcool şi schimbările de gusturi. Vinurile roşii, în special, pierd teren în faţa tinerilor, care preferă vinurile rosé, berea, spirtoasele şi opţiunile fără alcool.

    „La fiecare generaţie din Franţa vedem schimbări. Dacă bunicul bea 300 de litri de vin roşu pe an, tatăl bea 180 de litri, iar fiul, 30 de litri”, a spus Jean-Pierre Durand, membru al consiliului CIVB.

    Industria se confruntă, de asemenea, cu o scădere accentuată a cererii din partea Chinei, una dintre principalele sale pieţe de export, şi cu impactul schimbărilor climatice.

    Problemele nu au afectat în mod egal toate categoriile de vin. „Vinurile roşii de volum mare şi cu un conţinut ridicat de taninuri sunt în declin puternic, iar acest lucru se accelerează odată cu schimbarea generaţiilor”, a declarat Thomas Castet, cumpărător de vinuri.

    Unii lideri din industrie se aşteaptă ca producătorii să răspundă concentrându-se pe vinuri de calitate superioară sau extinzându-şi oferta către alte produse, cum ar fi vinurile albe sau cele cu conţinut redus de alcool — deşi acestea necesită investiţii în noi viţe şi echipamente.

    Durand, care conduce şi producătorul de vin AdVini din sud-vestul Bordeaux-ului, a prezis că în viitor cererea pentru vinurile de gamă joasă va fi redusă, deoarece generaţiile mai tinere pun accent pe calitate în detrimentul cantităţii. Unele vinuri sunt vândute în Franţa pentru doar 2,50 euro pe sticlă.

    Totuşi, Durand a menţionat că supraproducţia şi prezenţa multor vinuri de calitate inferioară au afectat imaginea Bordeaux-ului, deşi regiunea este cunoscută şi pentru zona Saint-Émilion, care produce vinuri de top, de calitate şi costisitoare.

    Situaţia este dificilă chiar şi pentru unele crame de înaltă calitate. Recolta din 2024 la Château Mauvinon, o afacere familială mică din Saint-Émilion, a fost afectată de temperaturile ridicate şi de mucegai — probleme întâlnite în întreaga regiune din cauza schimbărilor climatice.

  • Cele mai mari companii din Germania ating pentru prima dată un procent de peste 25% femei în poziţii de conducere. Legea cotelor obligatorii adoptată în 2020 a îmbunătăţit egalitatea, dar ţara rămâne în urma colegilor occidentali

    Proporţia femeilor în roluri de conducere în afacerile germane a atins un nivel record, semn că ţara începe, în sfârşit, să ajungă din urmă colegii occidentali în ceea ce priveşte îmbunătăţirea egalităţii de gen la locul de muncă, scrie FT. 

    Un studiu realizat de firma de consultanţă Russell Reynolds a constatat că femeile ocupă acum peste 25% din poziţiile de conducere de nivel înalt în cele mai mari 40 de companii listate din Germania, o creştere de două puncte procentuale faţă de 2023.

    Studiul a relevat că ponderea femeilor în poziţii de top a crescut de la 13,3% în 2020 la 25,4% în prezent, un nou record.

    Germania are acum, pentru prima dată, trei femei directori executivi la companii listate pe DAX: Bettina Orlopp la Commerzbank, Karin Rådström la Daimler Truck şi Belén Garijo la Merck.

    Cu toate acestea, un raport recent al Fundaţiei suedezo-germane AllBright a arătat că cea mai mare economie din zona euro este încă mult în urmă faţă de colegii internaţionali, în special faţă de Marea Britanie.

    Raportul a menţionat că femeile ocupă 32,1% din rolurile de conducere în cele mai mari 40 de companii listate din Marea Britanie, 30,1% în SUA, 28,8% în Franţa şi 28,2% în Suedia.

    Fundaţia a subliniat că, în Marea Britanie, există o mai mare conştientizare publică a necesităţii egalităţii şi diversităţii, iar „aşteptările faţă de companii sunt ridicate”.

    Îmbunătăţirea din Germania reflectă succesul unei legi adoptate în 2020 care a stabilit o cotă obligatorie pentru femei în conducerea superioară a companiilor publice. Măsura a fost luată după ce miniştrii au constatat că încercările anterioare de a încuraja companiile să angajeze mai multe femei pe baze voluntare au eşuat.

    Legea stipulează că consiliile de administraţie cu mai mult de trei membri trebuie să includă cel puţin o femeie. Grupurile de afaceri au susţinut la acel moment că aceasta reprezintă o interferenţă nejustificată în activitatea companiilor şi că, oricum, nu există suficiente candidate potrivite pentru roluri de conducere.

    Cu toate acestea, în studiul său, Fundaţia AllBright a subliniat că Marea Britanie a reuşit să obţină rezultate mai bune în egalitatea de gen fără a impune cote, concentrându-se în schimb pe măsuri menite să asigure accesul mai multor femei la poziţii de conducere la toate nivelurile.

    Autorii AllBright au declarat că Germania a „pierdut prea mult timp” pe dezbaterea legată de cote.

    Rezultatele Russell Reynolds reflectă concluziile unui sondaj similar realizat de organizaţia germană Women on Supervisory Boards (Fidar), care a constatat că 25,7% dintre managerii de nivel înalt din companiile listate pe DAX sunt acum femei, iar femeile reprezintă 39,7% din consiliile de supraveghere DAX.

    „Acest lucru arată că diversitatea de gen nu este un subiect temporar, ci câştigă importanţă în vremuri economice dificile”, a declarat Jens-Thomas Pietralla, şeful Russell Reynolds pentru Europa.

