BusinessMagazin

Blog

  • EVENIMENT: Cat de pregatiti sunt antreprenorii sa intre in regiune?

    Antreprenorii romani care si-au extins deja afacerile in statele din zona sau chiar in vechile membre ale Uniunii Europene spun ca pasul a venit natural. Daca riscurile sunt bine calculate, orice afacere romaneasca poate trece granitele, spun ei. Unde si in ce conditii se pot dezvolta afacerile romanesti peste hotare?

     

    Capitalul romanesc trebuie sa iasa din gaoace“, a fost indemnul Manuelei Nestor, partener coordonator la NNDKP, liderul pietei de avocatura, la seminarul „Cei mai mari jucatori din economie. Ce sanse are capitalul romanesc in UE?“, organizat saptamana trecuta de Ziarul Financiar.

     

    Altfel spus, extinderea peste granite este un pas care merita facut, insa numai in conditiile in care toate riscurile sunt calculate si asumate

     

    „Provocarea este insa concurenta extraordinara din UE“, a spus Nestor, care vede ca potentiale tinte intr-o prima faza alte state din regiune, inca ne-membre ale UE, care acum tocmai isi deschid pietele in fata capitalului strain.

     

    Este cazul Serbiei, Macedoniei, Albaniei si ale fostelor state iugoslave care abia acum incep sa privatizeze si au aproape toata industria de vanzare, a precizat Manuela Nestor.

     

    In paralel, companiile romanesti trebuie sa faca fata si unei concurente in crestere pe piata locala, este de parere Nicolae Danila, presedintele executiv al BCR, cea mai mare banca de pe piata.  „Piata romaneasca va ramane un mediu foarte atractiv pentru investitorii straini care vor cauta sa beneficieze de raportul avantajos risc-beneficiu“, spune el. Cu alte cuvinte, atata vreme cat piata ofera potential de crestere, strainii vor continua sa investeasca aici, concurandu-i puternic pe antreprenorii romani.

     

    Parerea este sustinuta si de Werner Schinhan, director general adjunct al Petrom, care sustine ca „exista inca multe afaceri de vandut si de dezvoltat in Romania“. In Austria, tara OMV, proprietarul Petrom, bursa a fost motorul de crestere al businessului si al extinderii regionale pentru afacerile austriece. Reteta, spune el, ar putea functiona si in Romania.

     

    Conform Anuarului de Business al Romaniei, editia 2007, editat de Ziarul Financiar, exista inca multe piete locale dominate de afaceri cu capital romanesc si sunt chiar piete unde liderul este reprezentat de o afacere cu capital autohton. Unul dintre cele mai bune exemple este reprezentat de comertul de electronice si electrocasnice sau materiale de constructii, unde afacerile de sute de milioane de euro ale antreprenorilor romani au plecat in general de la un magazin de 100-200 de metri patrati intr-un oras de provincie.

     

    Astfel, Dan Ostahie, presedintele grupului Altex, a reusit ca in aproximativ 14 ani sa ajunga de la un magazin in Piatra-Neamt la 120 de magazine cu o suprafata totala de peste 80.000 de metri patrati. Ostahie spune ca probabil in cativa ani piata romaneasca de consum se va dubla, pentru a ajunge din urma alte state din regiune, cum ar fi Ungaria, Polonia sau Cehia.

     

    Tot cu un magazin de 200 de metri patrati a inceput si Arabesque, liderul pietei locale de distributie de materiale de constructii si finisaje. Aparut pe piata in 1994, Arabesque a crescut de la afaceri de 144.000 de euro la 288 de milioane de euro anul trecut, potrivit lui Virgil Cezar Rapotan, directorul general al companiei. In cazul Arabesque,  extinderea a venit ca o miscare strategica naturala. „Firmele romanesti care isi fac o analiza corecta privind riscul pe care si-l asuma prin extindere au toate motivele sa faca pasul in afara granitelor“, spune Rapotan. Arabesque s-a extins deja in Moldova si Ucraina si este la doar cateva zile distanta de lansarea operatiunilor in Bulgaria, la Sofia si in Serbia, la Belgrad.

     

    Un alt domeniu cu o concurenta in crestere este Internetul, potrivit lui Calin Fusu, directorul general al Neogen, cel mai mare portal din Romania. „Cand am lansat Neogen, totul a inceput intr-un Internet Café, cred ca tot 200 de metri patrati avea“, a spus Fusu, glumind. Pe Net, gigantii pietei mondiale, cum ar fi Google si Yahoo!, spune Fusu, dand doar doua exemple, domina piata romaneasca fara ca macar sa le pese de aceasta, prin produsele avansate pe care le-au dezvoltat.

