Blog

  • Clienţii Orange România pot accesa Internetul la viteze 4G şi pe telefoane, nu doar pe tablete

     Serviciul de internet mobil 4G de la Orange este disponibil în centrul şi nordul Bucureştiului, în zona metropolitană din nordul Capitalei, în staţiunile de pe Valea Prahovei, în zona Bran-Moieciu şi în Poiana Braşov.

    Vitezele 4G în reţeaua Orange pot ajunge până la 75 Mbps pentru descărcare (download) şi 37,5 Mbps pentru încărcare (upload).

    Clienţii au acces la serviciul 4G pe telefoanele mobile compatibile împreună cu abonamentele Panteră 39 şi Panteră 49, al căror preţ este de 39 euro, respectiv 49 euro. Preţurile includ TVA.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Finanţele se grăbesc să rescrie Codul fiscal la presiunea mediului de business

    Ministerul de Finanţe se grăbeşte să rescrie Codul fiscal la presiunea oamenilor de afaceri, iar secretarul de stat Dan Manolescu a afirmat că instituţia pe care o reprezintă va finaliza la jumătatea acestui an o formă finală a Codului fiscal.

    Aceasta va fi supusă dezbaterii opiniei publice, urmând ca în toamnă să intre în Parlament, iar până la sfârşitul lui 2013 să fie aprobată.

    Manolescu a subliniat că actele normative elaborate în sfera procedurii fiscale ar trebui să se regăsească separat deoarece îngreunează textul şi din cauza faptului că acestea se modifică mai frecvent şi mai repede.

    „În procesul de rescriere a Codului fiscal ne-am propus să mutăm tot ceea ce ţine de procedură pentru că îngreunează textul. Procedura trebuie să se regăsească separat şi e nevoie să se schimbe mai repede şi mai des pentru că Agenţia Naţională de Administrare Fiscală îmbunătăţeşte frecvent sistemul IT. În consecinţă această zonă trebuie să fie mai fluidă decât cea legislativă“, a declarat ieri Manolescu în cadrul conferinţei „Fiscal 2013“, organizată de Wall Street.ro.

    Ministerul de Finanţe intenţionează să transfere prevederile importante din normele de aplicare la Codul fiscal în textul acestuia, pentru a unifica legislaţia, urmând ca după rescrierea Codului cu integrarea tuturor modificărilor să fie integrate şi normele într-un singur document.

    Manolescu admite că s-au făcut multe modificări ale legislaţiei fiscale în ultimii ani, dar în opinia sa problema nu constă în numărul modificărilor, ci este legată de rapiditatea acestor schimbări.

    „Nu modificările sunt problema, ci viteza cu care s-au realizat acestea şi modul în care s-au efectuat pentru că de cele mai multe ori s-au făcut schimbări fără a fi consultată şi opinia publică“, a adăugat secretarul de stat.

    În ceea ce priveşte implementarea impozitului forfetar, secretarul de stat spune că proiectul este încă în dezbatere cu reprezentanţii Ministerului pentru IMM-uri, Mediul de Afaceri şi Turism.

    „Pe tema impozitului forfetar nu s-a ajuns la o concluzie, încă sunt discuţii. Sunt evaluate anumite sche­me şi forme de calcul pe domenii. Trebuie să identifi­căm o metodă şi să stabilim cum va fi aşezat şi implementat acest impozit.“

    Manolescu consideră că oricare va fi modul de implementare a impozitului forfetar acesta va stârni nemulţumiri şi reacţii pentru că „în general orice măsură în domeniul fiscalităţii adoptată de minister nu este bine primită. Sunt convins că vor exista nemulţumiri,  orice taxă nou-introdusă îi mulţu­meşte pe unii, dar îi supără pe alţii“.

    Va stârni nemul­ţu­miri pentru că va fi calculat pornind de la medii, unii vor fi avantajaţi, alţii nu.“.

