BusinessMagazin

Blog

  • Nouă scădere a numărului de cazuri de Covid în România

    În intervalul 18-24 martie 2024 au fost înregistrate 390 cazuri noi de persoane infectate cu SARS – CoV – 2. 129 dintre cazurile noi din ultima săptămână sunt ale unor pacienţi reinfectaţi, testaţi pozitiv la o perioadă mai mare de 90 de zile după prima infectare.

    Până în prezent, pe teritoriul României, au fost înregistrate 3.529.078 cazuri de infectare cu SARS-CoV-2. Incidenţa înregistrată la 14 zile este de 0.04.

    Distinct de cazurile nou confirmate, în urma retestării pacienţilor care erau deja pozitivi, 33 persoane au fost reconfirmate pozitiv.

    În unităţile sanitare de profil, numărul de persoane internate în secţii cu COVID-19 în prezent este de 97. De asemenea, la ATI sunt internate 9 persoane.

    Din totalul pacienţilor internaţi în prezent, 9 sunt minori, aceştia fiind internaţi în secţii.

    Până acum, 68.924 persoane diagnosticate cu infecţie cu Sars-CoV-2 au decedat.

    În ultima săptămână au fost raportate de către INSP 7 decese (3 bărbaţi şi 4 femei). Decesele au fost înregistrate după cum urmează: 3 la categoria de vârstă 60-69 de ani, unul la categoria de vârstă 70-79 de ani, 3 la categoria de vârstă peste 80 de ani.

    Toţi pacienţii decedaţi prezentau comorbidităţi, iar 4 erau vaccinaţi.

  • Care este alimentul ce devine noul bitcoin: preţul sparge în premieră 10.000 de dolari pe tonă, în creştere cu 138% anul

    Preţul boabelor de cacao a atins marţi un nou record istoric, de 10.000 de dolari pe tonă, în contextul în care constrângerile legate de ofertă, pe fondul temperaturilor ridicate din Africa de Vest, acolo unde sunt cei mai mari producători de cacao din lume, alimentează creşterea preţurilor. Doar de la începutul acestui an preţul a urcat cu 139%, scrie presa internaţională.

    În ultimele 12 luni randamentul preţului este ed 186%, peste cel al bitcoin de 150%. Însă rămâne în spatele acţiunii vedetă de pe Wall Street – Nvidia – care are o explozie de 250% a preţului acţiunilor din primăvara lui 2023 încoace.

    Coasta de Fildeş, cel mai mare producător de boabe de cacao din lume, se confruntă cu temperaturi mai ridicate decât în mod normal – ceea ce a dus la condiţii şi la recolte mai uscate decât de obicei. De asemenea un focar de virus al lăstarilor de cacao a contribuit la diminuarea ofertei, notează CNBC.

    În timp ce alţi cultivatori, precum Brazilia sau Ecuador, doresc să îşi crească producţia, va fi nevoie de câţiva ani înainte ca arborii de cacao nou plantaţi să dea roade. În plus, se aşteaptă ca noile norme de mediu, care urmează să fie adoptate în Uniunea Europeană, un importator cheie de cacao, să limiteze şi mai mult livrările. Stocurile de cacao sunt în scădere din a doua jumătate a anului 2023, dar nu este nici pe departe de amploarea mişcării preţurilor futures, se arată într-un raport al XTB.

    Agenţia americană de ştiri Bloomberg notează că pe măsură ce se apropie sărbătorile de Paşte, preţurile mai mari la cacao înseamnă şi preţuri mai mari mai pentru ouăle şi iepuraşii de ciocolată. “Dar acesta este doar vârful icebergului”, notează agenţia.

    Preţurile mai mari din magazine reflectă acum creşterile de cacao din 2023. De atunci, raliul a intrat în forţă, iar preţul s-a dublat deja în acest an.

