Blog

  • Studiu de caz

    „2007 se anunta extrem de greu. Cine rezista are garantia ca poate sa isi duca businessul mai departe“, spune Maria Grapini, presedinta FEPAIUS.


    FORTA
    DE
    MUNCA: De la 830.000 de an­ga­jati in 1990, in industria textila mai lu­crea­za acum 390.000, fiind vacante aproa­­pe 20.000 de locuri de munca.


    UTILITATI: Cresterea preturilor la elec­tri­ci­tate, gaz si energie termica a dus la majo­rarea costurilor de productie cu 30% din 2005 pana in prezent.


    EURO: Aprecierea leului continua sa diminueze veni­turile exportatorilor.


    MATERII PRIME: Filaturile si tesatoriile produc 20% din cat produceau in 1989.


    MEDIU: Industria usoara mai are de trecut inca un examen, pentru ca producatorii tre­­buie sa-si alinieze tehnologia la stan­dar­dele UE in materie de limitare a poluarii.


    CONCURENTA: Marfurile romanesti intra de-acum in concurenta cu marile bran­duri, dupa ce s-au luptat in ultimii ani mai ales cu marfurile din China si Turcia.

     

    Productie mai mica…

    Productia de textile-pielarie va scadea cu 20% in 2007, pre­vizioneaza presedintele Federatiei Patronale a Industriei Usoare. Scaderea va avea un ritm de trei ori mai alert decat cel din 2006.

    An

    2005 (mil. lei)

    2006 (mil. lei)

    Variatie 2006/2005

    Total productie industriala

    10.433

    9.735

    -6,7%

    Textile

    2.257

    1.987

    -12,0%

    Imbracaminte

    6.220

    5.728

    -7,9%

    Pielarie-incaltaminte

    1.955

    2.020

    A3,3%



    …dar mai valoroasa

    Pe hartie, valoarea exporturilor de textile si pielarie-incaltaminte a crescut anul trecut fata de 2005, in timp ce exportul de imbracaminte a scazut. Practic, mare parte din marfurile vandute afara sunt doar cusute in Romania si trimise inapoi in tarile de origine.

    An

    2005 (mil. lei)

    2006 (mil. lei)

    Variatie 2006/2005

    Total export

    5.668

    5.718

    A0,8%

    Textile

    909

    1.017

    A11,9%

    Imbracaminte

    3.332

    3.179

    -4,6%

    Pielarie-incaltaminte

    1.426

    1.522

    A6,7%

     

    Sursa: FEPAIUS

  • TOP ZF: Ati fost martori la fuziuni si achizitii de 4 mld. €, in 2006

    Valoarea cumulata a tranzactiilor derulate in 2006 pe piata locala a trecut de 4 mld. euro, iar dintre acestea cele mai multe au fost facute de investitori straini, arata ZF Top Tranzactii, un supliment special al Ziarului Financiar lansat saptamana trecuta.

     

    Top Tranzactii prezinta in detaliu 68 de fuziuni si achizitii desfasurate anul trecut si in primele luni din 2007. Descriind fiecare tranzactie, Topul identifica partenerii si consultantii, atat ai vanzatorilor cat si ai cumparatorilor. Astfel, pentru prima data pe piata romaneasca, devin vizibili si actorii din umbra ai tran­zactiilor, adica avocatii si bancile de investitii.

     

    Printre cele mai active case de avocatura de anul trecut se afla Nestor Nestor Diculescu Kingston Petersen (NNDKP), Popo­vici si Asociatii, Musat si Asociatii, Salans, Schoenherr, Tuca Zbar­cea si Asociatii, Voicu Filipescu si Asociatii, Bostina si Asociatii, pre­cum si Radu Taracila Padurari Rete­vo­escu. De asemenea, dupa cum era de as­teptat, marile companii de consultanta si audit din Big Four, si anume Ernst & Young, PwC, KPMG si Deloitte au fost implicate in patru-cinci tranzactii. Topul mai contine si 25 de interviuri cu actori ai tranzactiilor sau consultanti.

     

    Cea mai mare tranzactie a anului trecut o reprezinta preluarea pachetului majoritar la Electrica Muntenia Sud de catre Enel, care urmeaza sa plateasca statului roman 820 mil. euro. Tran­zactia nu a fost inca finalizata.