    Toate stirile sunt pe zf.ro

  • Immofinanz a semnat cu trei chiriaşi pentru 2.600 mp de birouri, 1,3% din portofoliu

    Grupul austriac Immofinanz, cel mai mare proprietar de birouri din Bucureşti, a atras în portofoliu trei companii noi care au preluat spaţii de 2.600 de metri pătraţi, în timp ce un alt client a decis să se extindă. Două dintre contracte, cu firmele Veolia Water Solutions & Technologies România (1.100 mp) şi Acvatot (1.000 mp), au fost semnate în cadrul proiectului IRIDE Business Park de pe bulevardul Dimitrie Pompeiu, parc de afaceri cu o suprafaţă închiriabilă de 93.000 de metri pătraţi, care a ajuns la un grad de ocupare de 91%. Al treilea contract a fost semnat însă în clădirea North Center din zona Pipera-Tunari, unde firma Adrem Invest a preluat un spaţiu de 527 de metri pătraţi, în timp ce în aceeaşi clădire firma CBN International şi-a extins suprafaţa ocupată la 1.400 de metri pătraţi, contract ce a dus gradul de ocupare al proiectului la 72%. Immofinanz deţine în Bucureşti birouri cu o suprafaţă închiriabilă cumulată de 206.000 mp, evaluate la circa 351 mil. euro, astfel că prin noile contracte austriecii şi-au asigurat chiriaşi pentru 1,3% din portofoliu.

    Toate stirile sunt pe zf.ro

  • Anchetă la Deutsche Bank: Instituţia, suspectată că ar fi ascuns pierderi de până la 12 miliarde de dolari în timpul crizei

     Anchetatori ai Bundesbank vor călători la New York săptămâna următoare. Investigaţia urmează să stabilească dacă cea mai mare bancă din Germania a supraevaluat intenţionat instrumente financiare derivate, astfel încât să evite un eventual ajutor de stat.

    Experţii băncii centrale vor discuta cu persoane care au informaţii despre tranzacţiile Deustche Bank din perioada 2006-2009, inclusiv foşti angajaţi.

    Investigaţia deschide un nou front pentru Deutsche Bank, notează Financial Times. Comisia pentru Bursă şi Valori Mobiliare din SUA se află printre autorităţile de reglementare care cercetează deja cazul.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Cazul „Bank of Cyprus” pe înţelesul tuturor

    Lucrurile sunt, în mare, cunoscute. Importante sunt însă detaliile. Şi primul detaliu, ce merită să fie analizat, este legat de faptul că Bank of Cyprus România… nu este bancă românească.

    Aşa cum este, bunăoară, Alpha Bank. Sau Banca Românească. Sau Raiffeisen Bank. Aceste trei bănci, ca şi multe altele din sistemul nostru bancar, sunt bănci româneşti cu capital străin. Bank of Cyprus România, în schimb, este o sucursală deschisă în ţara noastră (şi nu e singura) de o bancă din străinătate. Desigur, nu de oriunde, ci dintr-o altă ţară a Uniunii Europene, în condiţii reglementate de Uniunea Europeană.

    Mama acestei sucursale, Bank of Cyprus, este o instituţie de credit înfiinţată în Cipru şi autorizată de Banca Centrală a Ciprului. În baza acestei autorizaţii, potrivit legislaţiei europene în domeniu, poate desfăşura operaţiuni pe întreg teritoriul Uniunii Europene. În România, este prezentă prin intermediul unei sucursale şi a reţelei ei de agenţii. În aceste condiţii, nu Banca Naţională a României, ci Banca Centrală a Ciprului asigură supravegherea atât a băncii-mamă din Cipru, cât şi a sucursalelor deschise, indiferent de localizarea acestora în spaţiul Uniunii Europene.

    Cazul Bank of Cyprus România este doar un detaliu al acestui tablou mare, cu desfăşurare la nivel european. Activitatea sucursalei a fost suspendată temporar, începând de la 1 aprilie 2013. Motivul: identificării unei posibile soluţii de reorganizare, prin vânzare, de către autorităţile din Cipru. Decizia este a Băncii Centrale a Ciprului. Fiind sucursală a unei bănci străine, Bank of Cyprus România, care nu are personalitate juridică română, este obligată să dea curs deciziei. La rândul lor, autorităţile române sunt obligate să respecte această decizie.

    Desigur, apare aici o întrebare: care sunt drepturile Băncii Naţionale a României de a supraveghea o astfel de sucursală? Ele sunt limitate. Odată cu aderarea la Uniunea Europeană, am intrat într-un mecanism de supraveghere bazat pe consultare şi cooperare cu autorităţile din ţara de origine a instituţiilor de credit, care îşi deschid sucursale în România. BNR este obligată, când apare o cerere de deschidere a unei astfel de sucursale, să culeagă informaţii despre reputaţia băncii, să aibă schimburi de opinii cu autorităţile din ţara de origine, iar cât priveşte supravegherea lucrurile se rezumă la indicatorii de lichiditate şi la regimul rezervelor minime obligatorii.

