BusinessMagazin

Blog

  • Tudor Ionescu, CBRE România: Modul în care angajaţii cu copii lucrează în această perioadă nu este unul firesc

    Managerii companiilor locale atrag atenţia că munca de acasă este o soluţie pe termen scurt şi nu poate fi aplicată permanent în multe cazuri, angajaţii care au copii fiind într-o situaţie dificilă şi mulţi dintre ei ar prefera să se întoarcă la birou.

    “Noi nu suntem acum într-o perioadă clasică de a lucra de acasă, noi suntem într-o perioada forţată de a trăi de acasă şi de a lucra în paralel, pentru că acum eu sunt închis într-o cameră, am copiii puşi să stea cuminţi într-o altă cameră… Noi trăim de acasă şi nu este un mod firesc de a lucra de acasă”, comentează Tudor Ionescu, head of advisory & transaction în departamentul office al companiei de consultanţă în imobiliare CBRE România. 

    El a subliniat faptul că modul în care angajaţii cu copii lucrează în această perioadă nu este unul firesc.

    În România erau peste 2.62 milioane de copii cu vârsta de până în 12 ani în anul 2019, conform statisticilor de la Institutul Naţional de Statistică. Dintre aceştia, erau aproape 1 milion de copii cu vârsta cuprinsă între 0 şi 4 ani, peste 986.000 cu vârsta cuprinsă între 5 şi 9 ani şi peste 635.000 vârsta cuprinsă între 10 şi 12 ani.

     

     

  • Vaccinul împotriva coronavirusului este din ce în ce mai aproape: Gigantul farmaceutic AstraZeneca promite că va finaliza dezvoltarea în septembrie şi vrea să producă 2 miliarde de doze

    Compania farmaceutică AstraZeneca vrea să producă 2 miliarde de doze de vaccin împotriva coronavirusului, dintre care 400 de milioane de doze sunt destinate pentru Marea Britanie şi SUA, iar 1 miliard de doze se vor îndrepta spre ţările mai sărace, potrivit CNBC.

    AstraZeneca plănuieşte să înceapă distribuirea vaccinului în Marea Britanie şi SUA din luna septembrie, finalizând livrarea acestuia la începutul anului 2021, conform declaraţiilor lui Pascal Soriot, CEO-ul AstraZeneca, într-o discuţie cu jurnaliştii.

    Compania a anunţat că a semnat un acord cu Serum Institute din India prin care va furniza 1 miliard de doze către ţările mai sărace, dintre care 400 milioane de doze ar urma să fie distribuite până la finalul anului 2020, potrivit unui comunicat de presă al companiei.

    Vaccinul, denumit AZD1222, a fost dezvoltat iniţial de Universitatea Oxford în Marea Britanie, iar AstraZeneca lucrează cu mai mulţi parteneri din industria farmaceutică pentru a produce şi distribui vaccinul.

    Pascal Soriot a spus că distribuţia va începe în funcţie de testele clinice din luna august.

    „Suntem dedicaţi acestei ţinte. Când te confrunţi cu ceva de această magnitudine, cu impactul masiv pe care îl are asupra oamenilor, economiei, nu poţi fi nesigur în modul în care lucrezi. Nu-ţi poţi pierde timpul să vezi dacă va funcţiona sau nu, ci trebuie să îţi asumi obiectivul şi să lucrezi în direcţia aceasta” a spus Soriot.

  • Avertismentul unui dintre cei mai puternici executivi din economie: Trebuie să revenim la muncă. Nu poţi face home office dacă ai un copil de doi, trei ani lângă tine

    ​Christian von Albrichsfeld, director Continental, cel mai mare angajator din industria auto spune că oamenii trebuie să revină la muncă. Sute de mii de angajaţi au fost lăsaţi să lucreze de acasă în această perioadă. Deşi în unele cazuri productivitatea oamenilor a crescut, munca de acasă a devenit un chin pentru angajaţii care au copii. 

