Blog

  • Antonio Merloni isi face fabrica in Ucraina

    Capacitatea de productie va fi de un milion de articole pe an. Este vorba de fabrica achizitionata in 2003 de Merloni de la producatorul ucrainean Nord, in orasul Ivano-Frankivsk, unde intre timp a investit aproape 50 de milioane de euro. In urmatorii zece ani, compania are programate investitii in Ucraina in valoare de aproape 185 de milioane de euro. In noua fabrica vor lucra in jur de 800 de persoane. Compania italiana a intentionat sa lanseze actualul proiect mai devreme, dar barierele birocratice intampinate au dus la amanarea de mai multe ori a acestuia.

  • Salon auto la cort

    Salonul Auto International de la Bucuresti (SIAB), mutat pentru prima data in istoria sa de la hangarele Romaero Baneasa la fostul magazin Metro din Otopeni ar putea atrage 300.000 de vizitatori, pana la sfarsitul acestei saptamani, potrivit organizatorilor.
    Inceput pe 4 octombrie, cu ziua dedicata presei, SIAB are loc pentru prima data intr-un cort (de fapt mai multe corturi de mari dimensiuni insiruite). Chiar daca acesta a fost un motiv de nemultumire din partea multora dintre expozanti, mai ales pe fondul cresterii generale a preturilor de inchiriere, SIAB vine in cel mai bun moment al pietei auto din istorie – peste 200.000 de autoturisme vandute in doar 8 luni (aproape la fel de multe ca in tot anul 2005). In plus, spre deosebite de ultimele doua editii – 2003 si 2005 – la salon sunt prezente si marcile reprezentate de companiile din cadrul grupului de firme al omului de afaceri Ion Tiriac. Exista si cateva absente, precum Peugeot sau Rolls Royce, dar chiar si asa, gama expusa este completa, de la masini ieftine si pana la Bentley, Lamborghini sau chiar motociclete Harley Davidson.

  • Covor rosu pentru Ford

    Ministrul Transporturilor, Ludovic Orban, a anuntat dupa intalnirea de saptamana trecuta cu reprezentanti ai Ford ca va fi construit un drum expres Craiova-Pitesti care sa faca legatura cu autostrada Bucuresti-Pitesti, vor incepe lucrarile de modernizare si extindere la soseaua de centura a Capitalei si va fi modernizata infrastructura feroviara din zona Craiova. Orban a promis ca lucrarile la soseaua de centura vor incepe intr-o luna, iar centura cea noua, cu 4 benzi de circulatie si pasaj suprateran peste calea ferata la Otopeni, va fi gata in doi ani, asa incat "cand se va da in folosinta uzina Ford, 125-175 de camioane si 10 garnituri de tren vor pleca zilnic din Craiova spre portul Constanta", referirea ministrului fiind la faptul ca Ford va avea nevoie de un traseu rapid pentru trimiterea la export a productiei de masini de la Craiova. Orban n-a estimat o valoare totala a lucrarilor, spunand doar ca fondurile necesare vor di asigurate din programul european sectorial de transport, finantat de UE cu 4,57 miliarde de euro si de Romania cu 1,13 miliarde.

  • Exemplul rusesc

    |n acelasi timp, conducerea companiilor respective poate proceda legal la actiuni de impiedicare a preluarii, inclusiv prin majorari de capital, chiar si dupa anuntarea eventualelor oferte publice. |ntr-un fel, statul ungar urmeaza astfel exemplul celui rus, care anul acesta a decretat drept strategice 39 de sectoare economice in care investitorii straini nu pot cumpara mai mult de 50% din actiunile unei companii decat cu aprobare speciala data de guvernul de la Moscova. La fel cum s-a intamplat si in Rusia, decizia autoritatilor ungare a atras critici din partea actionarilor straini minoritari ai MOL, favorabili unei preluari de catre OMV (date fiind conditiile bune ale ofertei – un pret pe actiune de aproape 128 de euro, care evalueaza MOL la 14 miliarde de euro). Fondul de investitii speculative Centaurus si firma Templeton, actionari minoritari (ultima dintre ele si la OMV), au cerut guvernului si conducerii MOL sa accepte negocieri cu OMV, considerand ca soarta ofertei de preluare ar trebui discutata de actionari, nu de conducerea companiei ungare si nici de autoritatile de la Budapesta.

  • Victimele se inmultesc

    Situatia bancii elvetiene a atras brusc atentia cautatorilor de active ieftinite de criza, o data ce a aparut posibilitatea ca UBS sa se restructureze, respectiv sa se scindeze in doua – o divizie de banca de investitii, care sa fie vanduta, si o divizie de administrare a activelor, care sa formeze noua UBS. Conducerea bancii a incercat sa reziste – activitatea de banca de investitii este considerata de analisti drept cea mai buna oportunitate pe pietele financiare in urmatorii 5-10 ani, avand in vedere perspectivele oferite de deschiderea economiei chineze. UBS are insa consolarea ca nu e singura afectata de criza: tot saptamana trecuta, Deutsche Bank a anuntat pierderi de 3,12 miliarde de dolari (2,2 mld. euro) de pe urma expunerii la piata creditelor ipotecare din SUA, iar de partea cealalta a Atlanticului, Citigroup si Merrill Lynch au replicat cu pierderi de 1,4 miliarde (aproape un miliard de euro), respectiv 5,5 miliarde de dolari (3,9 mld. euro).