    Treburile au mers şnur. Sucursala din România a Bank of Cyprus s-a adaptat realităţilor noastre, a dat credite, a adunat depozite şi a făcut profit. Firul nu s-a rupt aici. S-a rupt la Nicosia. Banca-mamă din Cipru a intrat în administrare specială, fiind obligată de Banca Centrală să demareze un proces de recapitalizare. Şi de restructurare. Este evident că subsidiarele şi sucursalele băncii, din alte ţări europene, au intrat sub incidenţa acestui regim.

    Fără îndoială, decizia legată de sucursala din România este o alternativă bună, constituind o încercare de protejare a celor care şi-au depus economiile în această bancă. Sperăm că va fi găsit repede un cumpărător. Nefiind însă exclus riscul unei nereuşite. Sigur, depunătorii sunt neliniştiţi, atât cei cu depozite până la 100.000 de euro, dar mai ales cei cu depozite mai mari.

    Unii spun: „BNR este vinovată, că nu ne-a spus la ce ne putem aştepta”. Am autoritatea morală să le reamintesc că personal, de sute de ori, în ziare, la radio sau la televiziune, am precizat că prezenţa unor sucursale în peisajul bancar românesc nu este totuna cu activitatea băncilor româneşti cu capital străin. Iar Bank of Cyprus România a înscris negru pe alb, în formularul de depunere, că depozitele până la 100.000 de euro sunt garantate în Cipru şi nu în România. Repet, acum, că oricine a adunat bani din economisire şi îi plasează trebuie să ştie exact în ce condiţii îi plasează şi care sunt riscurile. Sperăm totuşi că sucursala din România a Bank of Cyprus va fi vândută şi că toate depozitele de aici vor intra sub incidenţa legii române. O nereuşită nefiind însă exclusă.

    Toate stirile sunt pe zf.ro

     

  • Chioşcurile de cartier capitulează pe rând în lupta cu reţelele străine

    „În afară de ţigări, sucuri şi apă nu mai vindem nimic. De când s-a deschis magazinul Shop&Go aici şi Mega Image la piaţa Gemeni ne-au scăzut vânzările cu peste 60-70%. Chiar ne gândim să închidem.“

    Afirmaţiile lui Mihai, 45 de ani, administratorul unei mici alimentare situate la parterul unei case din zona Pieţei Romane, sunt valabile şi în cazul altor afaceri mici de familie din comerţ care s-au trezit peste noapte cu un supermarket Mega Image, Shop&Go sau Profi în apropierea lor.

    Parterul blocurilor şi străduţele înguste din centrul Capitalei, până nu demult un teritoriu dominat de chioşcuri şi alimentare, au devenit noua ţintă a multinaţionalelor din comerţ care vor o bucată cât mai mare din vânzările „de la colţul străzii“, o piaţă estimată de ZF la 7-8 mld. euro anual.

    „Noi avem ghinion că avem un supermarket Shop&Go vizavi (…).Vin mulţi oameni pentru espresso-ul de la dozator“, spune Denisa Munteanu, vânzătoare într-un alt magazin din Capitală. În ultimii trei ani peste 45.000 de afaceri mici din comerţ au capitulat în faţa crizei, în timp ce reţelele din retailul modern au trecut de 1.000 de locaţii după investiţii de un miliard de euro.

    Toate stirile sunt pe zf.ro

  • Analiştii cred că economia va fi pe plus în T1. Oamenii de afaceri sunt mai pesimişti

    Creşterea economică a fost de 0,7% anul trecut, mult peste ritmul estimat anterior de Institutul de Sta­tistică, de 0,3%, amploarea revizuirii, determinată în principal de factori statistici, luându-i prin surprindere pe analişti.

    Primul trimestru din 2013 a venit cu veşti amestecate de la principalii indicatori macro, în timp ce din mediul de business nu au apărut semnale încurajatoare, iar oamenii de afaceri sunt pesimişti şi vorbesc despre un „start slab“ şi scăderea consumului.