     

    La scara mare, insa, capitalul romanesc pare sa fi pierdut batalia cu cel strain. In afara unor lideri de piata care s-au aventurat, afacerile romanesti au performat pana acum destul de slab in ceea ce priveste expansiunea in regiune sau in Europa.

     

    „Capitalul autohton stie sa joace doar romaneste, avand in vedere ca este aproape inexistent in afara granitelor. Investitiilor romanesti le lipseste forta financiara necesara extinderii pe alte piete europene, experienta dezvoltarii peste hotare este nesemnificativa, la fel si experienta echipei de preluare in cazul unor achizitii de companii“, spune Emilian Radu, partener pe Advisory Services al PricewaterhouseCoopers (PwC). Nu doar cu lipsa de experienta pe pietele externe se confrunta investitorii. „In Romania, si nu numai, mai mult de 95% dintre firme inregistreaza intarzieri la plata creantelor din partea clientilor“, spune Cristian Ionescu, managing director la compania de recuperare de creante si credit risk Coface Romania.

     

    Si totusi, unde se mai pot extinde afacerile romanesti? Emilian Radu de la PwC spune ca potentiale tinte de investitii externe pentru antreprenorii romani pot fi sectorul asigurarilor din Polonia si Ungaria, sectorul imobiliar si serviciile profesionale din Cehia. Pe de alta parte, pietele interne care ar putea sa atraga cele mai multe investitii straine in urmatoarea perioada sunt imobiliarele, comunicatiile, comertul si industria lemnului.

     

    Ca o concluzie, extinderea peste granite a companiilor locale este un pas care merita facut, cred toti cei prezenti la seminarul organizat de ZF in parteneriat cu Banca Comerciala Romana, Petrom si casa de avocatura Nestor Nestor Diculescu Kingston Petersen (NNDKP), insa doar daca toate riscurile sunt calculate si asumate.

  • Ce domenii au avut cea mai mare crestere in 2006 si marjele medii de profit

     

    Domeniu

    Cresterea medie (%)

    Profitabilitatea medie (Profit net/CA, %)

    e-tail (distributie electronice prin Internet)

    300

    2-5

    Agentii imobiliare

    100

    25-50

    Agentii de resurse umane

    100

    5-6

    Publishing Internet

    50-100

    50-60

    Distributie de materiale de constructii

    50-100

    6-10

    Retail imbracaminte si incaltaminte

    50-60

    5-7

    Leasing

    50-60

    3-4

    Zahar

    50

    7-8

    Transporturi terestre calatori

    50

    8-10

    Curierat

    50

    10-25

    Banci

    40-50

    30-40*

    Broker pe bursa

    40-50

    40-50

    Distributie farma

    40

    10-15

    Lacuri si vopsele

    35-40

    10-17

    Research

    30-40

    10-20

    Publicitate

    30-40

    8-10

    Transporturi aeriene

    30-40

    **

    Asigurari

    30-40

    8-10

    Carne si produse din carne

    25-30

    2-6

    Bere

    25-30

    12-14

    Lactate

    25-30

    6-8

    Distributie bunuri de larg consum

    25-30

    1-3

    Telefonie mobila

    25

    30-40

    Piata auto

    25

    6-7

    Retail

    20-25

    2-3

    Cosmetice

    20

    6-12

    Producatori farma

    10-15

    ***

     

    *     Calculat ca raport intre profitul net si veniturile operationale

    **   Circa 1% pentru Tarom, Carpatair, Romavia; pentru restul companiilor nu sunt disponibile date, pentru ca nu sunt inregistrate ca societati comerciale in Romania

    ***  Intre 8-13% pentru Antibiotice, Zentiva si Servier; pentru restul companiilor nu sunt disponibile date, pentru ca nu sunt inregistrate ca societati comerciale in Romania

    Sursa: Anuarul de Business al Romaniei 2007 – Cei mai mari jucatori din economie, editat de Ziarul Financiar

  • Totul se poate cumpara

    „Totul este de vanzare“, spune o vorba des uzitata in mediul de afaceri. Iar reversul – „se cumpara orice“, desi nu este in general valabil – este acum o expresie la moda pe piata imobiliara romaneasca. Interesul investitorilor este la apogeu, iar valoarea tranzactiilor va trece de doua miliarde de euro in acest an, cred analistii imobiliari.

     

    “Se cumpara aproape orice“, remarca saptamana trecuta Bogdan Georgescu, directorul general al companiei imobiliare Colliers International, vorbind despre achizitiile de proiecte imobiliare. Tot mai multe fonduri de investitii sunt prezente in Romania, iar sumele alocate acestei piete sunt din ce in ce mai mari.

