BusinessMagazin

Blog

  • Ponta, despre taxa pe stâlp: Poate o să vină la anul un guvern şi mai bun şi o să o reducă la 0,5%

    ”Acum dacă dau vestea că taxa pe construcţii speciale se reduce de la 1,5 la 1%, doamna Gheorghe (n.r. – Mariana Gheorghe, CEO Petrom România)îmi va spune să o reducem la 0,5%. Poate o să vină la anul un guvern şi mai bun decât al meu şi o să o reducă la 0,5%. Guvernul acesta atât a putut să facă. Poate însă să vină cu reducerea contribuţiilor la asigurări sociale”, a spus Ponta, sâmbătă, în discursul ţinut cu ocazia celebrării a 80 de ani de la înfiinţarea rafinăriei Petrobrazi.

    Premierul a mai spus că, în ultima perioadă, România s-a apropiat mult de statul de ţară independentă din punct de vedere energetic.

    ”Domeniul energiei e un domeniu în care nu există investiţii pe termen scurt şi profituri pe termen scurt, există numai o strategie bine gândită şi cred că în aceşti doi ani şi jumătate, lucrând împreună cu Petrom-OMV, cu celelalte companii din domeniu, România a progresat foarte mult. A făcut într-adevăr o reformă structurală reală şi din punct de vedere legislativ şi din punct de vedere operaţional. Pe partea de energie şi-a asigurat resurse pentru a fi într-adevăr stabilă şi aproape, aproape în totalitate independentă, a creat premisele ca în foarte scurt timp, prin rezerve proprii pe care le avem la dispoziţie, România, şi când spun România mă gândesc şi la Republica Moldova, să poată să asigure industriei şi populaţiei o garanţie în ceea ce priveşte resursele energetice”, a mai spus Ponta.

    El a adăugat că, în condiţiile în care în regiune există ”confruntări şi conflicte”, cu atât mai mult România şi companiile din domeniul energetic trebuie să aibă o strategie pe termen mediu şi lung.

    În 4 septembrie, premierul Victor Ponta a anunţat că taxa pe construcţiile speciale va fi redusă de la 1,5% la 1% din valoarea construcţiei, iar veniturile colecate vor rămâne la dispoziţia autorităţilor locale, şi nu vor mai intra la bugetul de stat.

    Taxa pe construcţii speciale a fost introdusă la începutul acestui an. Introducerea taxei a fost propusă încă din toamna anului 2012 de fostul ministru delegat pentru Buget Liviu Voinea. Taxa se aplică pentru construcţiile care nu intrau în sfera de impozitare, cum ar fi stâlpi, rampe, platforme betonate, altele decât imobilele de producţie sau birouri, care erau deja impozitate.

    Taxa se plăteşte în două rate anuale, iar după prima declarare a reieşit că statul va încasa mult peste valoarea estimată inişial în negocierile cu FMI, de 500 milioane lei. În prezent se estimează că încasările din taxa pe construcţii speciale vor depăşi în acest an 1,5 miliarde lei.

    Introducerea taxei pe stâlp şi creşterea accizelor la carburanţi au reprezentat principalele argumente ale autorităţilor române în negocierile cu FMI şi CE pentru ca instituţiile internaţionale să accepte creşterea cheltuielilor bugetare pentru acest an.

  • Armata ucraineană anunţă că a respins un asalt rebel asupra aeroportului de la Doneţk

    “Numeroşi rebeli susţinuţi de şase tancuri au lansat vineri, la ora (locală) 19.30 (şi ora României), un asalt asupra aeroportului de la Doneţk, respins eroic de către militari”, a anunţat serviciul de presă al Statului Major pentru operaţiuni ucrainene în estul ţării într-un comunicat.

    Către ora locală 20.50, rebelii au folosit artileria împotriva unor poziţii ale forţelor ucrainene care controlează aeroportul, potrivit aceleiaşi surse. Sâmbătă dimineaţa aeroportul a fost ţinta unor tiruri cu lansatoare de rachete.

    Locuitori de la Doneţk, contactaţi sâmbătă de AFP, au declarat că au auzit bombardamente scurte, dar intense, vineri, dinspre zona aeroportului.