    La 12 companii, o treime sau mai mult din consiliul executiv este format din femei, potrivit Russell Reynolds, iar la două companii — Commerzbank şi Siemens Healthineers — această proporţie creşte la 50%. Porsche SE este singura companie fără femei în roluri de conducere de top.

    Russell Reynolds a declarat că femeile sunt reprezentate în mod deosebit în companiile din energie, bunuri de consum, asigurări şi servicii financiare. Reprezentarea lor este deosebit de scăzută în industria auto.

  • Apple oferă reduceri rare la iPhone-uri în China pentru a combate concurenţa

    O promoţie de patru zile, care începe sâmbătă, 4 ianuarie, include reduceri de până la 500 de yuani (68,50 de dolari) la unele dintre cele mai noi telefoane mobile lansate de gigantul tehnologic american.

    Producătorul chinez de telefoane Huawei a redus, de asemenea, preţurile dispozitivelor sale mobile high-end cu până la 20%. Reducerile vin în contextul în care consumatorii din China rămân ezitanţi privind cheltuielile pentru tehnologie, din cauza provocărilor economice ale ţării.

    Oferta acoperă modelele de top produse de Apple, precum şi telefoanele mai vechi şi alte câteva dispozitive. Cea mai mare reducere de 500 de yuani se va aplica telefonului iPhone 16 Pro, care are un preţ de pornire de 7.999 yuani, dar şi dispozitivului iPhone 16 Pro Max, care costă în prezent 9.999 yuani.

    Compania a organizat o promoţie similară în China şi anul trecut, înainte de sărbătoarea Anului Nou Lunar. Anul acesta, sărbătoarea începe la sfârşitul lunii ianuarie.

  • Prognoza pentru următoarele 4 săptămâni

    Săptămâna 6 – 13 ianuarie 2025

    Valorile termice se vor situa peste cele specifice pentru această săpămână pe întreg teritoriul României, dar mai ales în regiunile estice. Regimul pluviometric va fi local excedentar în extremitatea de nord a ţării, iar în rest va fi în general apropiat de cel normal pentru acest interval.

    Săptămâna 13 – 20 ianuarie 2025

    Temperaturile medii se vor situa în jurul celor normale pentru această perioadă în toate regiunile. Cantităţile de precipitaţii vor fi deficitare în regiunile vestice, nordvestice şi local în cele centrale, iar în rest vor fi în general apropiate de cele normale pentru acest interval.

    Săptămâna 20 – 27 ianuarie 2025

    Temperatura medie a aerului va avea valori în general apropiate de cele normale pentru această perioadă, în cea mai mare parte a ţării. Regimul pluviometric estimat pentru acest interval va fi deficitar în toate regiunile, dar mai ales în cele sud-vestice.

    Săptămâna 27 ianuarie – 03 februarie 2025

    Mediile valorilor termice se vor situa uşor peste cele specifice pentru această săptămână, în cea mai mare parte a ţării, dar mai ales în regiunile nord-estice. Cantităţile de precipitaţii vor avea o tendinţă deficitară în toate regiunile, dar mai ales în cele sudice.

  • Afaceri de la Zero. Dominic Marcu a fondat şcoala de schi şi snowboard Snowline din Azuga şi atrage la lecţii de schi şi tabere 1.000 de copii în sezonul de iarnă

    Dominic Marcu, instructor de schi dar şi pilot în Campionatul  Naţional de Viteză de Coastă, a fondat şcoala de schi şi snowboard Snowline din Azuga şi atrage, în medie, la lecţii de schi şi tabere 1.000 de copii în sezonul de iarnă.

    „Şcoala de schi a fost fondată în 2017, iar de atunci am reuşit să creştem şi să avem cât mai mulţi elevi. Suntem o echipă din ce în ce mai mare de instructori de schi şi snowboard, iar povestea începe încă de când aveam trei ani, pentru că atunci am pus prima dată schiuri în picioare”. A ajuns să concureze la Campionatul Naţional de Ski Alpin, unde a avut rezultate foarte bune iar ulterior a devenit instructor de schi. Mai întâi a lucrat la o şcoală de schi, iar după aceea a decis să deschidă propria şcoală în Azuga. Mai mult, tânărul antreprenor este şi pilot profesional de curse.

    Taberele de schi sunt  organizate la Azuga. Tariful pentru o lecţie individuală de schi este de 170 de lei pe oră, la care  se adaugă costul cu echipamentul.

    „Acum depinde cât lecţii doresc în acea zi, dar noi recomandăm două -trei ore pentru un copil pe zi.  Este suficient pentru a învăţa în câteva zile tainele schiului”.

    El mai spune că încasările sunt mai mari de la an la an pentru că cererea este în creştere. „A ajuns un sport foarte îndrăgit de majoritatea părinţilor care îşi aduc copiii la schi, dar şi adolescenţii în continuare practică sporturi de iarnă. Deci în România totul este în creştere pe domeniul acesta de sport de iarnă şi munte şi sunt foarte bucuros când văd oameni care sunt pasionaţi de aşa ceva”.

    Antreprenorul deţine şi un centru de închiriat echipament sportiv de iarnă.

    „Centrul merge foarte bine pentru că am reuşit să facem un parteneriat cu o companie mare care distribuie echipament sportiv şi în fiecare an noi avem echipamente noi de închiriat. Noi punem la dispoziţie echipamente pentru copii, chiar şi foarte mici”.

    Pe viitor, antreprenorul are în plan mărirea echipei de instructori de schi pentru a oferi lecţii de schi în mai multe staţiuni.

    El subliniază că pentru dezvoltarea turismului trebuie deschise cât mai multe pârtii de schi la o altitudine cât mai mare, dar trebuie inclusiv legatee staţiunile între ele, inclusiv ski pas-urile. Este nevoie şi de investiţii în instalaţii noi de transport pe cablu şi în instalaţii de zăpadă artificială foarte performantă.