    Acest lucru înseamnă preţuri şi mai mari pentru gospodării, deoarece aceste mişcări se vor reflecta asupra comercianţilor cu amănuntul. Dar deja, cumpărătorii britanici plătesc mai mult pentru ciocolată şi, uneori, primesc mai puţin pentru banii lor, ceea ce se numeşte “contracţie”. În Brazilia, unde Paştele este o sărbătoare importantă, preţurile ouălor de ciocolată au devenit recent o meme pe internet când unele magazine au anunţat că oamenii le pot cumpăra cu împrumuturi şi rate de plată.

    Această creştere record este determinată de recoltele dezamăgitoare din Coasta de Fildeş şi Ghana, care reprezintă majoritatea producţiei mondiale de cacao din Africa de Vest.

    “Adevăratul cost al ciocolatei nu a fost văzut de mult timp de către consumatori”, a spus Emily Stone, fondatoarea distribuitorului de cacao specializat Uncommon Cacao. “Preţurile scăzute persistente pentru producători şi schimbările climatice duc piaţa la aceste cote. Acum, asta vine ca un şoc pentru unii, dar acest lucru era previzibil.”​

     

  • Gaura bugetară uriaşă din Franţa pune sub semnul capacităţile preşedintelui Emmanuel Macron de a rezolva provocările fiscale ale ţării

    Deficitul bugetar al Franţei scapă de sub controlul guvernului, subminând credibilitatea preşedintelui Emmanuel Macron ca reformator economic capabil să rezolve provocările fiscale ale ţării, raportează Bloomberg.

    Cifrele oficiale de marţi au arătat că diferenţa dintre venituri şi cheltuieli s-a extins la 5,5% din producţia economică în 2023, de la 4,8% în anul precedent, depăşind cu mult cele 4,9 procente planificate de guvern.

    Creşterea veniturilor fiscale a încetinit brusc pe măsură ce a doua cea mai mare economie din zona euro a început să stagneze, ritmul de expansiune a cheltuielilor reducându-se uşor, potrivit agenţiei de statistică Insee.

    Deficitul în creştere reprezintă o lovitură pentru Macron, care îşi construise o reputaţie de lider riguros în urma preluării mandatului de preşedinte în 2017, în contrast cu anii în care guvernele franceze au ratat ţintele de deficit. În primul său mandat de cinci ani, el şi-a depăşit sau egalat obiectivele anuale în patru ocazii, singurul eşec fiind marcat de venirea pandemiei.

    Amploarea eşecului din 2023 pune, de asemenea, sub semnul întrebării strategia lui Macron de reparare treptată a finanţelor bazându-se pe revizuiri care să stimuleze creşterea, cum ar fi relaxarea legislaţiei muncii sau creşterea vârstei de pensionare. Până când cheltuielile au început să explodeze în timpul crizei Covid şi a crizei energetice, această abordare putea să ofere pista necesară preşedintelui pentru a evita măsurile dureroase generate de creşterile de taxe. 

    Abordarea creşterii taxelor – faţă de care guvernul se opune – sau a reducerilor mai profunde ale cheltuielilor ar fi o mişcare politică riscantă, deoarece partidul lui Macron se află deja în urma Raliului Naţional de extremă-dreapta al lui Marine Le Pen cu aproximativ 10 puncte în sondajele privind intenţiile de vot înainte de alegerile pentru Parlamentul European din iunie. În plus, Macron a promis că anul viitor va scădea taxele pentru lucrătorii cu salarii mai mici.

    Ministerul de Finanţe a anunţat deja în februarie economii de 10 miliarde de euro (10,8 miliarde de dolari) pentru a încerca să revină pe drumul cel bun în vederea atingerii ţintei de deficit de 4,4% din producţia economică în acest an. Ministerul a declarat că economisirea a cel puţin alte 20 de miliarde de euro vor fi necesare în bugetul pentru 2025.

    Guvernul va oferi o actualizare a planului multianual de finanţe publice pe care îl prezintă la Bruxelles pe 17 aprilie, a declarat ministrul de finanţe Bruno Le Maire în timpul unei şedinţe telefonice cu jurnaliştii. Versiunea de anul trecut a programului de stabilitate propunea un curs pentru un deficit de 2,7% din producţia economică în 2027.