     

    Efectul? O competitie foarte mare in achizitia de cladiri, ceea ce duce la preturi de achizitie tot mai mari si implicit randamente in scadere.

     

    Chiar si cu un randament al investitiei (adica profitul anual pe care il aduce un proiect imobiliar, termen cunoscut in domeniul imobiliar sub denumirea de yield) mai mic, numarul tranzactiilor este semnificativ mai mare in prima parte a anului decat in aceeasi perioada a anului trecut, spun consultantii. „Nu pot spune exact cate tranzactii am facut, dar sunt clar mai multe ca anul trecut“, este de parere Dan Borbely, partener al casei de avocatura Tuca, Zbarcea si Asociatii si unul dintre cei mai activi avocati pe piata de real estate.

     

    Si reprezentantii Colliers sunt de parere ca volumul investitiilor imobiliare se va dubla in 2007, fata de cele aproximativ 800 de milioane de euro cat au reprezentat tranzactiile anuntate anul trecut.

     

    „Piata va depasi anul acesta doua miliarde de euro“, crede Bogdan Georgescu. El estimeaza ca numai volumul tranzactiilor intermediate de Colliers se va ridica la un miliard de euro.

     

    Si Radu Lucianu, partener al Eurisko, cea mai mare companie romaneasca de consultanta imobiliara, declara anterior pentru BUSINESS Magazin ca se asteapta in acest an la o crestere exploziva a valorii investitiilor imobiliare, mizand chiar pe o triplare.

     

    Acest flux de bani insa poate avea si efecte negative. „Doua miliarde de euro sunt foarte mult pentru o piata in crestere“, apreciaza Georgescu. El spune ca, in conditiile in care se cumpara aproape orice, „pentru investitori pot aparea in anii urmatori probleme“.

     

    Comparativ cu alte piete din regiune, chiriile sunt mai mari in Romania – la fel ca si randamentele. Insa, pe termen mediu, datorita dezvoltarii unui numar ridicat de proiecte, este de asteptat o diminuare a chiriilor. Iar in aceste conditii, randamentele care depind in mod direct de veniturile din chirii nu vor putea fi mentinute. Mai mult, este posibil ca unele cladiri care acum sunt inchiriate in totalitate sa piarda din chiriasi, iar proprietarii sa nu le gaseasca inlocuitori. Astfel ca unele investitii s-ar putea dovedi esecuri peste 3-5 ani.

     

    Dar aproape nimeni nu pare sa ia acum in considerare acest scenariu. „Romania va ramane una dintre cele mai cautate piete din Europa Centrala si de Est, atat pentru investitorii institutionali, cat si pentru cei privati“, considera analistii companiei imobiliare CB Richard Ellis.

     

    Fondurile de investitii se bat pentru Romania, deoarece randamentele de pe piata imobiliara sunt inca mai mari cu un punct procentual decat cele din Europa Centrala. Potrivit datelor Colliers, tranzactiile cu imobile de birouri se realizeaza la randamente de minimum 6-7%, iar in cazul proiectelor de retail randamentele depasesc 6,5-7,5%. Cum riscul poate fi considerat similar celorlalte state din regiune, este normal ca „interesul investitorilor sa se mentina ridicat. Ba chiar va creste“, considera Georgescu.

     

    Randamentele vor continua sa scada in urmatoarea perioada, pe fondul acestui aflux de investitori, care cauta in mod activ solutii pentru a depasi atat lipsa de oferte, cat si scaderea yield-urilor. Cea mai atractiva pare acum investitia in dezvoltare. Adica fondurile trec din pozitia de cumparator in cea de codezvoltator, o varianta atractiva nu doar pentru investitorul care isi asigura un randament mai mare, ci si pentru dezvoltatori, ce au astfel un partener cu care sa imparta riscul, dar si un cumparator cert la finalizarea proiectului.

     

    O prima tranzactie de acest gen a fost constructia imobilului Charles de Gaulle Plaza, una dintre cele mai mari cladiri de birouri din Bucuresti, care a fost dezvoltata de Avrig 35 in parteneriat cu fondul austriac CA Immo. Ulterior, dupa ce au achizitionat cele mai atractive imobile din Bucuresti, fondurile de investitii s-au implicat din ce in ce mai mult in activitatea de dezvoltare, fie incheind parteneriate, fie prin contracte de tip forward purchase (achizitie viitoare) – prin care investitorul se angajeaza sa cumpere cladirea dupa finalizarea si inchirierea acesteia la un pret prestabilit. „Pe piata se va inregistra o crestere a numarului tranzactiilor cu proiecte inainte de finalizarea lucrarilor, in defavoarea celor cu cladiri finalizate“, apreciaza analistii CB Richard Ellis.