     

    Gigantul austriac Erste Bank si-a majorat participatia la BCR platind 410 mil. euro pentru 7,2% din titlurile bancii salariatilor institutiei in a doua tranzactie de pe piata locala. Pe locul trei in clasamentul ZF se afla preluarea de catre Cuprom a RTB Bor, urmata de exit-ul realizat de fondul de investitii Advent International.

    Anul 2006 a fost unul plin la capitolul de fuziuni si achizitii pe piata romaneasca, insa abia acum, cand toate informatiile sunt adunate intr-o singura lucrare, se vede cu adevarat cat de fierbinte a fost segmentul de M&A (merger & acquisitions – fuziuni si achizitii).

     

    „Ma astept ca zona de M&A sa fie din ce in ce mai dinamica pe piata locala“, a declarat Misu Negritoiu, director general al ING Bank Romania, prezent la evenimentul de lansare a Top Tranzactii organizat saptamana trecuta de Ziarul Financiar si ING.

     

    Cei mai activi investitori in real estate-ul local s-au dovedit a fi austriecii si britanicii, carora cu greu le-au scapat printre degete deal-uri de amploare. In aceste conditii tranzactiile de zeci si chiar sute de milioane de euro au incins real estate-ul autohton, randamentele ridicate atragand un numar tot mai mare de jucatori. Pentru acest an se intrevede un numar similar de tranzactii pe acest segment, dezvoltarea pietei imobiliare fiind departe de maturitate.

     

    Dupa achizitii de aproape jumatate de miliard de euro in primul trimestru, in piata sunt asteptate primele tranzactii de portofolii. Totodata, imobile de birouri precum America House, Anchor Plaza sau mall-urile dezvoltate de Iulius Group ar putea fi la sfarsitul anului active inregistrate in portofoliul altor companii.

     

    Segmentul local de M&A a lasat loc si la surprize. Doua dintre ele s-au consumat in energie, care, dincolo de cifre, au lansat un mesaj foarte puternic. Grupul Rompetrol a cumparat cel mai mare operator petrolier independent francez Dyneff, dovedind prin acest lucru ca firmele cu nucleu romanesc au puterea de a intra in Vest, iar Petrom a intrat anul trecut in Rusia, adevaratul El Dorado pentru orice companie petroliera, de oriunde ar fi ea.

     

    In ceea ce priveste perspectivele din energie, acestea ar putea fi reprezentate in primul rand de startul privatizarilor complexurilor energetice, dar si de alegerea echipei de consortiu pentru reac­toa­rele 3 si 4 ale centralei nucleare de la Cer­navoda si, poate, continuarea privatizarilor in seg­mentul de distributie si furnizare a energiei.

     

    Un alt eveniment, care ar fi putut fi unul dintre cele mai importante ale anului tre­cut, va fi transferul pachetului de actiuni al Electrica Muntenia Sud catre italienii de la Enel.

     

    Printre cele mai asteptate tranzactii din domeniul energiei se numara si listarea la Bursa a unor pachete minoritare la Nu­clear­electrica, Hidroelectrica, Romgaz, Distri­gaz sau Transgaz. Totusi, singura com­panie dintre cele enumerate care are sanse reale sa se listeze in acest an este Trans­gaz, pentru care s-a ales deja inter­mediarul, oferta publica urmand sa se de­ruleze in a doua jumatate a anului.

     

    In sectorul metalurgic, deal-urile sunt des­tul de rare in ultimii ani, una din posi­bi­lele tranzactii din acest an fiind preluarea de catre Cuprom a exploatarii minelor Cu­pru­min Abrud si Moldomin Moldova Noua.

     

    Pe de alta parte, dezvoltarea con­su­mului si explozia retailului modern au im­pul­­sionat van­zarile in sectorul bunurilor de larg consum. Branduri puternice create in timp de investitori lo­cali, precum Aldis sau Caroli, pe piata meze­lurilor, Borsec sau Biborteni, pe piata apelor mi­ne­rale, La Dorna, Zuzu si Fulga, pe lactate, chiar si cio­co­latele Primola sau Kandia, ar putea fi tinta pre­luarilor de catre multinationale in cautarea unor pozitii mai solide pe piata sau a unor noi segmente.