  • Bar deschis de călugăriţe într-un sanctuar antic din Spania, unde turiştii însetaţi pot bea bere

    „Cred că o mulţime de oameni vor crede că este neobişnuit, pentru că nu au văzut niciodată aşa ceva. Dar ştiţi, nu este un păcat să bei o bere”, a declarat sora Guadalupe, născută în Miami, adăugând că barul a constituit o „uşă deschisă pentru noi să evanghelizăm”.

    Surorile, care fac parte din ordinul Peregrinii Euharistiei, au preluat operaţiunile barului din Sanctuarul Estibaliz, în afara oraşului basc Vitoria, de la proprietarii anteriori, călugări benedictini, care au lăsat o asociaţie locală să administreze barul, scrie Reuters.

    Fraţii monahi locuiau acolo din 1923, dar au plecat în septembrie 2022 din cauza numărului tot mai mic de persoane şi a vârstei înaintate.

    Anul trecut, 18 călugăriţe – majoritatea columbiene – s-au mutat pentru a avea grijă de sanctuar şi de pelerinii săi. Cunoscut în trecut sub numele de barul „Pater”, călugăriţele l-au redenumit „Amaren Etxea”, sau „Casa Mamei” în limba bască, una dintre cele mai vechi limbi europene.

    În primul weekend de la redeschiderea barului, care a coincis cu începutul Săptămânii Sfinte, călugăriţele au purtat şorţuri de barmaniţe peste hainele lor gri cu alb, în timp ce clienţii stăteau la coadă pentru a comanda.

    „Îmi place pentru că le văd întotdeauna atât de fericite şi zâmbitoare, transmit multă pace şi bucurie”, a spus, despre călugărite, Maria Elena Saez. Ea se aşteaptă să devină o clientă obişnuită a locului.

     

  • Deloitte: Nivelul calităţii vieţii şi al bunăstării sociale a stagnat în 2023 la nivel global, pentru prima dată în ultimii 10 ani, România urmând tendinta generală şi plasându-se pe locul 44 în 170 de state

    Nivelul calităţii vieţii şi al bunăstării sociale a stagnat în 2023 la nivel global, pentru prima dată în ultimii 10 ani, România urmând tendinta generală şi plasându-se pe locul 44 în cele 170 de state incluse în Indicele de Progres Social al Deloitte.

    România a crescut de la un indice de 71,52 în 2011 la 75,24 în 2023, nivel care este însă în scădere uşoară faţă de anul precedent, când a fost 76,89. În aceste conditii, România se menţine în rândul ţărilor din a doua categorie, după Argentina, Barbados şi Bulgaria. Studiul cuprinde şase categorii de ţări, iar România a avansat în cea de-a doua categorie în 2022.

    În 2023, România s-a clasat pe locul 46 în lume la categoria nevoilor de bază, pe locul 49 din punctul de vedere al bunăstării şi pe locul 46 la categoria oportunităţi. Analizând valorile atribuite fiecărei coordonate care intră în aceste trei categorii, ţara noastră a obţinut cele mai bune rezultate la nutriţie şi îngrijire medicală (locul 28), la locuinţă (locul 43), siguranţă personală (locul 45) şi informaţii şi comunicaţii (locul 46).

    Pe de altă parte, coordonatele care înregistrează scoruri mai mici includ incluziunea socială (locul 71) şi apa şi salubritatea (locul 67).

    Dintre ţările din Europa Centrală şi de Est, cea mai bună poziţie este ocupată de Estonia (18), urmată de Cehia (19), Slovenia (20), Lituania (31), Letonia (32), Croaţia (33), Slovacia (35), Polonia (36), Ungaria (40), Bulgaria (43) şi România (44).

    La nivel global,  indicele de progres social a crescut de la 58,34 în 2011, când studiul a fost realizat pentru prima dată, la 63,44 la sfârşitul anului 2023, nivel aproape neschimbat în comparaţie cu indicele de 63,75 din 2022, în contextul în care majoritatea ţărilor au stagnat sau chiar au scăzut anul trecut, arată studiul.