    În sectorul aeroportului, poziţiile rebelilor erau neschimbate, iar apropierea de aeroport era imposibilă. Zona este scena unor confruntări armate internse, în ultimele luni, între forţele ucrainene şi insurgenţi.

    Potrivit unor rebeli de la faţa locului, contactaţi de un jurnalist AFP, în noaptea de vineri spre sâmbătă au avut loc bombardamente, dar nu s-a înaintat către aeroport.

  • Cum a reuşit Sibiul, capitala europeană culturală din 2007, să atragă mai mulţi turişti prin promovare pe reţelele sociale

     În total, în Sibiu au sosit anul trecut 76.000 de străini, arată datele de la Institutul Naţional de Statistică.  

    Spre comparaţie cu alte oraşe, Sibiu a avut o expunere mai mare pe pieţele externe, dat fiind că a fost desemnat capitală europeană culturală în 2007 dar şi datorită unor proiecte finanţate de Primărie.

    În ultimii trei ani oraşul a fost promovat în social media prin proiectul #MySibiu, implementat de Asociaţia pentru Înfrumuseţarea Oraşului Sibiu prin bloggerii Tudor Popa şi Răzvan Pop, în colaborare cu Cezar Dumitru. Circa 30.000 de euro au fost investiţi pentru dezvoltarea acestui proiect în perioada 2011-2013.

    Citiţi mai multe pe www.zf.ro

  • iPhone 6. Mare. Mai mare. Şi cu un ceas

    iPhone este, fără doar şi poate, produsul cel mai inovator lansat de compania fondată de Steve Jobs. Atunci când primul model a ieşit pe piaţă, în 2007, industria de profil s-a schimbat definitiv. Deşi nu pot fi creditaţi cu inventarea touchscreen-ului, cei de la Apple au transformat această tehnologie într-una de zi cu zi. Camera foto a primului iPhone era mai bună decât a oricărui alt telefon; sistemul multitouch, prin care utilizatorii puteau mări sau micşora o imagine, a reprezentat o noutate absolută. Chiar şi sistemul de operare era unul nou.

    Au urmat, firesc, diverse modele de iPhone, fiecare cu o serie de îmbunătăţiri aduse. Câteva elemente de bază au fost păstrate: tipul designului, meniul sistemului de operare sau poziţia logo-ului pe spatele telefonului. Niciuna din versiuni nu a promis însă o nouă „revoluţie“. Până acum.

    2014 a fost anul aşteptat de oamenii din industrie, de cei din media şi de mulţi alţii. Toată lumea a vrut să vadă cum Tim Cook, „moştenitorul“ imperiului creat de Steve Jobs, va reuşi să inoveze unul dintre cele mai vândute produse din lume. Interesul a fost atât de mare încât „iPhone 6“ a depăşit în ultimele 12 luni, ca număr de căutări pe Google, termeni precum „Dumnezeu“ sau „pacea mondială“.

    Evenimentul de lansare nu a lăsat de dorit. Trecând cu vederea micile probleme tehnice, precum transmisiunea live oferită de Apple care nu prea a funcţionat, cei mai mulţi s-au arătat entuziasmaţi de noua colecţie a gigantului din Cupertino

    Surprinzător, Bursa de pe Wall Street nu s-a lăsat impresionată de eveniment, acţiunile fiind în declin în timpul lansării şi într-o uşoară creştere după aceasta.

    Deşi toată lumea era nerăbdătoare să vadă versiunea oficială a iPhone 6, vedeta serii a fost cel mai nou produs al echipei conduse de CEO-ul Tim Cook, Apple Watch.

    Apple Watch, primul produs nou lansat sub conducerea lui Tim Cook, vine în trei variante: Watch, Watch Sport şi Watch Edition. Toate vor rula o versiune specială de iOS 8 şi vor avea numeroase facilităţi legate de fitness şi sănătate. Apple Watch va folosi mai mulţi senzori pentru a monitoriza bătăile inimii, distanţa parcursă pe jos sau numărul de calorii arse în timpul exerciţiilor. „Este incredibil ce poţi să faci cu Apple Watch“, a spus Tim Cook. „Un stil de viaţă sănătos, bazat pe mişcare şi exerciţii, este extrem de important pentru noi, cei de Apple.“ Utilizatorii vor putea să împărtăşească programele de lucru sau rezultatele obţinute. La final, compania a introdus WatchKit, un limbaj ce permite oricui realizarea de soft compatibil cu Apple Watch, moment ce s-a dovedit pe placul dezvoltatorilor de aplicaţii.