    ”Cazurile au scăzut în ultimele săptămâni, acum trebuie să mergem repede înapoi, într-o direcţie în care noi ca cetăţeni să ne comportăm foarte responsabil, dar pe de altă parte oferim posibilitatea pentru toată ţara să lucreze. Asta este acum situaţia, dar trebuie să vedem cum repornim economia foarte repede. Relaxarea de acum este un punct important, cred trebuie să vedem cum pornim foarte repede industria HoReCa, pe de altă parte în industrie avem o problemă, trebuie să vedem ce facem cu copiii angajaţilor, mulţi părinţi stau acasă cu cei mici şi nu ştiu ce să facă, nu poţi face home office dacă ai acasă un copil de doi, trei ani care este în permanenţă lângă tine”, a spus Christian von Albrichsfeld, director general al Continental, un grup de 20.000 de angajaţi şi afaceri de 3 mld. euro pe an.

    În România erau peste 2.62 milioane de copii cu vârsta de până în 12 ani în anul 2019, conform statisticilor de la Institutul Naţional de Statistică. Dintre aceştia, erau aproape 1 milion de copii cu vârsta cuprinsă între 0 şi 4 ani, peste 986.000 cu vârsta cuprinsă între 5 şi 9 ani şi peste 635.000 vârsta cuprinsă între 10 şi 12 ani.

    Tudor Ionescu, head of advisory & transaction în departamentul office al companiei de consultanţă în imobiliare CBRE România, subliniază şi el că în modul de a lucra de acasă în această nu este unul firesc.

    “Noi nu suntem acum într-o perioadă clasică de a lucra de acasă, noi suntem într-o perioada forţată de a trai de acasă şi de a lucra în paralel, pentru că acum eu sunt închis într-o cameră, am copiii puşi să stea cuminţi într-o altă cameră… Noi trăim de acasă şi nu este un mod firesc de a lucra de acasă”, a spus Tudor Ionescu.

     

  • Industria auto din Marea Britanie pierde mii de locuri de muncă în criză: Producătorul de lux Bentley concediază un sfert din forţa de muncă

    Producătorul auto de lux Bentley va concedia un sfert din forţa de muncă, în contextul în care industria auto din Marea Britanie a pierdut până acum circa 5.000 de locuri de muncă în criză, potrivit FT.

    Bentley va concedia 1.000 dintre cei 4.200 de muncitori ai companiei, întrucât producătorul încearcă să reducă din costuri după o perioadă de două luni în care facilităţile de producţie au fost închise total.

    Reducerile de personal anunţate de Bentley vin la doar câteva zile după ce mai multe companii din industria auto din Marea Britanie au anunţat că vor concedia peste 3.000 de oameni. Printre aceştia se numără Aston Martin, McLaren şi dealerul Lookers.

  • Substanţele chimice utilizate de poliţie împotriva protestatarilor pot răspândi COVID-19

    Şeful Centrului pentru Controlul şi Prevenirea Bolilor din SUA a declarat joi că substanţele chimice folosite de poliţie pentru a dispersa mulţimea în timpul protestelor provoacă tuse care ar putea răspândi coronavirusul, scrie The New York Post.

    Directorul CDC, Robert Redfield, a declarat că se teme că protestele izbucnite în Statele Unite în urma morţii lui George Floyd vor deveni un „eveniment de însămânţare” a COVID-19 şi a arătat că există deja rate mari de transmisie pre-protest în unele oraşe unde au loc manifestaţii.

    „Cu siguranţă tusea poate răspândi virusurile respiratorii, inclusiv COVID-19”, a spus Redfield, după care a confirmat că substanţele chimice folosite de forţele de ordine pot face ca oamenii să tuşească.

    Directorul CDC, Robert Redfield, a declarat că se teme că protestele izbucnite în Statele Unite în urma morţii lui George Floyd vor deveni un „eveniment de însămânţare” a COVID-19 şi a arătat că există deja rate mari de transmisie pre-protest în unele oraşe unde au loc manifestaţii.