     

    De exemplu, reprezentantii fondului de investitii Equest Balkan Properties, care detine opt proprietati in Romania, si-au propus pentru acest an sa se implice in mai multe proiecte de dezvoltare, „fie pe cont propriu, fie in parteneriate cu dezvoltatori locali, fie in proiecte cu retaileri si operatori hotelieri care intentioneaza sa-si intareasca prezenta in regiune“. De asemenea, Equest cauta anumite proiecte aflate in stadiu avansat de dezvoltare in sectoare specializate, unde numarul investitiilor este limitat, in special in logistica si parcari, domenii in care, de altfel, fondul a investit deja.

     

    Totusi, desi nisele iau amploare, cele mai multe tranzactii se inregistreaza cu imobile de birouri din Bucuresti si cu proiecte comerciale in provincie, conform statisticilor Colliers.

     

    Care este insa tipologia investitorilor imobiliari de pe piata romaneasca?

     

    O prima varianta este cea reprezentata de fonduri de private equity, precum Equest, Fabian sau European Convergence Property Company, care cumpara in general proiecte de dimensiuni mai mici, in tranzactii de 5-50 de milioane de euro. Acest tip de investitori, desi mici, sunt agresivi si sunt dispusi sa-si asume riscuri mai mari.

     

    Tranzactiile mai mari, care pot merge de la 20 pana spre 500 mil. euro, sunt in general incheiate de fonduri institutionale, lansate de grupuri bancare si listate la bursa, precum Europolis, Sparkassen sau Immoeast.

     

    Dar de departe cel mai mare investitor pe piata imobiliara romaneasca este Immoeast – divizie a Immofinanz, cel mai mare fond de investitii imobiliare din Austria – care detine, potrivit ultimelor raportari, 113 proprietati in Romania, cu o suprafata totala de 3,85 mil. mp (existente sau in constructie). Aceste active sunt evaluate in ultimul raport financiar al fondului austriac la peste 1,4 mld. euro. Iar Immoeast nu planuieste sa incetineasca ritmul.

     

    Oficialii fondului apreciaza ca piata romaneasca este cea mai atractiva din re-giune si ca va ramane si in urmatorii ani una din tintele predilecte pentru Immoeast, care a alocat 20% din bugetul de 7,5 miliarde de euro pentru investitii in Romania.

     

    Prima jumatate a anului a adus deja tranzactii de peste un miliard de euro, iar estimarea Colliers pare din ce in ce mai aproape de adevar. Pana se vor consemna primele esecuri, oamenii din real estate se bucura de frenezia achizitiilor si de atentia acordata pietei romanesti.

  • Au depasit miliardul

    In prima jumatate a acestui an s-au incheiat tranzactii a caror valoare a depasit deja un miliard de euro. Numai primele zece ca marime au o valoare insumata de peste 860 de milioane de euro, iar dintre investitori se detaseaza net Immoeast.

     

    Imobil

    Cumparator

    Valoarea tranzactiei (mil. euro)

    Developer

    Polus Center Constanta

    Immoeast

    185

    TriGranit

    S.Park

    Immoeast

    100

    ACMS

    Gold Plaza Baia Mare

    Immoeast

    97

    Futureal

    Euromall Galati

    Immoeast

    90

    Euromall

    Euromall Pitesti

    Immoeast

    80

    Euromall

    A1 Industrial Park

    Teesland IOG

    70

    Cefin

    Red Project Two

    Immoeast

    70

    RED Management Capital

    Victoria Park

    Immoeast

    60

    Liebrecht & Wood

    Cubic Centre

    Fabian

    60

    Kendama

    Harborside Hotel Constanta

    Immoeast

    50

    RED Management Capital

     

    Sursa: Colliers International, companiile

  • GHID DE PENSII: Ce castiguri aduc fondurile de pensii

    O contributie lunara de cateva sute de lei poate aduce, pentru cei ce incep devreme contributiile la un fond privat de pensii, o viata tihnita la batranete. Cat de mare ar putea fi randamentul acestor fonduri e inca greu de spus cu exactitate, dar cateva estimari se pot face deja.