    În timp ce vânzările cu amănuntul, producţia industrială şi exporturile au fost în teritoriul pozitiv în primele luni ale anului, construcţiile şi agricultura au continuat să se contracte, după cum remarcă şi analiştii.

    Pentru 2013 entuziasmul privind creşterea economică s-a mai temperat, prognozele – revizuite deja din prima lună a anului în jos – indicând un plus de 0,5-1,6%.

    Violeta Luca, CEO al retailerului de electroIT Flanco, spune că primul trimestru nu a adus creş­terile aşteptate pentru piaţa de profil, consumatorii fiind în continuare prudenţi în achiziţii. „Startul slab din acest an mă face să îmi revizuiesc estimările de piaţă pentru acest an. Astfel dacă la finalul lui 2012 sau chiar şi acum două luni aş fi vorbit de un avans de 7-10%, acum cred că nu vom avea o creştere mai mare de cinci procente“, spune Luca.

    Anul trecut economia României a rămas în teritoriul pozitiv datorită influenţei favorabile a consumului intern, ajutată şi de majorarea salariilor din sectorul public, în timp ce exporturile nete au fost pe minus. Revizuirea PIB estimat pentru 2012 a avut la bază informaţiile suplimentare, referitoare la trimestrul al patrulea, legate de administraţia publică, dar şi schimbarea anului de bază folosit la calcularea indicilor de volum şi preţ, din 2005 în 2010.

    Analiştii afirmă că noile cifre de PIB pentru 2012 au surprins deoarece revizuirea a fost mai mare decât de obicei şi amintesc că avansul economic de 0,7% din 2012 a plasat România în topul ţărilor cu cele mai mari creşteri economice din UE şi a reprezentat o surpriză plăcută.

    După o îmbunătăţire a precepţiei pieţelor externe privind România, cu implicaţii pozitive la nivelul dobânzilor la care s-a împrumutat statul şi al cursului de schimb, treptat, entuziasmul s-a mai temperat, creditarea este pe minus, veniturile bugetare staţionează, în timp ce absorbţia fondurilor europene rămâne redusă.

    Citiţi articolul integral pe www.zfcorporate.ro

  • Peste un milion de numere de telefon au fost portate din 2008

     Portabilitatea numerelor permite utilizatorilor de servicii de telefonie să păstreze numărul de telefon atunci când schimbă furnizorul. Portarea se face doar în cadrul aceleaşi categorii (fix-fix, mobil-mobil).

    “La începutul lunii aprilie a acestui an a fost atins pragul de un milion de numere portate în România. Începând cu 21 octombrie 2008, când a fost lansat serviciul care permite utilizatorilor să-şi păstreze numărul de telefon atunci când schimbă furnizorul de servicii, numărul de portări a crescut în fiecare an. Din totalul de 1.001.364 de numere portate până la data de 1 aprilie, 671.095 sunt numere de telefonie mobilă şi 330.269 numere de telefonie fixă”, se arată într-un comunicat al ANCOM.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Anunţ neaşteptat: astăzi începe oferta de vânzare a Transgaz!

    Guvernul a aprobat ieri intervalul de preţ pentru oferta Transgaz şi a dat startul celei mai mari vânzări de acţiuni a statului din ultimul an şi jumătate, deşi puţini se mai aşteptau ca oferta să înceapă în aprilie, aşa cum promiseseră guvernanţii la începutul anului.

    Oferta începe astăzi şi se încheie pe 16 aprilie, iar preţul de vânzare al acţiunilor este cuprins între un minim de 171 de lei şi un maxim de 230 de lei. Astfel, statul ar putea obţine între 68 şi 91 de milioane de euro din vânzarea acţiunilor.

    De rezultatul ofertei Trans­gaz depind şi deciziile guvernului privind viitoarele oferte ale statului, deşi ministrul delegat al energiei Constantin Niţă spune că privatizările vor continua pe tot parcursul acestui an.

    „Prin oferta Transgaz începem un proces de privatizare care va continua pe parcursul întregului an. Luna viitoare urmează Nuclearelectrica, în septembrie va fi Romgaz şi Complexul Energetic Oltenia, dar şi Hidroelectrica dacă va ieşi din insolvenţă până la 1 iulie“, a declarat Niţă ieri, la Bursa de Valori Bucureşti, cu ocazia lansării ofertei Transgaz.