    Revenind la iPhone, acesta este primul an în care Apple lansează două variante diferite de telefon. „iPhone 6 şi iPhone 6 Plus reprezintă ceva unic în istoria Apple“, a declarat Tim Cook în timpul lansării de la Flint Center for the Performing Arts.

    iPhone 6 are un ecran Retina HD de 4,7 inchi, adică o zonă de vizionare cu 38% mai mare decât în cazul iPhone 5S. Versiunea Plus are un ecran chiar mai mare, de 5,5 inchi şi o zonă de vizionare mărită cu 88% faţă de 5S şi un număr de pixeli de trei ori mai mare. Alte noutăţi se regăsesc în zona de hardware, cu o nouă cameră foto, un nou procesor şi spaţii de stocare record, de până la 128 GB.

    Zvonurile conform cărora Apple intenţionează să intre în zona plăţilor mobile s-au adeverit odată cu lansarea Apple Pay, sistemul de plăţi prin dispozitivele producătorului american. Pe scurt, Apple Pay va permite achiziţionarea unor produse sau servicii doar cu iPhone-ul, fără a mai fi nevoie de vreun card de credit sau de semnătură electronică. Mai multe instituţii financiare, precum VISA sau Mastercard, au semnat deja contracte de colaborare cu Apple.

    Sistemul va fi disponibil în primă fază doar în Statele Unite, începând cu luna octombrie, pentru ca în 2015 să fie implementat la nivel global.

    „Apple a introdus lumii numeroase produse care au schimbat regulile jocului“, a mai spus Tim Cook. „Încă o dată, compania noastră şi-a propus să captiveze lumea cu noi produse şi servicii.“

  • Generalul american John Allen, numit în fruntea coaliţiei contra Statului Islamic

    “Astăzi, (secretarul de stat John) Kerry a anunţat numirea generalului John Allen în postul de trimis special al preşedintelui pentru coaliţia” contra Statului Islamic, a declarat Marie Harf, purtătorul de cuvânt adjunct.

    Generalul Allen a condus coaliţia internaţională în Afghanistan (ISAF), în perioada 2011-2013. El a fost numit comandant suprem al forţelor NATO (SACEUR) în octombrie 2012.

    Preşedintele american, Barack Obama, s-a declarat miercuri seara pregătit să lanseze atacuri aeriene în Siria împotriva grupării Stat Islamic şi a anunţat că forţele americane vor extinde raidurile pe care le efectuează împotriva jihadiştilor din Irak.

    Casa Albă a subliniat ulterior că Statele Unite sunt în “război” contra jihadiştilor din gruparea Stat Islamic (SI).

    În acest context, Kerry s-a declarat încrezător în formarea unei coaliţii mondiale formată ţări europene şi arabe, alături de Statele Unite, pentru a distruge gruparea Statul Islamic în Irak şi Siria.

    “Sunt încrezător în formarea unei mari coaliţii cu naţiuni arabe, naţiuni europene, Statele Unite şi alţii, fiecare contribuind la strategia pe care preşedintele (american Barack) Obama a expus-o”, a adăugat secretarul de Stat, în cadrul unui turneu regional, care are drept scop formarea unei alianţe de aproximativ 40 de ţări împotriva jihadiştilor din Statul Islamic.

  • Casa Albă: SUA sunt în război contra Statului Islamic

    Kerry, aflat într-un turneu în Orientul Mijlociu cu scopul de a crea o coaliţie contra Statului Islamic în Irak şi Siria, a părut joi reticent în a folosi termenul “război” pentru a califica operaţiunea militară americană împotriva jihadiştilor.

    “Statele Unite nu duc un război împotriva Statului Islamic, ci pur şi simplu desfăşoară o vastă acţiune antiteroristă”, i-a spus Kerry unei jurnaliste de la postul de televiziune CBS.