    „Cu siguranţă tusea poate răspândi virusurile respiratorii, inclusiv COVID-19”, a spus Redfield, după care a confirmat că substanţele chimice folosite de forţele de ordine pot face ca oamenii să tuşească.

  • Numărul măştilor periculoase a crescut îngrijorător, acum existând 39 de tipuri de astfel de măşti

    Numărul măştilor periculoase a crescut îngrijorător, acum existând 39 de tipuri de astfel de măşti. Noi alerte au fost emise de Polonia, Belgia şi Malta. 

    Este vorba în general despre măşti care prin care poate trece o cantitate excesivă de particule sau de microorganisme.

    Potrivit Infocons, ultima alertă s-a emis pentru următoarele măşti neconforme.

    Tipul/numărul modelului: 9901 GB2626-2006 KN95, din China, alertă transmisă de Polonia şi e de tipul grav.

    Tipul/numărul modelului: KN 95, tot din China. Alerta a fost transmisă de Polonia şi este de tipul grav.

    Denumire: KN95 Protective Mask, tipul/numărul modelului: KN 95, vin din China, cu alertă de tip grav transmisă de Polonia.

    Marcă: KSL, denumire: KN95 protective mask, tipul/numărul modelului necunoscut, ţara de origine China, alertă transmisă de Belgia, tip de alertă: grav.

    Marcă: Adiutor, KYJKKJ, denumire: FFP2 Mask, tipul/numărul modelului: KY2020, ţara de origine China, alertă transmisă de Malta. Aceste măşti au fost găsite produse şi s-au luat măsuri şi în Estonia.

    Tipul/numărul modelului: KN 95, ţara de origine: Republica Populară Chineză, alertă transmisă de Malta.

    Marcă: X.Y.T XiangYanTang, denumire: KN 95 particulate respirator, cod de bare: 2054 6625, ţara de origine: Republica Populară Chineză, alertă transmisă de Malta.

    Purtarea măştii care acoperă nasul şi gura este obligatorie începând cu 15 mai în spaţiile comerciale, mijloacele de transport în comun, la locul de muncă şi în alte spaţii închise. Cei care nu poartă măştile riscă amenzi între 500 şi 2500 lei.

  • Christina Verchere, CEO OMV Petrom: „În situaţii de criză, oamenii trebuie să vadă lideri” VIDEO

    Christina Verchere, CEO-ul OMV Petrom, a povestit pentru Business MAGAZIN cum au muncit cei 12.500 de angajaţi ai companiei în contextul pandemiei de COVID-19, ce înseamnă minimul istoric la care a ajuns preţul petrolului pentru România, dar şi care crede ea că este caracteristica esenţială a unui lider în condiţii de criză.

    „Nu există îndoială că pandemia de coronavirus ne-a schimbat în mod fundamental vieţile, comportamentul social şi peisajul economic. Noi, la fel ca toate companiile, a trebuit să ne reajustăm priorităţile, să ne concentrăm pe sănătate şi să învăţăm cum să comunicăm şi să lucrăm diferit”, a răspuns Christina Verchere, CEO-ul OMV Petrom, la întrebarea referitoare la modul în care s-a schimbat agenda companiei pe care o reprezintă, într-o ediţie recentă a emisiunii Viaţă de corporatist.

    Ea se referă în primul rând la gestionarea modului de operare pentru asigurarea necesarului de energie pentru oameni. „În mod fundamental, oamenii au nevoie de energie, este un aspect esenţial al vieţii, al afacerilor, al spitalelor şi al caselor”, spune ea. În acest context, Christina Verchere spune că priorităţile OMV Petrom s-au concentrat pe sănătatea şi bunăstarea angajaţilor şi clienţilor, apoi, pe asigurarea energiei de care societatea are nevoie ca să funcţioneze. „Mobilitatea trebuie să se desfăşoare chiar dacă se întâmplă într-o formă schimbată, energia trebuie să ajungă în case, spitale şi la afaceri, iar apoi, trebuie să asigurăm starea financiară bună a companiei.Trebuie să ne asigurăm că oamenii noştri sunt protejaţi, clienţii sunt protejaţi şi să ne asigurăm că produsul nostru ajunge la destinaţie”, a punctat Christina Verchere.