    De la bun inceput trebuie spus ca din contributiile facute la un fond de pensii „nu se va imbogati nimeni; scopul lor este doar sa asigure o pensie decenta si un nivel de trai normal“, aprecia recent Theodor Alexandrescu, general manager al AIG Life Asigurari Romania. Aceste forme de economisire inlocuiesc, de fapt, capacitatea de munca ce se pierde odata cu pensionarea, iar o contributie mai indelungata va aduce, in mod evident, o pensie mai mare. Prin lege, un angajat ce contribuie la un fond de pensii facultativ (asa-numitul pilon III al sistemului de pensii) poate sa inceapa sa primeasca o pensie daca a facut 90 de contributii, nu neaparat consecutive, iar varsta de pensionare este de 60 de ani. Pentru pensia privata obligatorie, asa-numitul pilon II, in care contributiile sunt redirectionate dinspre sistemul de stat, stagiul minim de cotizare este de 20 de ani, iar varsta de pensionare este de 65 de ani.

    Cele patru fonduri facultative care sunt active in prezent pe piata romaneasca practica o contributie minima impusa ce variaza destul de larg: la BCR Prudent este de 35 de lei pe luna, la ING Clasic este de 45 de lei pe luna, la AZT Moderato (administrat de Allianz Pensii) este de 50 de lei pe luna, iar la Aviva Pensia Mea este de 60 de lei pe luna.

    Cat se poate castiga insa din investitia intr-o pensie privata? Randamentul unei investitii intr-un fond de pensii depinde de tipul de plasamente pe care le face acesta. Mai precis, fondurile se clasifica in trei categorii: cu grad mai ridicat de risc (unde investitiile pot merge pana la 50% spre piata de capital), cu grad moderat de risc (care investesc activele in proportie de 25% pe Bursa si de 75% in instrumente financiare cu venit fix si instrumente ale pietei monetare) si fonduri cu grad redus de risc (ce au in majoritate activele investite in plasamente mai putin riscante). Randamentul mai mare merge insa mana in mana si cu un risc mai ridicat, in conditiile in care pe Bursa se pot castiga bani buni, dar se pot la fel de bine si pierde.

    Administratorii fondurilor de pensii sunt obligati sa garanteze doar contributiile efective (din care se scad comisioanele datorate), fara vreun alt castig pe care l-ar aduce investitia. Mai mult, ei nu au voie sa promita contributorilor un anumit nivel de randament.

    Si, chiar daca legea le-ar permite sa o faca, o previziune asupra evolutiei pe care o va avea piata financiara peste zeci de ani este imposibil de facut. „Chiar daca nivelul contributiei si varsta de contributie se cunosc, pensia ce va fi platita nu poate fi calculata acum decat estimativ“, explica Bram Boon, director general al ING Asigurari de Viata, „pentru ca depinde de randamentul obtinut din investirea activelor respective“. Boon ofera insa un model de calcul orientativ, pentru un barbat de 35 de ani, care are o contributie lunara de 100 lei. La varsta pensionarii, calculata la 60 de ani, acesta va avea, potrivit directorului general al ING Asigurari de Viata, o suma estimativa acumulata de 58.420 lei si o pensie lunara facultativa de 243 de lei. „Desigur ca aceasta suma creste o data cu suma lunara investita“, spune Boon – suma ce poate ajunge la pensiile facultative pana la 15% din venitul lunar brut, conform legii. In limita echivalentului a 200 de euro, contributiile la fondurile de pensii sunt deductibile fiscal, atat pentru angajat, cat si pentru angajator – in cazul in care acesta decide sa contribuie si el.

    Intr-un alt exemplu (calculat printr-o solutie electronica oferita de Aviva pe site-ul propriu, cu titlu absolut estimativ) la o contributie lunara de 300 de lei, un angajat cu varsta de 30 de ani va avea la momentul pensionarii un fond propriu de 25.140 de lei. Intr-un calcul invers, pentru a dispune de un venit anual de 3.600 de euro la varsta pensionarii, respectiv 60 de ani, un barbat cu varsta actuala de 30 de ani ar trebui sa contribuie lunar cu putin peste 122 de euro. In acelasi calcul, o femeie ar trebui sa contribuie, potrivit solutiei de calcul a Aviva, aproape 143 de euro lunar.

    O imagine asupra randamentelor pe care le-ar putea avea fondurile romanesti se poate forma totusi privind in alte tari din regiune – sub rezerva, totusi, a diferentelor care exista si din punctul de vedere al organizarii lor, dar si din punctul de vedere al pietelor financiare locale. Chiar si asa, ca puncte de reper, fondurile poloneze de pensii private au randamente anuale intre 10% si 13,5%, in timp ce fondurile cehe au inregistrat anul trecut un randament mediu de 3,2% (potrivit informatiilor din presa locala).