    Cu siguranţă că guvernul nu va fi mulţumit dacă va obţine un preţ mult mai mic decât cel actual de pe bursă, de 213,5 lei, chiar dacă preţul minim fixat este cu 20% mai mic. În decembrie 2007, statul a vândut 10% din Transgaz pe bursă la preţul de 191,92 lei/acţiune.

    Citiţi articolul integral pe www.zfcorporate.ro

  • Doar espresso-ul de la dozator mai ţine în viaţă chioşcurile, victime sigure ale extinderii agresive a reţelelor străine

    Într-o după-amiază de miercuri, printre străzile strâmte din centrul Capitalei micii antre­prenori care deţin alimentare sau chioşcuri continuă în tăcere lupta cu supermarketurile. Fiecare deschidere a unui Mega Image, Profi sau Shop&Go înseamnă pentru ei un minus de 20-40% la vânzări. În plină eră a expan­siunii retailului modern, deschiderea unui chioşc nu mai este de ani buni o idee de start-up pentru un antreprenor care vrea un business comod şi profitabil pentru că acum trebuie să lupte şi cu lanţurile de supermarketuri, care vor şi ele o bucată din vânzările „de la colţul străzii“, o piaţă estimată de ZF la 7-8 mld. euro anual.

    Unul dintre retailerii cu cea mai agresivă extindere este Mega Image, care are în prezent o reţea de peste 200 de magazine, dintre care aproape 70 Shop&Go – un format de circa 100 mp, care se luptă cot la cot cu magazinele de bloc, cu chioşcurile şi cu alimentarele tradiţionale. În jurul acestor magazine zeci de antreprenori abia îşi mai duc businessurile de pe-o zi pe alta.

    În timp ce într-un supermarket Shop&Go din Capitală sunt tot timpul cel puţin două-trei persoane, într-un magazin mic de multe ori este doar vânzătoarea care din lipsă de activitate se uită la televizor sau citeşte o revistă. 

    Când intri în minimarketul Devica de pe strada Mihai Eminescu din Capitală, aflat vizavi de un supermarket Shop&Go, te loveşti de rafturile pline cu produse şi de vânzătoarea care te salută cu zâmbetul pe buze. În rest nu este nimeni în magazin. „Noi avem ghinion că avem un supermarket Shop&Go vizavi. De când au deschis ei magazinul ăsta ne-au scăzut vânzările cu 40%“ , spune Denisa Munteanu, o vânzătoare a magazinului.

    Clienţii care mai calcă pragul magazinului cumpără în special ţigări, sucuri şi dulciuri. Noroc cu aglomeraţia, pentru că doar când mai este coadă la supermarket oamenii grăbiţi vin în magazin să cumpere ţigări. „Cafea se cumpără mai puţin, (…) dar vin mulţi oameni pentru espresso-ul de la dozator“, mai spune Munteanu.

    La câţiva metri distanţă de Devica, într-un chioşc în care abia încap produsele pe rafturi şi vânzătoarea, Teodora Costache îşi aşteaptă clienţii. Deţine împreună cu soţul ei de ani buni acest chioşc în care acum abia mai vinde câteva produse pe zi. „De când s-a deschis Shop&Go, foarte puţini oameni se mai opresc aici. Mai vindem o apă, un suc, dar vânzările nu depăşesc 100 de lei pe zi, însă am 70 de ani şi nu am unde să mă duc“, spune Costache.

    Ţigările au devenit un magnet al magazinelor mici, care mizează pe faptul că un client care intră să cumpere din magazin astfel de produse este tentat să cumpere şi altceva.

    Mergând mai departe pe aceeaşi stradă, într-o alimentară de la parterul unei case administratorul stă de vorbă cu un client care venise să cumpere o sticlă cu bere. Spune supărat că de când în apropiere s-au deschis magazinele Mega Image vânzările i-au scăzut cu 60-70%.

    „În afară de ţigări, sucuri şi apă nu mai vindem nimic. De când s-a deschis magazinul Shop&Go aici şi Mega Image la piaţa Gemeni ne-au scăzut vânzările cu peste 60-70%. Chiar ne gândim să închidem“, spune Mihai, 45 de ani. Cât timp am vorbit cu el, nu a mai intrat nimeni în magazin. Vizavi, într-un alt magazin mic situat între blocuri Cristina, vânzătoarea plictisită se uită la televizor. Nu este niciun client în magazin, iar rafturile sunt aproape goale.