    Din rândul celor 12.500 de angajaţi ai OMV Petrom, 6.000 dintre ei lucrează de acasă, activităţile lor permiţându-le această tranziţie.

    Executivul a explicat şi minimul istoric al preţului petrolui: „Ceea ce am văzut a fost o scădere a cererii la nivel global, ceea ce a condus la o poziţie de supraproducţie, iar atunci când ai o astfel de situaţie, se aplică principiile cererii şi ofertei, iar preţul scade. Ceea ce am văzut în trecut este că OPEC, care este o organizaţie formată din cele mai mari ţări producătoare de petrol din lume, a redus din producţie – iar acest lucru nu s-a întâmplat pentru o perioadă de timp în criza curentă – a fost o nealiniere între membrii OPEC şi nu am existat tăieri de producţie. Apoi am început să vedem că se întâmplă aceste reduceri, prin urmare acum vedem o uşoară recuperare”.  

    În ceea ce priveşte ceea ce priveşte efectele pe care le-ar putea resimţi cetăţenii ca urmare a acestor schimbări, printre ele se numără un preţ redus al benzinei, dar şi altele indirecte, cu implicaţii mari asupra ţării noastre. „România are o economie care se bazează pe resursele naturale, industria de oil & gas, de peste un secol, deserveşte ţara foarte bine şi este un element esenţial din aceasta. O companie precum OMV Petrom este parte din comunitatea de business şi din componentele economice ale României.”

    Or, ca urmare a  acestei prăbuşiri a preţului petrolului, şi OMV Petrom a luat câteva măsuri cu efecte asupra pieţei locale. „Noi am tăiat investiţiile capitale cu 30%, de la 4,2 miliarde de lei, la 3 miliarde de lei şi toţi banii pe care îi investim  în OMV Petrom sunt în România, aşadar este o implicaţie indirectă, când activitatea noastră scade, există un efect asupra motorului economic care există”, spune Christina Verchere. În plus, potrivit CEO-ului OMV Petrom, compania şi-a redus costurile operaţionale cu 330 de milioane de lei şi a redus folosirea rafinăriei la o capacitate de aproximativ 80% pentru a evita supraporoducţia.  

    Pe de altă parte, compania şi-a propus în continuare să ofere dividende acţionarilor în continuare. „Mai devreme în cursul acestui trimestru această decizie a fost aprobată şi dividendele vor fi plătite în iunie – cred că acest lucru este important datorită structurii economice a ţării şi a faptului că al doilea cel mai mare acţionar al nostru este statul român. Acest lucru spune multe despre puterea companiei şi de importanţa companiei, dar şi despre intervenţiile importante pe care a trebuit să le facem”. Cum crede Verchere că vor evolua lucrurile în continuare? „Cel de-al doilea trimestru va fi cel mai greu trimestru. Vom vedea ce se va întâmpla în trimestrele trei şi patru fiindcă în industria de oil&gas nu va exista o recuperare rapidă, ci una lentă, parte a poziţiei de supraproducţie care a fost stabilită în piaţă din cauza stocurilor în toată lumea”, spune ea.

    Dacă anterior, compania îşi stabilise  bugetul pentru anul curent la un preţ al petrolui de 60 de dolari/baril, au făcut o revizuire a acestuia la 40 de dolari/baril, iar Christina Verchere nu exclude ca preţul de referinţă al petrolului să scadă în continuare.

    „Va trebui să vedem cum se va desfăşura restul anului. Petrom este o companie integrată de oil&gas, dintr-un anumit punct de vedere, aceasta ajută la reducerea a unei părţi din impactul generat de preţul produsului care scade. Dar să vedem, cu preţul care scade, cu cererea care scade, va fi un an greu, nu există îndoială din acest punct de vedere”, mărturiseşte executivul OMV Petrom.