    „Această ediţie a raportului confirmă, din păcate, predicţiile ediţiei anterioare şi arată că indicele care măsoară progresul social la nivel global nu a mai crescut în 2023, ceea ce reprezintă o premieră de când este efectuată această analiză. În contextul provocărilor generate de instabilitatea economică, de tensiunile geopolitice şi de schimbările climatice, mai mult de trei sferturi din ţările analizate – adică patru din cinci persoane din lume – au stagnat sau chiar au scăzut din punctul de vedere al progresului social, din cauza declinului înregistrat de două dintre dimensiunile analizate la nivel global, şi anume accesul la educaţie avansată şi calitatea mediului înconjurător. Este important să ţinem cont de faptul că această analiză se concentrează pe aspectele non-economice, aşadar, deşi PIB-ul global pe cap de locuitor a crescut, statele lumii încă nu reuşesc să transfere această evoluţie economică în beneficii concrete pentru viaţa de zi cu zi a tuturor cetăţenilor”, a spus Alexandru Reff, Country Managing Partner, Deloitte România şi Moldova.

    Indicele de Progres Social (IPS) măsoară calitatea vieţii şi bunăstarea socială a cetăţenilor din 170 de ţări, în baza analizei a trei dimensiuni principale. Metodologia presupune acordarea unui punctaj pentru elementele încadrate în categoria nevoilor de bază – şi anume hrană şi îngrijire medicală de bază, apă şi salubritate, locuinţă şi siguranţă personală -, pentru cele care ţin de bunăstare – accesul la educaţie de bază, accesul la informaţii şi comunicaţii, sănătatea şi bunăstarea, calitatea mediului – şi pentru elementele care ţin de oportunităţi – drepturile personale, libertatea personală şi de alegere, incluziunea, accesul la educaţie avansată.

    ”Studiile Deloitte explică faptul că investiţiile, creşterea economică şi progresul social sunt interdependente şi creează un cerc virtuos numai dacă sunt însoţite de măsuri suplimentare, cum ar fi facilitarea şi direcţionarea strategică a fluxului de investiţii către anumite industrii şi regiuni. Ţara noastră a urmat acelaşi trend – avem una dintre cele mai rapide creşteri ale PIB-ului pe cap de locuitor din UE din ultimul deceniu, însă diferenţele de dezvoltare dintre zonele urbane şi cele rurale se simt, la fel ca diferenţele dintre regiuni”.

    Pe primul loc în clasamentul din 2023 se află Danemarca, cu un scor de 90,38, urmată de Norvegia şi Finlanda, în timp ce Ciadul, Republica Central Africană şi Sudanul de Sud se află pe ultimele poziţii.

    Toate statele membre UE se află în primele două categorii şi doar trei ţări din G7 – Germania (10), Canada (15) şi Japonia (16) – s-au clasat în prima categorie a clasamentului.

     

  • Terminalele Starlink, prin care miliardarul Elon Musk conectează lumea la Internet indiferent de locaţie, au început să ajungă pe mâini greşite. Regimuri autoritare acuzate de crime împotriva umanităţii au obţinut acces prin piaţa neagră la reţeaua de sateliţi ridicând întrebări despre cât de bine îşi controlează compania propria tehnologie

    Starlink, reţeaua de sateliţi a lui Elon Musk, promite să conecteze lumea la internet oriunde pe glob. Promisiunile au depăşit orice aşteptare, atunci când s-a descoperit că acoperirea reţelei se întinde inclusiv pe teritoriul unor ţări cu care compania nu are niciun acord de funcţionare, inclusiv teritorii controlate de regimuri autoritare, scrie Bloombeerg.

    Investigaţiile au identificat numeroase exemple de kituri Starlink care au fost comercializate şi activate ilegal. Modul în care acestea sunt introduse ilegal şi disponibilitatea Starlink pe piaţa neagră sugerează că utilizarea abuzivă a acestuia este o problemă globală sistemică, ridicând semne de întrebare cu privire la controlul companiei asupra unei tehnologii cu impact clar asupra securităţii naţionale.