    „Vindem mai mult ţigări, sucuri răcoritoare şi bere. Mai vindem şi cafea la aparat“, spune ea, care adaugă că de când Mega Image a deschis un magazin în zonă nu prea mai are vânzare.

    În zona Eminescu, pe o rază de câţiva metri sunt patru chioşcuri şi toate resimt într-o mai mică sau mai mare măsură expansiunea jucătorilor din comerţul modern. Liliana Comăneci a deschis magazinul Quick Deli pe strada Tunari acum 19 ani şi a rezistat atât în criză, cât şi în boom. Ea recu­noaşte că în ultimii ani a simţit mai mult ca oricând pre­siunea din partea retailerilor internaţionali care

    s-au extins foarte agresiv. Antreprenoarea dă exemplul belgienilor de la Mega Image, care au deschis doar anul trecut 88 de magazine, dintre care unu la câteva zeci de metri depărtare de Quick Deli.

    Liliana Comăneci afirmă că anul trecut a fost unul dificil în care a trebuit să aplice diverse strategii pentru a contracara expansiunea marilor retaileri. Astfel, presiunile retailerilor străini nu au fost resimţite la nivel de încasări, ci la nivel de muncă depusă. Scopul final a fost  menţinerea clienţilor. Supermarketul are zilnic 700-800 de clienţi, fiecare lăsând la casă în medie 20 de lei pentru dulciuri, salate sau mici cadouri. Deschis non-stop, magazinul a reuşit să facă faţă expansiunii agresive a retailerilor moderni mizând pe fidelizarea clienţilor.

    Situaţia din centrul Bucureştiului se repetă şi mai spre periferie. Pe şoseaua Pantelimon, în care la fiecare 200-300 de metri găseşti un supermarket Mega Image, Carrefour sau Profi, numărul mare de oameni care locuiesc şi trec pe aici mai lasă puţin loc şi pentru micii întreprinzători.

    Mihaela S., 30 de ani, vânzătoare într-un chioşc de pe şoseaua Pantelimon aflat foarte aproape de un magazin Shop&G, spune că din cauza super­marketurilor vânzările au scăzut foarte mult. „Nu mai vindem decât ţigări şi sucuri, în rest mai nimic. Acum oamenii preferă să meargă la supermarket şi să cumpere de acolo tot“, consideră ea. Seara şi dimineaţa intră mai mulţi oameni în magazin, iar de sărbători vânzările sunt mult mai bune, deoarece oamenii care uită să cumpere ceva din super­marketuri şi hipermarketuri se opresc la chioşc şi cumpără.

    Cu toate acestea, cei care deţin chioşcuri nu au cum să se bată cu companiile multinaţionale care vin cu preţuri mici şi cu o gamă mai variată de produse.

    „Nu scădem preţurile pentru că la cât vindem nu am mai rămâne cu nimic, ar trebui să mai aducem şi bani de acasă“, spune Sergiu, administratorul unui minimarket din zonă. El spune că nu credea că se vor deschide aşa multe supermarketuri în zonă, dar că nu se gândeşte deocamdată să închidă businessul. „Avem clienţi fideli, care chiar dacă cumpără pâine sau ţigări, vin la noi“, menţionează el.

    De unde poate veni salvarea micilor comercianţi

    Micii comercianţi, loviţi de criză şi de afacerile internaţionale care se extind puternic, trebuie să îşi regândească businessul pentru a putea rămâne pe piaţă. O şansă pentru magazinele de bloc şi pentru micile alimentare ar fi specializarea după modelul deja testat pe alte pieţe din Vest. Şi pe piaţa din România există deja câteva exemple de magazine care s-au specializat, fie că vorbim de produse bio, de condimente sau de băuturi. Pe pieţele externe micile magazine au ales să vândă o singură categorie de produse – ca de exemplu peşte sau dulciuri – pentru a putea rezista ofensivei giganţilor internaţionali, care au atât forţă mare de negociere, preţuri mai mici, cât şi bani de investit.

    Citiţi pe www.zfcorporate.ro un material despre decizia Mega Image de a stopa procesul de alegere a francizaţilor pentru magazinele de proximitate Shop&Go.