    Însă Casa Albă şi Pentagonul au subliniat, vineri, că este vorba de un adevărat război.

    “Washingtonul este în război contra Statului Islamic în aceeaşi manieră în care ducem un război contra Al-Qaida şi aliaţilor săi în întreaga lume”, a declarat purtătorul de cuvânt al Casei Allbe, Josh Earnest.

    Un mesaj similar a fost lansat de purtătorul de cuvânt al Pentagonului, contraamiralul John Kirby.

    “Suntem în război contra Statului Islamic şi în acelaşi mod continuăm războiul contra Al-Qaida şi aliaţilor săi”, a afirmat el.

    Preşedintele american, Barack Obama, s-a declarat miercuri seara pregătit să lanseze atacuri aeriene în Siria împotriva grupării Stat Islamic şi a anunţat că forţele americane vor extinde raidurile pe care le efectuează împotriva jihadiştilor din Irak.

    “Obiectivul nostru este clar: vom slăbi şi într-un final vom învinge Statul Islamic”, a subliniat preşedintele american, apreciind că jihadiştii sunniţi care au decapitat doi jurnalişti americani aparţin “unei organizaţii teroriste care nu are altă viziune decât masacrul celor care i se opun”.

    “Acesta este unul dintre principiile fundamentale ale preşedinţiei mele: dacă ameninţaţi America, nu veţi mai fi niciodată în siguranţă”, a declarat Obama.

  • Sancţiunile occidentale adoptate contra Rusiei începând din martie şi până în prezent

    SANCŢIUNI FINANCIARE ŞI RESTRICŢIONAREA ELIBERĂRII VIZELOR DE CĂLĂTORIE

    Câteva zeci de ruşi şi ucraineni proruşi sunt vizaţi de blocarea averilor şi interdicţia de a primi vize de călătorie pe teritoriul UE.

    Pe lista americană sunt înscrise peste 50 de nume, inclusiv ale unor oficiali ruşi de rang înalt ca al vicepremierului Dmitri Rogozin, preşedintei Consiliului Federaţiei (Camera superioară a Parlamentului) Valentina Matvienko sau directorului gigantului petrolier Rosneft Igor Secin.

    Pe lista UE se află numele a 110 de persoane, inclusiv ale principalilor lideri ai grupărilor separatiste din estul Ucrainei şi patru oligarhi ruşi. Este prima dată când Uniunea Europeană vizează oameni de afaceri apropiaţi puterii din Rusia.

    Canada a înscris pe lista sa numele a 43 de ruşi şi 40 de ucraineni. Japonia a interzis vizele pentru 23 de ruşi.

    SANCŢIUNI VIZAND ENTITĂŢI

    Statele Unite au introdus sancţiuni împotriva unor mari grupuri ruseşti ca gigantul rus în domeniul hidrocarburilor Rosneft, banca gigantului în domeniul gazelor naturale Gazprom – Gazprombank – şi banca publică rusească VEB, în conducerea căreia se află şi premierul Dmitri Medvedev.

    Oficialii americani au adăugat vineri pe lista lor neagră principala bancă a ţării Sberbank, conglomeratul industrial Rostec şi braţul petrolier al gigantului Gazprom (Gazprom Neft), lipsindu-le de finanţări americane cu scadenţa mai mare de 90 de zile.

    UE a decis la rândul ei să vizeze aproximativ 30 de entităţi din sectorul energetic, crucial pentru economia rusă, fiind vizate în special Rosneft, Transneft şi Gazprom Neft.

    De asemenea, accesul la capitalul european a fost blocat pentru trei gupuri din sectorul apărării: fabricantul de tancuri OPK Oboronprom, United Aircraft Corporation şi Uralvagonzavod.

    Sunt vizate, de asemenea, nouă întreprinderi care produc articole cu dublă întrebuinţare – civilă şi militară -, cu care europenii au interdicţia să facă comerţ.

    SANCŢIUNI DIPLOMATICE

    În semn de protest faţă de anexarea Crimeei de către Rusia, liderii occidentali au suspendat, în martie, participarea Rusiei la G8 şi au anulat summitul G8 care era prevăzut în iunie la Soci (Rusia).

    UE a suspendat, de asemenea, negocierile cu privire la o liberalizare a politicii vizelor.