     

    Un domeniu la fel de antrenant a fost cel far­maceutic, unde valoarea cumulata a tranzactiilor a atins 500 mil. euro. Despre 2006 pe aceasta piata se poate spune clar ca a fost anul producatorilor, iar despre 2007 oamenii din farma spun ca va fi cu sigu­ranta anul marilor exit-uri pe distributie. Dintre producatori merita amintita privatizarea Antibiotice Iasi si o posibila vanzare pentru LaborMed Pharma, un alt jucator de top.

     

    Anul 2006 a marcat si debutul primei companii farmaceutice romanesti pe o bursa straina. Astfel, grupul A&D Pharma, care reuneste distribuitorul Mediplus si lantul de farmacii Sensiblu, se tranzactioneaza din octombrie la Bursa din Londra.

     

    Cu toate ca industria de IT&C a fost lipsita in 2006 de tranzactii de anvergura, nu­mele implicate in deal-uri si tendintele care au generat aceste miscari n-au fost mai putin spectaculoase.

     

    Doi giganti IT au intrat in Romania prin achi­zitia afacerilor unor tineri romani. La aceasta se adauga miscarile de consolidare si extindere pe noi piete ale jucatorilor lo­cali, iata de ce anul 2006 poate fi numit anul dot.com.

     

    De la tranzactiile asteptate de ani de zile in telecom (precum RCS&RDS si mai nou Te­le­mobil – Zapp), anul acesta ar putea aduce primele achizitii ale unor companii care activeaza exclusiv online, precum Neogen.

     

    Furnizorii de servicii IT si producatorii de soft vor fi o tinta preferata a ofertelor de pre­luare, atat din partea jucatorilor locali, cat si din partea unor jucatori mari inter­nationali care sunt asteptati sa intre pe piata locala (precum Cap Gemini – cel mai mare furnizor de servicii IT din Europa).

     

    De altfel, majoritatea proprietarilor de companii IT&C cu afaceri de peste cateva mi­li­oa­ne de euro recunosteau anul trecut ca li s-a pro­pus sa-si vanda afa­cerea. Intrebarea este cine va spune da anul acesta.

    Freamatul de anul trecut a venit si pe piata servi­ciilor financiare dupa o serie de mai multi ani in care jucatorii din sistem s-au dezvoltat organic, in liniste, dupa socul falimentelor de la sfarsitul anilor ’90. Noi tranzactii se anunta in 2007, in conditiile in care un sir lung de nume grele au facut un prim pas pe piata locala. Companii de asi­gu­rari precum Asiban sau Asirom sunt tinte probabile de preluare, in timp ce pe piata bancara nume precum Banca Transilvania sau Carpatica sunt cel mai des vehiculate.

     

    Cu toate acestea abia intrarea in UE va aduce marele val al fuziunilor si achizitiilor. Vor depasi acestea 4 mld. euro? Urmatorul anuar ZF va spune acest lucru.

  • Fratii nostri de peste conducta de titei

    In Romania, mai investesc doar in puncte-cheie si prefera sa se extinda doar cu numele si mai putin cu investitiile. In schimb, Petrom si Rompetrol isi consolideaza retelele de retail in Bulgaria, dar

    si in Serbia sau Ucraina.

     

    Cu patru ani in urma, Vlad Seitan, proas­pat angajat la OMV, a plecat cu un buget de 24 de milioane de dolari in Ser­bia, pentru a incepe dezvoltarea unei rete­le de benzinarii. „A fost o perioada fru­moasa si foarte dificila, dat fiind ca tocmai atunci fusese ridicat embargoul pe car­buranti si lumea abia se obisnuia cu ideea“, povesteste Vlad Seitan. In perioada cat a stat in Serbia, Seitan a coordonat des­chi­derea a 16 benzinarii, iar din 2005 s-a in­tors in Romania. Intre timp, in Serbia re­tea­ua OMV a ajuns la 31 de statii, dar Vlad Seitan s-a intors in Romania, de unde con­duce dez­voltarea OMV Mineraloel (com­pa­nie aflata in portofoliul Petrom, care ad­mi­nis­treaza retelele OMV din Romania, Bul­garia si Serbia). Afacerea a fost cum­pa­rata anul trecut de Petrom-OMV, in urma unei tranzactii de 234 de milioane de euro.