    Chiar daca este inca mult prea devreme pentru a aduce in discutie mutarea de la un fond la altul in functie de randamentul acestora „ trebuie spus ca acest lucru se va putea face oricand. In cazul obtinerii unor randamente reduse de catre un fond de pensii private, contributorii acestuia isi pot transfera contul individual la un alt fond – transfer ce il va costa insa un comision de mutare, de maxim 5% din valoarea contului acumulat. Asta doar in primii doi ani, dupa care dispar. Interval tocmai potrivit pentru a decide, in cunostinta de cauza, ce fond de pensii poate oferi cel mai bun randament.

  • Puncte cheie

    CONTRIBUTII – La pensiile obligatorii administrate privat (pilonul II) angajatul nu face, in mod direct, niciun fel de contributie. In acest caz, salariatii romani cu varsta de maxim 35 de ani sunt obligati sa opteze pentru o companie care sa le administreze o parte din contributia platita pana acum la stat pentru pensie. In 2008, cotizatia care merge spre fondul de pensii privat va fi de 2% din salariul brut, procent ce va creste progresiv cu 0,5% in fiecare an si va ajunge in 2013 la 6%. Spre deosebire de pensiile facultative, unde pot contribui in cote egale si angajatii, si angajatorii, in pilonul II intra doar cotizatiile salariatilor. Optional, si cei cu varste intre 35 si 45 de ani au dreptul sa intre in sistem. Prin lege, contributia la un fond de pensii facultativ este fixata la maxim 15% din venitul salarial brut lunar. In limita a 200 euro/an contributiile sunt deductibile fiscal si, optional, angajatorul poate contribui si el in contul salariatilor. Limita de deductibilitate pentru angajator este tot de 200 de euro. Pana in prezent, contributia minima lunara stabilita de fondurile existente se situeaza intre 35 si 60 de lei.

     

    PERIOADA – Contributorul are dreptul sa primeasca o pensie facultativa daca a implinit varsta de 60 de ani si a platit minim 90 de contributii lunare. In cazul in care nu a achitat toate cele 90 de contributii, la varsta pensionarii primeste suma existenta in contul sau ca plata unica sau plati esalonate pe o durata de maxim cinci ani. Pentru pensia privata obligatorie, stagiul minim de cotizare este de 20 de ani, iar varsta de pensionare este de 65 de ani.

     

    RANDAMENT – In lipsa unui istoric al fondurilor de pensii pe piata romaneasca, este aproape imposibil de anticipat ce randament vor avea aceste investitii peste 10-20 de ani. Administratorii sunt obligati sa garanteze doar contributiile efective, din care se scad comisioanele de administrare. Pe pietele mature, cum este spre exemplu cea austriaca, fondurile de pensii au in medie un randament anual de 4,5%-5,5%. In Polonia, pe de alta parte, randamentul anual urca spre 10%, in timp ce in Cehia, anul trecut, fondurile au avut un randament mediu de 3,2 (dupa ce in 2005 raportasera un castig de 4%, potrivit informatiilor din presa locala).

  • STUDIU DE CAZ: DVD-Station sau happy-end la fuga dupa doi iepuri

    Incasarile din jocurile video, vandute legal pe DVD sau pe formate speciale pentru calculator ori console, nu vor aduna mai mult de 8 milioane de euro anul acesta. Motivul de pesimism pentru o categorie a vanzatorilor este ca doar 30% din jocurile vandute vor fi pentru console de jocuri. Partea buna pentru Sony este ca pentru a fi jucate va trebui sa fie cumparate si consolele. Iar partea si mai buna e ca PlayStation este un echipament de entertainment care nu stie doar sa ruleze jocuri video, dar la ora actuala este si cel mai ieftin player Blu Ray – un format de redare a imaginilor high definition care se pare ca va urma DVD-ului.

     

    Ca sa intelegem despre ce e vorba, sa ne intoarcem in urma cu trei ani, cand situatia pe piata era asemanatoare, doar personajele erau diferite – in loc de PlayStation 3 (PS3) era precursorul sau si in loc de Blu Ray exista DVD. Dupa aproximativ un an si jumatate de prezenta in vitrinele magazinelor romanesti cu produse IT, vanzarile de console PlayStation 2 erau mai degraba dezamagitoare, chiar daca nici asteptarile nu erau foarte mari de la o piata prea tanara. In consecinta, si bugetul modest de promovare trebuia sa fie cheltuit cu maxima eficienta. Asa ca in iulie 2004, biroul din Bucuresti al Sony a luat hotararea de a promova consola drept DVD player, de pe care puteau fi urmarite filme odata conectat la televizor.