  • Cine are urechi de auzit

    "Haosul creat de plecarea noastra i-ar ncuraja nu numai pe extremistii din Irak, ci si Iranul", a spus Bush, adaugand ca sunt excluse negocieri cu Iranul pana ce acesta nu renunta la programul sau nuclear. Comentatorii au vazut in aceste remarci o confirmare a faptului ca administratia Bush a redefinit treptat razboiul din Irak drept o lupta strategica intre SUA si Iran, pornind de la declaratiile mai vechi ale presedintelui ca o buna parte dintre insurgentii irakieni (siiti) sunt inarmati, antrenati si sustinuti de extremistii siiti din Iran. Pe de o parte, aceasta ar insemna ca administratia Bush arunca in responsabilitatea Iranului insuccesul in stabilizarea Irakului; pe de alta parte ar fi vorba de o noua incercare de legitimare a unei eventuale actiuni militare impotriva Iranului, in conditiile in care acuzatiile ca Teheranul vrea sa dezvolte arma nucleara si deci trebuie impiedicat cu orice pret s-o obtina au fost intampinate cu mai multa prudenta decat cele de pe vremuri la adresa regimului unui Saddam Hussein suspectat ca dezvolta arme chimice si finanteaza teroristi.

  • Candidatul nostru

    Pana la o posibila functie de premier, candidatura pe lista celui mai puternic partid din Rusia ii asigura lui Putin un loc in Duma de Stat, iar conform unuia dintre scenariile gandite de analisti, presedintele ar putea demisiona imediat dupa alegeri ca sa preia conducerea Dumei. Aceasta ar insemna ca la prezidentialele din 2008 poate candida pentru un nou mandat de sef al statului, intrucat aceasta nu ar insemna realegerea pentru a doua oara ca presedinte, lucru oprit de Constitutie.

  • Nimic nou la Kiev

    Surpriza insa nu a avut loc: Partidul Regiunilor a obtinut cele mai multe voturi (peste 34%), insuficient insa pentru formarea unei majoritati parlamentare, dupa cum tot un numar insuficient de voturi pentru o majoritate au intrunit si fostii aliati din "revolutia portocalie", Iulia Timosenko si presedintele Viktor Iuscenko, cu al sau partid Ucraina Noastra (ceva mai putin de 45%). Astfel incat vechiul joc al negocierilor si al compromisurilor, care a grevat din plin ultimul an al puterii de la Kiev, a reinceput. Initial, presedintele Iuscenko a cerut negocieri pentru formarea unei coalitii mai largi, parand deci sa-i invite si pe opozanii sai din Partidul Regiunilor, pentru ca ulterior sa precizeze ca vrea doar o coalitie intre fortele pro-occidentale, in primul rand cu Blocul Timosenko. Discutiile s-au anuntat insa complicate, intrucat Iuscenko ar vrea sa evite un guvern care s-o aiba ca premier pe Iulia Timosenko, viitorul lui contracandidat la prezidentialele din 2010, stiut fiind ca prima conditie a doamnei cu codite este sa conduca viitorul guvern. Comentatorii au luat in calcul pentru un posibil deznodamant si rezultatul discutiilor dintre compania rusa Gazprom si autoritatile ucrainene privind plata unei datorii de 910 milioane de euro pentru gazele furnizate de Gazprom, care a amenintat Kievul saptamana trecuta ca sisteaza livrarile daca nu-si incaseaza banii.

  • Una cate una

    Certasig (fosta Fortuna) a avut anul trecut venituri din prime subscrise de circ 1,66 milioane de lei (0,47 milioane de euro). Tranzactia, a carei valoare nu a fost facuta publica, va fi doar una din cele prin care firme straine intra in aceasta perioada pe piata romaneasca a asigurarilor: tot saptamana trecuta, grupul financiar francez Groupama a intrat in negocieri exclusive cu Banca Transilvania pentru a cumpara societatea BT Asigurari, al zecelea asigurator de pe piata. |nainte ca informatia sa apara in presa, Banca Transilvania si-a marit la 90% participatia la BT Asigurari prin preluarea a 10% din actiunile acesteia pentru suma de 5,65 milioane de euro, ceea ce evalueaza compania la 56,5 milioane de euro.

  • Nici o marire de impozit

    Premierul a subliniat insa apasat ca pentru bugetul pe anul viitor, care a inceput saptamana trecuta sa fie discutat in Guvern, nu va fi necesara nici o marire de taxe si impozite, subintelegand ca nivelul actual de fiscalitate e suficient pentru echilibrul economic. Declaratia premierului a venit dupa ce FMI si-a declarat din nou ingrijorarea privind politica fiscala si deficitul bugetar preconizat pentru 2008 (2% din PIB), in conditiile in care institutia financiara se teme ca tendintele actuale de crestere peste asteptari a deficitului de cont curent si a inflatiei se vor mentine si la anul. Seceta si cresterea de la 1 octombrie a pretului la gaze cu 3,7% au alimentat deja cresteri de preturi in a doua parte a anului, iar patronatele din industria panificatiei, a uleiului, a zaharului, au anuntat saptamana trecuta pe rand scumpiri la produsele alimentare, temerea expertilor FMI fiind ca inflatia ar putea depasi in 2008 tinta asumata de BNR (3,8% in decembrie 2008).