     

    Dat fiind ca, odata cu achizitia retelei OMV de catre Petrom, cresterea numarului de statii OMV in Romania a fost sistata, Vlad Seitan se va ocupa si in acest an de dez­voltarea retelei din Serbia, unde vor fi des­chise 12 statii in acest an (care se vor ala­tura celor 31 existente), dar si a celei din Bulgaria, unde vor fi deschise cinci sta­tii (pe langa cele 74 existente). 

     

    Deschiderea celor 17 statii in cele doua tari vecine reprezinta o investitie a Petrom Group de 25 de milioane de euro, ti­nand cont ca bugetul aproximativ pentru deschiderea unei statii este de 1,5 milioane euro, dupa cum spune Vlad Seitan. Petrom nu va mai extinde reteaua OMV, mai ales ca are pentru brandul Petrom planuri mai mari de extindere, grupul intentionand ca in acest an 119 statii Petrom sa fie con­struite sau reconstruite.  

     

    Daca Petrom Group, prin brandul OMV, va ajunge la inceputul lui 2008 la o retea de 43 de statii in Serbia si 79 in Bul­garia, nici rivalii de acolo nu se vor lasa mai prejos, reteaua locala Petrol inten­tio­nand sa mai inaugureze inca 50 de statii in urmatorii doi ani. In ceea ce ii priveste pe concurentii din Romania ai Petrom, acestia au planuri asemanatoare in tarile vecine. Luk­oil, al doilea pe piata, doreste sa des­chida pana in 2010 inca 40 de benzinarii in Bul­garia si 20 in Serbia si Muntenegru. In­tentii de dezvoltare in cele doua tari are si Rompetrol, care insa, cu un buget de 30 de milioane de euro, vrea sa ajunga la 120 de statii si sa intre direct pe locul al treilea ca numar de benzinarii in Bulgaria la sfarsitul lui 2008.

     

    „In urma investitiilor care se vor face in urmatorii doi ani, Rompetrol isi propune sa atinga o cota de piata de 20%, devenind astfel unul dintre principalii trei jucatori din piata“, comunica oficialii Rompetrol, companie ale carei planuri de investitii in 2007 pentru Bulgaria, Serbia sau Ucraina sunt mai ambitioase decat cele pentru Ro­ma­nia. Aici, numarul de statii prognozate sa fie deschise este de 30 (plus 600 statii mo­bile), cele mai importante proiecte pen­tru deschideri fiind in „zone cat mai cen­tra­le“ din Bucuresti, dupa cum spune Adrian Volintiru, directorul financiar al Rompetrol Downstream.

     

    „Nu putem vorbi despre investitii pre­ferentiale, ci de o extindere a retelei de statii pe care le operam si in afara tarii“, afir­ma oficialii Rompetrol. Acestia preci­zea­za ca in Bulgaria, principalele motivatii pen­tru extinderea retelei sunt atat poten­tia­lul pietei, cat si proximitatea cu Ro­mania si mai ales cu Rompetrol Rafinare (Petromidia). In raport cu apropierea de Romania si de Pe­tro­midia a fost dezvoltata de patru ani in­coace reteaua bulgareasca a Rompetrol, care este prezent in special in jurul zonei Ruse: „In prezent, ne extindem spre toate zo­nele active din punctul de vedere al con­su­matorilor, dintre care se disting con­cen­trarile din jurul oraselor Sofia-Plovdiv si Varna-Burgas – la malul Marii Negre“.

     

    Oficialii Rompetrol spun ca dez­vol­tarea retelei de benzinarii in Bulgaria este cu atat mai usoara cu cat aceasta piata este foarte asemanatoare cu cea ro­ma­neasca: „Cele doua piete sunt relativ si­mi­lare, dat fiind ca si in Romania, si in Bul­garia, Rompetrol intalneste doi concurenti „clasici“ precum OMV si Lukoil si pe ambele piete este foarte apreciata o oferta bogata in servicii cu valoare adaugata (ben­zinariile cu magazin, restaurant etc. – n.red.)“. Pe piata bulgara, Rompetrol do­reste sa castige o cota cat mai mare din piata de GPL, dat fiind ca „in Bulgaria, GPL  (gazul petrolier lichefiat) este foarte apre­ciat si se gaseste in fiecare statie de distri­butie a carburantilor“.