     

    „Sa platesti pretul unui PlayStation la acea vreme pentru jucatul pe televizor il facea un produs de nisa, adresat doar gamerilor“, spune Cristian Moanta, director de marketing la Sony Romania. „Asa ca am hotarat sa-i promovam una dintre functionalitati pe care majoritatea publicului nu i-o stia.“ Moanta spune ca vanzarile, chiar incepand din a doua luna, au crescut exponential si este convins ca o parte importanta a cresterii se datoreaza acestei pozitionari. Dar tot el aminteste faptul ca in luna august a acelui an si-a facut efectul in Romania si decizia luata de japonezi de a ieftini pretul de retail al consolei. „E greu de spus cat a fost pretul si cat a fost pozitionarea, cert e ca aceasta combinatie a crescut vanzarile“, spune acum managerul Sony.

     

    Acum, situatia e trasa la indigo, dar cu foaia miscata. Formularea, folosita de Takamori Oda, director in cadrul diviziei de strategie si marketing a Sony pentru Europa, se refera la faptul ca exista un decalaj intre gradele de adoptie a formatului de disc la cele doua momente. „Atunci era perioada in care incepea sa existe un boom al vanzarilor pe format DVD, iar Play Station 2 a accelerat adoptia“, explica reprezentantul Sony, dand de inteles ca ideea de promovare folosita pentru PS2 nu va fi folosita acum pentru PS3. Alegerea e indreptatita de faptul ca filmele pe noile tipuri de discuri Blu Ray pot fi gasite doar de saptamana trecuta, cu doar cateva titluri si pentru moment doar in magazinele Media Galaxy. „Lumea percepe PS3 in primul rand ca o masina de jocuri si apoi il va descoperi si ca player de discuri in format Blu Ray. Oricum, punctul de start va fi declansat fara indoiala de jocuri mai mult ca de orice altceva“, crede insa Takamori Oda.

     

    Cifrele par sa ii dea dreptate. Marii retaileri au inceput sa-si revizuiasca pozitiv asteptarile pe care le au de la PS3 anul acesta. Chiar si in lipsa filmelor, in reteaua Altex se vand mai mult de 100 de astfel de console lunar, iar cei de la Flamingo au anuntat recent ca au vandut 400 in primele doua luni dupa lansare. „Privit doar ca un instrument de jocuri, este intr-adevar un pic prea scump, iar consumatorii trebuie atrasi si cu alte caracteristici“, spune Takamori, adaugand ca aceia care cumpara acum consola sunt asa-numitii „early adopters“ si clientii fideli ai marcii. Dar un „boom“ adevarat al vanzarilor, daca se va intampla, va fi datorat celorlalte categorii de consumatori.

     

    PlayStation 3 a fost lansat in Romania in luna martie, la un pret de aproximativ 2.000 de lei. Pentru cei care sunt mai mult cinefili decat gameri, caracteristica interesanta este redarea filmelor, nu a jocurilor. Or, formatul discurilor Blu Ray aduce calitatea high definition (HD) care sa puna in valoare cele cateva zeci de mii de plasme si ecrane LCD vandute pana acum in Romania si care, desi pot rula filme HD, nu puteau fi folosite la capacitate maxima. Motivul: majoritatea televiziunilor emit in continuare in formatul standard, iar filmele se vand in continuare pe suport DVD.

     

    Iar in ecuatie va mai aparea si prima ieftinire a produsului. Sony a anuntat ca pretul echipamentelor va fi micsorat cu 75 de euro cel mai probabil la sfarsitul anului, pentru a nu rata perioda propice a vanzarilor din preajma sarbatorilor de iarna, dar si pentru a contracara ofertele celorlalti doi competitori: Nintendo cu consola Wii si Microsoft cu Xbox 360. Pentru ca, desi este cel mai ieftin player Blu Ray, PlayStation3 este totusi si cea mai scumpa consola de jocuri.

     

    CONTEXTUL: PlayStation 2 inregistra vanzari foarte mici in Romania, o piata prea putin atrasa de consolele de jocuri. O masura: jocurile vandute anul trecut, sub toate formatele de suport digital, au adus incasari de mai putin de sase milioane de euro.

     

    DECIZIA: In iulie 2004, divizia locala a Sony incepe o campanie publicitara care promova consola de jocuri drept DVD player, una dintre functionalitati. Ideea nu mai fusese incercata pe nicio alta piata a Sony.

     

    EFECTELE: Vanzarile de console Sony, in continuare mici in valoare absoluta, au crescut de cateva ori in perioada imediat urmatoare. Modelul nu va putea fi repetat totusi in cazul PlayStation 3, consola lansata in urma cu patru luni.