    Japonia a suspendat negocierile în vederea unei relaxări a regimului acordării de vize şi a amânat negocierile cu privire la un nou acord economic de investiţii.

    SANCŢIUNI DE ORDIN ECONOMIC

    Statele Unite au decis să revizuiască anumite condiţii de autorizare a exprturilor în Rusia a anumitor echipamente de înaltă tehnologie care ar fi putut avea o întrebuinţare militară.

    La rândul lor, europenii au decis să blocheze accesul la pieţele sale financiare şi au introdus interdicţii privind vânzarea tehnologiilor sensibile din domeniul energiei.

    SANCŢIUNI MILITARE

    Washingtonul a decis pe 3 martie să-şi suspende cooperarea militară cu Rusia.

    La 1 aprilie, cele 28 de state membre NATO au optat să suspende “cooperarea civilă şi militară cu Rusia”, dar anumite programe, cu privire la Afganistan sau lupta împotriva traficului de droguri, nu sunt vizate.

    UE a decis să interzică vânzarea de armament Rusiei.

  • Reacţiile politicienilor ruşi la noile sancţiuni impuse de Occident

    “În general, Moscova a reacţionat calm la noile sancţiuni”, scrie agenţia, notând totuşi că, în opinia politicienilor ruşi, noile sancţiuni vor agrava situaţia din Ucraina.

    Astfel, presedintele Comisiei pentru Afaceri Externe a Dumei de Stat, Aleksei Puskov, a apreciat că prin aceste măsuri “Uniunea Europeană a făcut o alegere în favoarea unei tensionări a conflictului politic cu Rusia”.

    Ministrul rus de Externe, Serghei Lavrov, a apreciat la rândul său că decizia Uniunii Europene va submina procesul de pace lansat în Ucraina. El a menţionat că Rusia va reacţiona “calm, adecvat, bazându-se pe necesitatea de a apăra interesele proprii”.

    Liderul partidului Rusia Dreaptă, Serghei Mironov, a insistat că Moscova trebuie să consolideze sancţiunile impuse Occidentului, după ce anterior Rusia a impus un embargo anumitor importuri agricole din UE, Statele Unite, Australia, Canada şi Norvegia.

    “Ce vrea să obţină Uniunea Europeană? Să ne sperie? Să se răzbune pentru revenirea Crimeei la Rusia şi pentru ajutorul acordat estului Ucrainei? Sau se supune unui ordin al Statelor Unite?”, a comentat Mironov măsurile adoptate de Bruxelles.

    În opinia sa, aceste acţiuni, inclusiv introducerea a încă 24 de nume pe lista de sancţiuni, pot provoca doar “un zâmbet de compasiune”.

    “Însă este necesar să răspundem cu noi sancţiuni împotriva occidentalilor. Ei trebuie să înţeleagă că Rusia nu poate fi speriată. Au trecut acele vremuri când se putea acest lucru!”, a declarat liderul partidului Rusia Dreaptă.

    La rândul său, vicepreşedintele Dumei de Stat, Nikolai Levicev, vizat de sancţiuni, a afirmat că politicienii ruşi nu vor avea de suferit din cauza acestor sancţiuni, deoarece majoritatea nu călătoresc în Europa.

    “Aceste sancţiuni nu afectează politicienii, ci relaţiile dintre Rusia şi Uniunea Europeană”, a apreciat el, subliniind că Bruxelles-ul “îşi pierde subiectivitatea politică şi devine o marionetă a Washingtonului”.

    “Îmi este ruşine pentru Europa”, a adăugat Levicev.

    În opinia oficialului rus, “în perioada următoare am putea vorbi de o sclavie a elitei politice europene, controlată de prietenii ei americani”.

    De asemenea, preşedintele Comitetului pentru politică economică din cadrul Dumei de Stat, Igor Rudenski, a apreciat că din cauza acestor sancţiuni suferă, în primul rând, Europa, care ar putea fi afectată de şomaj, agravarea relaţiilor economice internaţionale şi tensionarea climatului de afaceri.

    “Vedem că Rusia reacţionează la aceste sancţiuni cu demnitate şi este pregătită să soluţioneze problemele apărute”, a afirmat Rudenski.