     

    Daca in Bulgaria Rompetrol va intra mai mult cu investitii proprii, in Serbia, gru­pul este mai interesat de operarea sta­tiilor in franciza, vrand sa ajunga la o retea de 100 de statii la sfarsitul lui 2008, dintre care 50 sa fie deja francizate la sfarsitul acestui an. Ca si Bulgaria, si piata sar­beas­ca are un punct in plus de atractie, din­colo de potentialul de dezvoltare eco­nomica: „Serbia se afla in zona noastra de interes strategic, iar intentiile noastre de a investi in Serbia nu vizeaza doar operarea de ben­zi­narii. The Rompetrol Group NV (TRG) a inaintat recent autoritatilor sarbe o scri­soa­re in care isi exprima intentia de a par­ti­cipa la privatizarea companiei Naftna In­dustrija Srbije (NIS). Daca vom castiga licitatia pentru NIS, ne va fi mult mai usor sa aprovizionam aceasta retea“, comunica aceiasi oficiali ai Rompetrol.

     

    O alta tara pe care Rompetrol o vizeaza cu o retea de peste 100 de ben­zi­na­rii in urmatorii doi ani este Ucraina, unde com­pania controlata de Dinu Patriciu de­tine 10% din piata en-gros (benzina cu cifra octanica 95), fiind deocamdata prezenta doar pe acest segment. In acest an, Rom­petrol vrea sa deschida prima benzinarie in Ucraina: „Es­timam atingerea unei cote de piata de 20% din piata Ucrainei, mai ales in sudul tarii, ca urmare a intrarii pe partea de re­tail, iar obiectivul major al anului 2007 (pe retail) este dezvoltarea unei retele de 109 statii de distributie a carburantilor, atat pro­prii, cat si in sistem de franciza, cres­cand astfel si volumul de cantitati dis­tri­bui­te prin statii“, mai spun oficialii Rompetrol.

  • Romania stagneaza

    Piata de retail de carburanti din Romania (de aproximativ 2.000 de benzinarii) se imparte intre Petrom Group, Rompetrol Downstream, MOL, Lukoil si Agip, res­pec­tiv benzinariile private.

    CEA MAI MARE. Petrom Group are cea mai mare retea de distributie de carburanti, de 510 benzinarii, carora li se alatura si cele 74 de benzinarii OMV. Cota de piata: 30%

    LOCUL AL DOILEA. O cota de piata de 24% este ocupata de benzinarii particulari, care insa nu pot concura la capitolul venituri sau volum vandut. Pe al doilea loc, dupa dimensiunea retelei, se afla Lukoil (cu 300 de statii in portofoliu – 15% din piata), iar in functie de volumul vandut se afla reteaua MOL cu 131 statii – 6,5% din piata.

    ROMPETROL. Cu o cota de piata de 14%, grupul lui Dinu Patriciu are in Romania 102 statii proprii si 178 Partener Rompetrol. Reteaua Rompetrol este mai extinsa in afara tarii – cea mai extinsa retea fiind in Franta (260 de benzinarii) si 4% cota de piata.

    IN DEZVOLTARE. Italienii de la Agip (cu 26 de statii) intentioneaza ca, la sfarsitul aces­tui an si dupa investitii de 38 de milioane de euro, sa atinga 2% cota de piata.

  • Bulgaria, in crestere

    Pe piata bulgara activeaza in jur de 1.770 de benzinarii, principalii concurenti fiind Petrol, Lukoil, Shell, OMV si Rompetrol. 

    LIDERUL. Cea mai mare retea din Bulgaria apartine companiei bulgare Petrol (cu actionariat majoritar de stat), care detine 400 de statii pe intreg teritoriul. 

    SECUNDUL. Ca si in Romania, unde este cel mai mare lant de benzinarii dupa fosta companie nationala (Petrom), in Bulgaria Lukoil detine 150 de statii, dar si cea mai mare rafinarie din Balcani. 