    Citiţi interviul complet şi în varianta pe print, în ediţia de luni a Business MAGAZIN.


     

     

  • Se mai deschid vreodată mallurile? Mai mult de jumătate dintre retailerii acestei ţări – nu şi-au plătit chiriile în aprilie şi mai

    Mai mult de jumătate din numărul retailerilor americani nu şi-au plătit chiriile în aprilie şi mai, pe măsură ce închiderile cauzate de coronavirus le-au decimat veniturile, după cum reiese din informaţiile firmei de consultanţă în imobiliare Datex Property Solutions obţinute de Washington Post.
    Bad Bath & Beyond, Famous Footwear, H&M şi The Gap, cinematografele AMC şi Regal, precum şi sălile de gimnastică 24 Hour Fitness nu şi-ar fi plătit chiriile, punând astfel în pericol stabilitatea companiilor de management şi autorităţilor municipale care se bazează pe taxele de proprietate, potrivit The Post.
    Mai mulţi retaileri ar fi solicitat ajutor din partea proprietarilor, reprezentaţi mai ales fonduri de investiţii şi investitori.

  • Grădiniţele private cer redeschiderea din 15 iunie. „Lipsa de răspuns a autorităţilor nu face decât să agraveze situaţia actuală. Pierdem sediile, pierdem angajaţii buni, pierdem copiii. De noi sunt legate şi firmele de catering pentru copii, firmele care organizau excursii, tabere.“

    Proprietarii grădiniţelor pri­vate cer autorităţilor să le permită să reia activitatea de pe 15 iunie şi să comunice clar ce au pregătit pentru perioada viitoare în ceea ce îi priveşte.

    „Încă de pe data de 16 martie reprezentanţii centrelor educaţionale din privat au înaintat o petiţie şi o scrisoare către autorităţi. Pe data de 8 mai a venit o scrisoare deschisă în care Ministerul Educaţiei a confirmat că centrele educaţionale, creşele şi afterschoolurile nu fac parte din re­ţeaua şcolară a unităţilor de învăţă­mânt de stat şi privat. Toate posturile de televiziune vorbesc despre re­deschi­derea unităţilor educaţionale private, dar nimic concret. Deschi­derea noastră depinde de guvern, primării şi poliţie“, a declarat pentru ZF Raluca Niţă, director educaţional al grădiniţei private Schnuffelgarten.

    Vicepremierul Raluca Turcan a spus anterior că există posibilitatea ca grădiniţele private să se redeschidă de pe data de 15 iunie pentru activităţi educaţionale.

    „În sistemul privat, aceste instituţii pot să îşi dezvolte diferite forme de activităţi educaţionale, de tip after school, cursuri de zi, programe de pregătire. Evident, toate acestea vor fi analizate şi în funcţie de situaţia epidemiologică. Dacă vom lua decizia să permitem desfăşurarea unor astfel de activităţi educaţionale după

    15 iunie va fi cu respectarea regulilor, ele se vor putea desfăşura cu distanţare socială, cu reducerea numărului de participanţi“, spunea Raluca Turcan pentru Mediafax.

    Directorul educaţional al grădiniţei private Schnuffelgarten afirmă că unităţile educaţionale private, creşele, afterschoolurile, centrele de vară au posibilitatea de a redeschide în condiţii de siguranţă atât pentru copii, cât şi pentru personal. „Sediile centrelor private funcţio­nau şi până acum cu 7-10 copii pe grupă, în niciun caz 25-30. Putem lua măsuri să avem mai puţini copii în grupă şi să reluăm activitatea din 15 iunie. Noi suntem deja pregătiţi. Am luat măsuri stricte de funcţionare. Cerem redeschiderea pentru că suntem pregătiţi să facem asta şi va fi şi un exerciţiu pentru reluarea activităţilor în septembrie“, spune Raluca Niţă.