    În Yemen, care se află în mijlocul unui război civil care durează de zece ani, un oficial guvernamental a recunoscut că Starlink este utilizat pe scară largă. Mulţi oameni sunt pregătiţi să sfideze facţiunile beligerante concurente, inclusiv rebelii Houthi, pentru a-şi asigura terminale pentru comunicaţii de afaceri şi personale şi pentru a se sustrage serviciului de internet lent şi adesea cenzurat care este disponibil în prezent.

    În cazul Sudanului, un război civil care durează de un an a dus la acuzaţii de genocid, crime împotriva umanităţii şi la fuga a milioane de oameni din casele lor. În condiţiile în care internetul obişnuit nu funcţionează de luni de zile, soldaţii forţelor paramilitare se numără printre cei care folosesc acest sistem pentru logistica lor, potrivit diplomaţilor occidentali.

    În Asia Centrală, unde acordurile Starlink sunt rare, o campanie guvernamentală de reprimare a terminalelor ilicite în Kazahstan în acest an abia dacă a reuşit să diminueze utilizarea acestora. Tot ceea ce a făcut a fost să ducă la creşterea preţurilor pe piaţa neagră, potrivit unui comerciant care importă echipamentul şi care nu a dorit să vorbească public de teama unor represalii. Înainte de intervenţia guvernului, clienţii puteau să cumpere echipamentele companiei şi să le expedieze prin intermediul serviciului poştal local.

    În luna februarie a acestui an, Ucraina a declarat că Rusia a desfăşurat Starlink în cadrul propriilor eforturi de război, în timp ce postări neverificate pe X, reţeaua de socializare a lui Musk, păreau să arate soldaţi ruşi care despachetau kituri de instalare. Doi democraţi din Camera Reprezentanţilor i-au scris o scrisoare preşedintelui SpaceX, Gwynne Shotwell, făcând presiuni cu privire la afirmaţiile Ucrainei.

     „Din câte ştim noi, niciun Starlinks nu a fost vândut direct sau indirect Rusiei”, a scris Musk pe X.

    Kiturile Starlink sunt vândute pentru a fi utilizate şi în Venezuela, unde persoanele şi companiile fac obiectul sancţiunilor americane de aproape un deceniu, cel mai recent sub regimul autoritar al preşedintelui Nicolas Maduro.

    O hartă a zonelor de acoperire de pe site-ul web al Starlink arată că naţiunea sud-americană este offline. Cu toate acestea, anunţurile de pe reţelele de socializare promovează oferte de pachete pentru echipamentele Starlink, care sunt disponibile pe scară largă şi sunt admirate pentru fiabilitatea şi portabilitatea lor într-o ţară cu ferme de vite şi mine de aur izolate.

    În Africa de Sud, unde s-a născut Musk, guvernul nu a aprobat încă cererea de operare a Starlink. Dar acest lucru nu a împiedicat un comerţ înfloritor cu terminale acolo. Grupurile de pe Facebook prezintă furnizori care se oferă să cumpere şi să activeze kiturile în Mozambic, unde este licenţiat, şi apoi să le livreze peste graniţă către clienţii sud-africani.

    Administraţia preşedintelui Joe Biden ar putea înăspri controalele la export care se aplică la Starlink pentru a le ţine departe de adversarii SUA, potrivit unui fost oficial guvernamental american. Un consultant în domeniul securităţii care oferă instruire companiilor cu privire la aceste restricţii a declarat că adevărata soluţie este încercarea de a geolocaliza kiturile atunci când acestea sunt pornite şi blocarea celor care încalcă controalele de export ale SUA.

    Acest lucru ar necesita cooperarea din partea companiei, a declarat persoana respectivă, care a cerut să nu fie numită, discutând chestiuni sensibile din punct de vedere comercial legate de securitatea naţională.