    URMATORII. Cu pana la 100 de benzinarii, pe piata bulgara functioneaza urmatoarele retele: OMV (69), Shell (82) si Rompetrol (35). 

    IN CRESTERE. Pe piata bulgara au aparut in ultimii ani si retele mai noi: Ecopetrolium (23   de statii), Ecoelda (15) si Opet (7). Restul pietei se imparte intre statiile independente.

  • Lagardere intra in Slovacia

    Grupul francez de media Lagardcre si-a facut intrarea pe piata slovaca prin achizitionarea pachetului majoritar de actiuni al postului privat de radio Okey Rádio. Detaliile financiare ale tranzactiei nu au fost date publicitatii.

     

    Michel Fleischmann, presedintele filialei poloneze a grupului, citat de Czech Business Weekly, spune ca acesta este abia primul pas, iar pe termen lung, Lagardcre isi propune sa construiasca in Slovacia o afacere cel putin la fel de solida cum este cea din Cehia. Aici, grupul francez detine posturile de radio Evropa 2 si Frekvence 1, situate pe locurile al doilea si al treilea in termeni de audienta. In Praga, Lagardcre controleaza posturile locale Radio Bonton si Info radio. Grupul francez opereaza si compania de vanzari de publicitate Regie Radio Music, a doua din tara in privinta vanzarilor de publicitate catre posturile de radio. In Slovacia insa, misiunea Lagardcre nu va fi deloc usoara. Piata este extrem de concentrata, primele doua posturi – Rádio Expres si cel public, Rádio Slovensko – controland jumatate din audienta. Okey Rádio, cu 669.000 de ascultatori saptamanali, detine o cota de 6,5% din piata, situandu-se pe locul al patrulea in termeni de audienta.

  • CREDITUL IEFTIN

    In domeniul financiar, bancile au atacat segmentul de mass-market inca de acum trei-patru ani, indreptandu-si din ce in ce mai mult atentia catre clientii de retail.

     

    Dupa un prim avant, restrictiile impuse de BNR au fortat bancherii sa gaseasca drumuri ocolite pentru a-si continua afacerile. Dupa o perioada de inertie aproape totala in fata primelor miscari ale BNR, 2005 a adus primele scaderi importante de dobanzi in piata: in ofertele bancherilor au aparut atunci dobanzi la lei undeva sub nivelul de 10% si credite ipotecare in lei cu dobanzi de 13-14%. Dobanzile au continuat sa scada, pe anumite produse si in principal la creditele in lei. Asa se face ca, cel putin la nivel promotional, pe piata romaneasca exista acum oferte de credite chiar si sub 6%.

     

    Totusi, astfel de oferte vin pe o piata in care, ca tendinta generala, bancile au majorat in mai multe randuri dobanzile la credite in ultimele luni, atat pentru imprumuturile in lei, cat si pentru cele in valuta. Si totusi, romanii au prins gustul creditului, invatand pe masura lectia vietii pe datorie. Un pas in plus a fost facut atunci cand bancile si marii comercianti au decis sa lucreze impreuna pentru a creste si mai mult apetitul de credite al romanilor. Dupa mai multi ani in care romanii si-au folosit cardurile din portofel doar pentru a-si extrage, de doua ori pe luna, salariile de la bancomat, explozia cardurilor de credit co-branded (in 2005) a schimbat semnificativ lucrurile si la acest capitol.

     

    Nu in ultimul rand, finantarea la locul vanzarii (prin companiile de consumer finance) a facut ca, dintr-un produs greu accesibil, creditul sa ajunga la indemana oricui. Iar vestea buna de abia acum vine: odata scapati de restrictiile BNR privind impunerea unui avans minim si a gradului maxim de indatorare, bancherii isi pregatesc deja noile strategii.

  • Tishman vrea primul loc in Bulgaria

    Compania americana Tishman International isi propune sa devina cel mai mare dezvoltator imobiliar din Bulgaria. Alan Levy, presedintele firmei, citat de agentia Reuters, spune ca Tishman isi va extinde ulterior operatiunile si pe alte piete din Balcani.