    Ea spune că lipsa de răspuns a autorităţilor nu face decât să agraveze situaţia actuală în care se află grădiniţele private şi părinţii care nu au cu cine să îşi lase copiii.

    „Cunosc părinţi care îşi iau deja copiii la muncă, vecine chemate în casă ca să stea cu cei mici, organizare de grupuri cu 3-4 copii acasă la familii şi stau prin rotaţie, inclusiv centre care stau cu cheia în uşa şi funcţionează fără bază legală. Părinţii nu mai pot sta acasă, bunicii sunt departe sau sunt cu factor de risc, bonele sunt mai scumpe decât o creşă/grădiniţă“, explică Raluca Niţă.

    Personalul grădiniţei private este în şomaj din 16 martie, iar directorul educaţional se teme că va pierde angajaţii, dacă vor fi nevoiţi să deschidă în septembrie. „Nu putem sta fără să muncim 6 luni de zile. Vom pierde tot personalul, greu format. Vom ajunge să redeschidem în septembrie şi să angajăm pe cine apucăm, astfel vom avea de pierdut în privinţa calităţii actului educaţional.“

    Mai mult, proprietarii spaţiilor unde funcţionează grădiniţele nu pot aştepta şase luni până să primească banii pe chirie.

    „Avem probleme cu proprietarii, nu acceptă neplata chiriei şi dacă unii dintre ei sunt înţelegători pentru una sau două luni, nu au cum să facă asta şase luni până în septembrie. Pierdem sediile, pierdem angajaţii buni, pierdem copiii. Mulţi deja au închis. Mulţi nu au putere financiară nici să redeschidă. De noi sunt legate şi firmele de catering pentru copii, firmele care organizau excursii, tabere, ieşiri, toţi colaboratorii noştri“, concluzionează Raluca Niţă.

    Asociaţia Şcolilor Particulare din România (ASP) afirmă că între 30% şi 50% dintre grădiniţele private sunt acum în pericol. În România sunt 1.560 de unităţi particulare de învăţă­mânt, dintre care 46% sunt la nivel preşcolar – adică grădiniţe şi creşe, 14% sunt instituţii de învăţământ primar şi 11% sunt instituţii de învăţământ liceal, conform datelor de pe site-ul Asociaţiei Şcolilor Particulare. Aproape 33% dintre unităţile particulare de învăţământ sunt în Bucureşti, conform aceleiaşi surse.

  • Cum văd specialiştii în resurse umane viitorul muncii: Trebuie să fim mult mai flexibili, să nu legăm munca de birou şi să existe o încredere mai mare între manager şi angajat

    „Cred că există oameni care nu îşi fac treaba la fel de bine indiferent unde lucrează, precum şi oameni care lucrează foarte bine de oriunde. Managerii au început să înţeleagă că pot să renunţe la micromanagement, au căpătat încredere în oameni.“  

    Specialiştii în resurse umane cred că flexibilitatea şi munca de acasă reprezintă viitorul pieţei locale a muncii. Aceştia cred că managerii trebuie să dea dovadă de flexibilitate şi să nu lege munca de birou.

    „Cred că una dintre principalele lecţii ale acestei perioade este work from home. Dacă până acum ne gândeam cum să implementăm programe de work from home şi în unele cazuri se spunea că nu se poate, acum am avut un experiment masiv în care am văzut că se poate. Sper că o să tratăm munca fără să o mai legăm neapărat de locul muncii, ci să ne uităm mai degrabă la cum este mai eficient să lucrăm, care sunt lucrurile care ne ajută. Eu cred că nu este cel mai sănătos să lucrăm 100% remote şi că este foarte importantă şi interacţiunea umană. Cred că va exista un echilibru mai mare şi va fi un impact în modul în care gândim flexibilitatea, în modul în care gândim programele de lucru“, a declarat Raluca Gâdiuţă, Country HR Leader, HP România, în cadrul videoconferinţei „HR Talks. How do ma­na­gers perceive work from home?“, organizată de Hays România şi Asociaţia Business Service Leaders România (ABSL).