     

  • ​Dan Şucu, preşedintele Concordia, una dintre cele mai mari organizaţii patronale: „Principala problemă de care ne ocupăm este oprirea creşterii birocraţiei. Costurile cu birocraţia trebuie să scadă cu 25% în următorii cinci ani”

    Birocraţia în creştere este principala provocare a României, dar nu numai, Europa, în general, confruntându-se cu această problemă, care trebuie rezolvată rapid, consideră Dan Şucu, preşedintele Concordia, una dintre cele mai mari organizaţii patronale.

    „Principala problemă de care ne ocupăm, în general, este oprirea creşterii birocraţiei. Este percepţia tuturor că România nu mai este condusă nici de politicieni, nici de antreprenori, ci de birocraţie. Acelaşi lucru se întâmplă şi în Europa. Strategia noastră este ca costurile cu birocraţia să scadă cu 25% în următorii cinci ani”, a spus Dan Şucu, preşedintele confederaţiei Concordia.

    Dan Şucu a fost prezent la cea de-a şaptea ediţie a Conferinţei Naţionale a Industriei Ospitalităţii, realizată de HORA, organizaţie care reuneşte lideri autohtoni din HoReCa, autorităţi locale şi specialişti din industrii conexe. La rândul ei, HORA face parte din Concordia. El a subliniat că se bucură că HORA s-a alăturat Concordia, mai ales că industria ospitalităţii este importantă, pentru că generează atins 5,4% din PIB anul trecut şi, mai mult, generează „un PIB mai important în alte industrii conexe, cum ar fi cea a mobilei”.​

  • Podul Francis Scott Key din Baltimore, SUA s-a prăbuşit după ce a fost lovit de o navă de marfă

    Podul Francis Scott Key din Baltimore s-a prăbuşit marţi dimineaţa, după ce a fost lovit de o navă de marfă, potrivit unei înregistrări obţinută de CNN.

    Toată circulaţia este deviată, a transmis Autoritatea de Transport din Maryland (MTA).

    Mai multe videoclipuri distribuite pe reţelele de socializare au arătat o navă de marfă mare ciocnind unul dintre stâlpii de sprijin ai podului. Mai multe maşini care se aflau pe pod în acel moment s-au prăbuşit în râul Patapsco, relatează independent.co.uk.

    sursă video:https://twitter.com/MyLordBebo/status/1772518008499429877 

    “;}}s:18:

  • Fostul şef al Federaţiei de fotbal din China condamnat la închisoare pe viaţă

    Fostul şef al federaţiei naţionale de fotbal din China, Chen Xuyuan, a fost condamnat la închisoare pe viaţă pentru acceptarea de mită, a anunţat marţi presa de stat, citată de Reuters, în urma uneia dintre cele mai mari anchete anticorupţie din ultimii ani în acest sport.

    Sentinţa severă pentru Chen, în vârstă de 67 de ani, încheie o investigaţie asupra oficialilor de fotbal la nivel înalt din China, într-un sport care se confruntă de mult timp cu corupţia, pe care fanii au acuzat-o pentru slabele performanţe ale echipei naţionale de-a lungul timpului.

    În ultimul episod al unei serii de documentare în patru părţi despre corupţie, difuzată la televiziunea naţională în ianuarie, Chen a declarat că, în noaptea dinaintea devenirii sale ca preşedinte al Federaţiei Chineze de Fotbal (CFA) în 2019, a primit rucsacuri care conţineau fiecare câte 300.000 de yuani (41.568 de dolari) de la doi oficiali locali din fotbal care doreau ca el „să aibă grijă de ei”.

    Mărturisirile de corupţie au devenit un element obişnuit la televiziunile naţionale de când preşedintele Xi Jinping a venit la putere şi a declanşat o amplă campanie anti-corupţie care a cuprins şi fotbalul.

    Un tribunal din provincia centrală Hubei a constatat că Chen a profitat de diversele sale funcţii din 2010 până în 2023, inclusiv cele legate de CFA, pentru a ajuta alte persoane în chestiuni legate de contractarea de proiecte, operaţiuni de investiţii şi aranjamente pentru evenimente sportive, a relatat marţi agenţia oficială de presă Xinhua.