     

    Compania vizeaza dezvoltarea unor proiecte de mari dimensiuni in Romania, Serbia si Macedonia. Firma a intrat pe piata din Europa de Est la inceputul anilor ‘90, dezvoltand mai multe proiecte in Cehia. In prezent este singurul dezvoltator american din Bulgaria si unul din cei mai mari dezvoltatori imobiliari comerciali din tara. Unul din cele mai mari proiecte ale Tishman este investitia intr-un ansamblu format din 165.000 de metri patrati de birouri, un centru logistic si un hotel, situat langa cel mai mare aeroport din Sofia. Conceptul, testat cu succes la Los Angeles, presupune ca firmele sa aiba birourile langa aeroport, astfel incat personalul sa poata zbura oriunde si tot aici sa aiba posibilitati de cazare la hotel.

  • ZBOR LA TARIFE JOASE

    Piata de aviatie low-cost si-a inceput existenta pe piata romaneasca in 2003, odata cu primele zboruri operate pe atunci spre Venetia de compania italiana Volare. In 2004 operatorul italian a dat faliment.

     

    DEOCAMDATA LIDER. Blue Air a inceput sa opereze din decembrie 2004, cu o flota compusa din doua Boeing-uri 747 spre cinci destinatii din Europa de Vest. Acum, compania detinuta de Nelu Iordache si Ion Tache are  patru Boeing-uri si opereaza 20 de destinatii.

     

    CINE SE LUPTA. Pe piata de aviatie low-cost concureaza cinci companii de profil, dintre care una va incepe sa opereze din 25 martie. Intre companiile straine de pe piata si Blue Air (singura romaneasca) cota de piata difera inca foarte mult.

     

  • CLASIC VS. LOW-COST

    1. AVIATIE – Pret bilet dus-intors Bucuresti – Barcelona (perioada 1-6 iunie 2007)

    TAROM: 770 lei vs. Wizz Air: 387 lei

     

    Trasaturi ale modelului low-cost pe piata de aviatie (operatori low-cost):

    1. flota este compusa dintr-un singur tip (eventual chiar model) de avion

    2. toate serviciile la bord (gustare, bautura, casti) se platesc

    3. biletele se vand pe Internet

    4. opereaza pe aeroporturi secundare (taxe mai mici)

     

     

    2. retailPret suc natural de fructe

    „Bravo“ (nectar), La Fourmi: 12,10 lei vs. „Carotella Plus“ (nectar) Plus Discount: 4,6 lei

     

    Trasaturi ale modelului low-cost pe piata de retail (magazinele discount):

    1. costuri reduse cu amenajarea interioara (produsele nu sunt aranjate pe rafturi, ci se iau direct din baxuri)

    2. putin personal (angajatii din magazin sunt redusi la minimum, sunt mai putine case de marcat, iar raioanele nu sunt asistate)

    3. inexistenta costurilor de marketing (discounterii nu prea isi fac reclama)

    4. comercializarea marcilor proprii

     

     

    3. ImbRACAMINTEPret fusta denim

    Mango: 120,30 lei vs. Tara Fashion: 65,50 lei

     

    Trasaturi ale modelului low-cost pe piata de retail de imbracaminte:

    1. productia se realizeaza in fabrici amplasate in provincie

    2. vanzarea se face pe Internet sau in spatii proprii amplasate in partile necentrale ale centrelor comerciale

    3. risc valutar minim (fabricile produc doar pentru piata interna, cu materiale rareori importate)

    4. promotii dese si reduceri mari de preturi

    *preturile au fost luate din ofertele din magazin, respectiv de pe Internet ale companiilor.

     

     

    4. AUTO – Pret automobil

    Volkswagen Passat: de la 19.600 euro (cu TVA) vs. Dacia Logan: de la 6.400 euro (cu TVA)

     

    Trasaturi ale modelului low-cost pentru constructorii auto:

    1. mai putine sisteme de siguranta in varianta de baza (airbag doar pentru sofer, nu are sistem ABS si ESP pentru controlul stabilitatii)

    2. mai putine elemente de confort in varianta de baza (nu are geamuri electrice, servodirectie, aer conditionat si nici radio CD-player)

    3. Dacia Logan a obtinut 3 stele la testele de siguranta EuroNCAP, in timp ce Volkswagen Passat a obtinut calificativ maxim (5 stele)