  • Voi face sandwich-uri de 1 milion de euro

    De la retail de echipamente IT si distributie de jocuri video si pana la un business in industria fast-food nu este decat un pas. Omul de afaceri Teo Paduraru, care a fondat si ulterior a vandut Best Computers si Best Distribution catre grupul RTC, isi extinde afacerea cu mancare ready-to-go, demarata in luna decembrie a anului trecut. Kingwich International, brandul sub care au fost lansate pe piata gamele de sandwich-uri si salate se gaseste acum in retelele de supermarketuri Mega Image, Kaufland si in benzinariile Agip, dar si in cele doua cafenele Starbucks din Bucuresti, sub forma de furnizor exclusiv de mancare proaspata. “De la 58 de sandwich-uri in prima zi de activitate, am ajuns sa producem peste 2.000 de unitati zilnic, in iunie, si ne dorim cresterea capacitatii de productie pana la un nivel de 3.000 de unitati zilnic”, a declarat pentru TARGET Paduraru. Kingwich International are in portofoliu 35 de produse si urmeaza sa lanseze si sortimente de pizza sub brand propriu. Antreprenorul Teo Paduraru estimeaza o cifra de afaceri de aproximativ 1 milion de euro pana la sfarsitul anului, in conditiile mentinerii ritmului de crestere actual. “Am crescut personalul direct productiv pana la 20 de angajati si vizez achizitionarea unui teren pentru a extinde facilitatile de productie detinute in zona Stefanesti, dar nu ma opresc aici cu investitiile”, a mai explicat Paduraru. Intre timp, fondatorii Best, Teo Paduraru si Robert Coman, si-au vandut si participatia de 15% pe care o mai detineau in cadrul Diverta, in urma tranzactiei de vanzare a grupului Best catre RTC, care a avut o componenta cash si o componenta cu actiuni.

  • Un hotel cu atitudine de 20 mil. euro

    Hotelurile de tip boutique, denumite si “hoteluri cu atitudine” impanzesc capitala. Lantul austriac K+K Hotels a anuntat ca va investi 20 de milioane de euro intr-un nou hotel boutique din Bucuresti, dupa ce grupul a mai deschis o locatie in zona Elisabeta, in 2006. Al doilea hotel K+K va fi amplasat in zona Pietei Universitatii si, pana la inchiderea editiei, austriecii nu hotarasera inca daca vor face o investitie greenfield sau vor renova o cladire deja existenta.
    Hotelul K+K Elisabeta dispune de 70 de camere, mai multe sali de conferinta, un business lounge si o baie turceasca. Hotelurile de tip boutique, sau hotelurile cu atitudine, incep sa devina foarte apreciate in peisajul hotelier din Romania, pentru ca ofera servicii personalizate clientilor.
    “Reprezentantii companiilor austriece care desfasoara operatiuni in Romania sunt principalii clienti ai hotelului K+K. Fiecare oaspete din hotel beneficiaza de tratament individualizat, ceea ce determina majoritatea clientilor sa devina ‘de-ai casei’ si sa se cazeze mereu la noi”, a declarat pentru TARGET Anamaria Dunca, Resident Manager al K+K Elisabeta.
    Grupul K+K este detinut de familia austriaca Koller si cuprinde 9 hoteluri boutique cu un total de 1.150 de camere si un restaurant, in Salzburg, orasul care gazduieste sediul companiei. Lantul austriac, care opereaza hoteluri in Budapesta, Praga, Londra, Paris, M?nchen si Viena a inregistrat anul trecut vanzari de 40 de milioane de euro. In Bucuresti opereaza hoteluri boutique precum Rembrandt din strada Smardan si Le Boutique Hotel Moxa, aproape de Calea Victoriei, care mizeaza pe servicii personalizate si high-end adresate clientelei de business.

  • Loganul merge in Scandinavia

    Dupa ce au atacat cu modelul Logan piete asiatice precum India sau China, dar si Rusia, producatorii francezi de la Renault vor aborda si piete mai putin “calde”, precum tarile din peninsula Scandinava. Renault vrea sa investeasca 10 milioane de euro pentru a-si infiinta un centru de vanzari propriu in Suedia, prin care vrea sa lanseze 25 de noi modele sub marca Renault si Dacia destinate Europei de Nord.
    Anul viitor vor fi lansate 13 modele pe pietele din Suedia, Norvegia, Finlanda si Danemarca. Responsabilii companiei pentru zona nordica a continentului spun ca miscarea face parte din strategia companiei de a imbunatati serviciile si de a accelera dezvoltarea brandurilor.