    “Din păcate, politicienii europeni nu au învăţat lecţia privind consecinţele sancţiunilor inpuse de ei înşişi, ei nu observă cum suferă şi dau faliment fermierii şi oamenii lor de afaceri”, a adăugat oficialul rus.

    La rândul său, liderul Partidului Liberal-Democrat (LDPR), Vladimir Jirinovski, vizat de sancţiuni, şi-a exprimat “mulţumirea”.

    “Mulţumesc, Bruxelles! Numele meu figurează pe lista celor vizaţi de sancţiuni. Mă simt de parcă am primit Ordinul «Pentru apărarea ruşilor!»”, a afirmat Jirinovski, într-un mesaj postat pe contul său de Twitter.

    Un alt deputat al LDPR, Leonid Kalaşnikov, a apreciat că “prin astfel de sancţiuni, Uniunea Europeană încearcă să ne reducă la tăcere”.

    “Ei (occidentalii) înşişi ne spuneau: lăsaţi în pace Pussy Riot şi alţi disidenţi, iar acum încearcă să-i reducă la tăcere pe politicienii ruşi”, a declarat Kalaşnikov.

    Uniunea Europeană a decis, joi, aplicarea sancţiunilor economice consolidate împotriva Rusiei, după un acord în acest sens al şefilor de stat şi de guvern din UE, la 30 august, în urma informaţiilor cu privire la intrarea trupelor ruse în Ucraina şi participarea directă la confruntări. Noile sancţiuni europene impuse Moscovei au intrat în vigoare vineri dimineaţa.

    Pe lista de 24 de ruşi şi ucraineni vizaţi de blocarea activelor şi interdicţia de a călători în UE figurează Serghei Şemezov, un apropiat al lui Vladimir Putin, vicepreşedintele Consiliului Federaţiei ruse Iuri Vorobiov şi o serie de vicepreşedinţi ai Dumei de Stat (Camera inferioară a Parlamentului rus), şi anume Vladimir Vasiliev, Ivan Melnikov, Nikolai Levişev şi Igor Lebedev. Pe lista celor 24 de personalităţi vizate de măsurile restrictive ale UE se află, de asemenea, Aleksei Naumets, general rus având legătură cu prezenţa militarilor ruşi în Ucraina, precum şi mai mulţi lideri separatişti ucraineni, printre care Aleksandr Zaharcenko, “premierul” Republicii Doneţk, şi Ghennadi Tsipkalov, “premierul Republicii Lugansk”.

    Statele Unite urmează să adopte de asemenea măsuri împotriva Rusiei, preşedintele Barack Obama anunţând joi seara noi sancţiuni în sectoarele finanţelor, energiei şi apărării, ca răspuns la “actele ilegale” ale Moscovei în Ucraina.

  • Cod galben de ploi în cinci judeţe, de sâmbătă seară până luni

    În acest interval, temporar, în sudul Crişanei, în Banat şi în sud-vestul Olteniei vor fi averse, care vor avea şi caracter torenţial, intensificări ale vântului şi căderi de grindină.

    Cantităţile de apă vor depăşi, local, 25-30 de litri pe metru pătrat şi, izolat, 50-60 de litri pe metru pătrat.

    Potrivit meteorologilor, sâmbătă seară, va ploua în special în Timiş şi Caraş-Severin, iar apoi şi în Arad, Mehedinţi şi Dolj.

  • Iaţeniuk: Scopul lui Putin este să elimine Ucraina, în pofida armistiţiului din est

    “Scopul lui Vladimir Putin vizează nu doar regiunile (separatiste din est) Doneţk şi Lugansk, el vrea să ia întreaga Ucraină” şi să “o elimine ca stat independent”, a declarat premierul uccrainean.

    “Ideea de a avea un acord bilateral (de pace) cu Rusia nu este cea mai bună. Eu susţin aşa-zisul format de la Geneva, cu Statele Unite, UE şi Rusia. Nu suntem suficient de puternici să purtăm negocieri bilaterale cu Rusia”, a adăugat el, după opt zile de la intrarea în vigoare a unui armistiţiu încheiat între Kiev şi separatişti proruşi, cu participarea Rusiei şi OSCE.