    Specialistul în resurse umane afirmă că este ca posibil ca dorinţa companiilor de flexibilitate să nu se poată alinia cu prevederile Codului muncii.

    „Ca HR, îngrijorarea mea, cel puţin în mediul românesc, este măsura în care vom putea alinia dorinţa noastră de flexibilitate cu ceea ce vom putea face din punct de vedere al Codului muncii. Sper că vom putea să fim mult mai flexibili şi atunci să nu legăm munca de birou şi să existe o încredere mult mai mare între manager şi angajat“, a adăugat ea.

    Monica Mardare, HR director în cadrul companiei Luxoft România, crede că în perioada următoare vor fi schimbări radicale pe piaţa muncii. „Eu cred că ne aşteaptă lucruri interesante în care foarte multe lucruri se vor schimba radical. În mod cert, va trebui să cultivăm şi să introducem cu toţii această flexibilitate. (…) Cred că există oameni care nu îşi fac treaba la fel de bine indiferent unde lucrează, precum şi oameni care lucrează foarte bine de oriunde. Managerii au început să înţeleagă că pot să renunţe la un stil de micromanagement, au căpătat încredere în oameni“, a spus Monica Mardare în cadrul aceluiaşi eveniment.

    Angajaţii companiei Luxoft România vor continua să lucreze de acasă şi după ce această perioadă va trece, spune ea.

    „La noi se va prelungi acest program de work from home, în sensul în care ne vom uita la mai multe zile de lucru de acasă posibile pentru angajaţi şi îi vom lăsa pe ei să aleagă când să vină la serviciu şi când să lucreze de acasă. Din acest punct de vedere, cred că a fost un test pe care l-am trecut. Noi suntem în o zonă unde oamenii pot lucra preponderent de oriunde. S-a dovedit că lucrurile merg foarte bine, însă trebuie să vedem cum vor rezista lucrurile în timp şi cât de mult se poate păstra acest mod de lucru”, a explicat specialistul în resurse umane.

    Florin Lăzărică, learning & development Manager în cadrul Societe Generale European Business Services, spune că încă nu s-a conturat un scenariu clar pentru perioada următoare de pe piaşa muncii.

    „Noi ne uităm la viitor în perspectiva mai multor scenarii. Încă nu s-a conturat niciunul destul de mult. Pe de o parte, cei care îşi doreau să lucreze full remote au avut ocazia să facă asta pentru două luni şi jumătate. Unii dintre ei sunt şi mai convinşi că este ceea ce le trebuie, alţii au zis că poate ar trebui să mai discutăm pe subiectul acesta. Aceste inputuri sunt valoroase pentru noi pentru a construi astfel de scenarii pe care apoi să le transformăm în nişte politici suficient de transparente şi de clare pentru toată lumea, precum şi flexibile atât din punct de vedere legal, cât şi din punctul de vedere al organizaţiei, astfel încât să răspundă acestor nevoi”, a spus el.

    Florin Lăzărică crede că aplicarea unei măsuri unice ar fi restrictivă, iar zona de telemuncă ar trebui să fie articulată mai bine din punct de vedere al legislaţiei.

    „Există componenta de legislaţie care este mai volatilă faţă de cum a fost în momentul de faţă, mai ales în zona aceasta de telemuncă. Aici sunt multe lucruri care trebuie articulate mai bine. De asemenea, trebuie să vedem cât rezistă organizaţia la o astfel de presiune, adică vorbim aici de echipamente, de infrastructură, de oameni, de procese. Cred că organizaţia trebuie să fie suficient de matură încât să ia în calcul aceste variabile şi cred că doar viitorul ne va spune cum arată această oportunitate pe care eu cred că vom reuşi să o materializăm în avantajul nostru”, a concluzionat el.