    În schimb, Chen a acceptat bani şi obiecte de valoare în valoare de peste 81 de milioane de yuani.
    Chen a adus „daune enorme” cauzei fotbalului chinezesc, a afirmat Xinhua, citând hotărârea judecătorească.

    Printre ceilalţi oficiali din fotbal cercetaţi pentru corupţie se numără Chen Yongliang, fost secretar general adjunct executiv al CFA, Liu Lei, fost director la Centrul de management al fotbalului din Wuhan, Yu Hongchen, fost director adjunct al CFA, şi Dong Zheng, fost director general al Superligii chineze.

    Chen a fost condamnat la 14 ani de închisoare, Yu la 13 ani, iar Dong la opt ani, potrivit presei de stat.

    În 2012, fostul preşedinte al CFA, Xie Yalong, şi succesorul său Nan Yong au fost condamnaţi fiecare la 10 ani şi jumătate de închisoare pentru acceptarea de mită în ultima mare operaţiune de corupţie în fotbal din China.

  • Banca Transilvania, cea mai mare bancă din România, şi-a bugetat un profit net de 3 mld. lei în 2024, în creştere cu 20% faţă de cel realizat în 2023, şi active mai mari cu 10% la 179 mld. lei

    Banca Transilvania (simbol bursier TLV), cea mai mare instituţie de credit din România în funcţie de activele gestionate, fiind şi emitent listat la Bursa de Valori Bucureşti şi la care fondurile de pensii private Pilon II au o deţinere de 26%, şi-a bugetat pentru 2024 un profit net în creştere cu 20% şi active mai mari cu 10%.

    Astfel, banca de la Cluj estimează că va încheia anul acesta cu un profit net de 3 mld. lei la nivel individual, în urcare cu 20% faţă de rezultatul net de 2,5 mld. lei raportat pentru 2023, în timp ce activele nete ar urma să urce cu 10,3% până la 179 mld. lei, potrivit bugetului băncii publicat în raportul Consiliului de Administraţie.

    “Se estimează o creştere a activelor cu 10,3% faţă de nivelul înregistrat în 2023 (până la 178,789 milioane lei). În structura activelor s-a prevăzut o pondere a creditelor brute de 45,6%, a lichidităţilor imediate de 22,5% şi a investiţiilor în titluri de 30,7%. În ceea ce priveşte structura datoriilor şi capitalurilor proprii prevăzute pentru 2024 s-a avut în vedere o creştere a resurselor atrase de la clientela nebancară cu 9,1% faţă de 2023, însemnând o pondere a acesteia în total datorii de 89,0%. Indicatorii de buget de venituri si cheltuieli pe anul 2024 care se supun aprobării AGA sunt stabiliţi astfel încât să susţină obiectivele de afaceri propuse şi sunt corelaţi cu normele specifice de prudenţă şi supraveghere bancară.

    Veniturile din dobânzi estimate pentru 2024 sunt de 9,2 mld. lei iar cheltuielile cu dobânzile la 3,9 mld. lei. Banca menţionează că în proiectarea indicatorilor pe anul 2024 s-a luat în considerare o rată medie a inflaţiei de 4,8% şi un curs mediu de 5,04 lei pentru un euro.

    Pentru 2023 banca îşi propusese un profit net de 2,34 mld. lei, cel realizat în final fiind mai mare cu 6,6%. Valoare activelor propusă a fi atinsă la finalul anului trecut era de 152,2 mld. lei iar realizările au fost cu 20% mai mari.  

    Planul de dezvoltare pentru anul 2024 prevede investiţii de 643 mil. lei, din care 439 mil. lei în IT şi carduri, 147 mil. lei în retail şi carduri.

    Banca Transilvania are o capitalizare bursieră de 22 mld. lei. De la începutul anului 2024 acţiunile s-au apreciat cu 14% pe tranzacţii de 510 mil. lei. Spre comparaţie indicele principal BET a urcat cu 8,7%.