Blog

  • Factura Cosmote poate fi platita la bancomatele Raiffeisen

    Dovada platii poate fi obtinuta pe loc, prin chitanta eliberata
    la bancomat.

    La sfarsitul lunii iunie, Raiffeisen Bank Romania a lansat
    facilitatea de reincarcare a cartelelor preplatite direct de la
    bancomatele bancii, fara comision. Un alt serviciu gratuit la
    ATM-uri este obtinerea unui mini-extras de cont, continand ultimele
    10 operatiuni efectuate de client.

    Raiffeisen Bank dispune in prezent de mai multe canale bancare
    alternative: Internet Banking (Raiffeisen Online), phone banking
    (Raiffeisen Direct), mobile banking (myBanking) si plata automata a
    facturilor prin Direct Debit.

    Raiffeisen Bank, a treia banca din sistem dupa valoarea activelor,
    are in prezent peste 1,3 milioane de utilizatori de carduri de
    debit si aproximativ 300 de mii de utilizatori de carduri de
    credit. Banca are o retea de 540 de agentii in toata tara care
    deservesc aproximativ 2 milioane clienti persoane fizice, 100.000
    de IMM-uri si peste 6.800 corporatii mari si medii.

  • De ce ar valora Facebook 100 de miliarde de dolari, mai mult decat HP sau Amazon?

    Facebook valora 15 miliarde de dolari in octombrie 2007 – cand
    Microsoft a facut o in¬ves¬titie in companie si aproximativ 84 de
    miliarde de dolari in prezent, luand in calcul tran¬zactiile cu
    actiuni de pe pietele private de titluri.

    De asemenea, unii analisti estimeaza insa ca Facebook ar putea
    valora in cazul unei listari pe bursa in 2012 peste 100 de miliarde
    de dolari. In acest context, WSJ a intrebat mai multi analisti si
    manageri de ce ar valora insa Facebook 100 de miliarde de dolari
    acum si in ce masura ar mai avea loc de crestere reteaua sociala in
    viitor.

    Facebook ar putea avea in 2015 o valoare de piata de 140 de
    miliarde de dolari, estimeaza Geoff Young, 52 de ani, seful
    Redpoint Ven¬tures, un fond de investitii specializat in
    start-up-uri din online. “Facebook are potentialul de a valora atat
    de mult si poate chiar mai mult decat Google din cauza numarului
    mare de uti¬lizatori la nivel global si a potentialului de crestere
    virala pe care il are”, spune Young.

    Pu¬nand in balanta cresterea estimata a pietei de publicitate
    online si cota de piata a Face¬book, Young estimeaza, spre exemplu,
    ca re¬teaua so¬ciala ar putea avea in 2015 venituri de 7 mld.
    dolari doar din afisarea de bannere publi¬citare pentru clientii
    din Statele Unite. Re¬pre¬zen¬tantul fondului crede ca in 2015
    Facebook ar putea avea venituri de 19 mld. $. Cu o marja de profit
    de 40% inaintea taxelor si un multiplu de 25 aplicat castigurilor,
    ar rezulta o valoare de putin sub 140 mld. dolari.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • O misiune comuna FMI-Banca Mondiala-CE vine miercuri la Bucuresti pentru a doua evaluare din noul acord

    Misiunea isi va incheia vizita pe 1 august, cand vor fi
    prezentate concluziile intr-o conferinta de presa.
    Oficialii institutiilor internationale se vor intalni cu membri ai
    Guvernului, oficiali BNR, bancheri, reprezentanti ai partidelor
    politice, sindicatelor, mediului de afaceri, si societatii civile,
    si vor analiza reformele si modul in care au fost indeplinite
    tintele stabilite pentru prima jumatate a acestui an.
    Consiliul Director al Fondului Monetar International a aprobat la
    finele lunii iunie prima evaluare a noului acord, de tip preventiv,
    si a pus la dispozitia Romaniei a doua transa, de 481 de milioane
    de euro.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Romanii sunt printre cei mai pesimisti consumatori din lume. Cei mai optimisti sunt in India

    Sondajul a fost efectuat in perioada 20 mai – 7 iunie in randul
    a 31.000 de persoane din 56 de tari. Potrivit rezultatelor
    studiului, Grecia are cei mai pesimisti consumatori, precedata de
    Portugalia, Ungaria, Croatia, respectiv Romania. Pe de alta parte,
    cei mai optimisti consumatori se regasesc in India, urmata de
    Filipine, Indonezia, Malaezia, Emiratele Arabe Unite, Elvetia sau
    Hong Kong. Printre tarile cu cele mai scazute rate de incredere se
    mai regasesc Irlanda, Spania, Lituania, Italia, Japonia, Coreea de
    Sud sau Letonia.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Cristian Hostiuc, ZF: “Lume, lume, am Petrom de vanzare. Ieftin si bun”

    O reclama la oferta Petrom, un anunt de informare, cum vreti,
    care ruleaza, mai putin de 1 minut, si dupa aceea vin stirile din
    showbiz.
    De o saptamana se vand/subscriu actiuni la Petrom. Intr-un anonimat
    total. Cu exceptia celor care sunt pe Bursa, 3.000-4.000 de
    investitori activi, a celor 1.000 de brokeri, a BVB, a CNVM, a
    celor 5 membri din comisia de privatizare, a premierului Boc, a
    ziaristilor care scriu despre acest subiect (o colega imi spunea ca
    daca nu ar fi lucrat la ZF sa auda cum vorbim in redactie despre
    acest subiect, sigur nu ar fi stiut), a catorva investitori de pe
    la Londra si Varsovia, in rest este o liniste totala.

    Cea mai mare oferta de vanzare de actiuni catre public din
    istoria Romaniei, la cea mai mare companie si cea mai profitabila,
    o operatiune care ar trebui sa tina capul de afis al acestor zile,
    sa se vorbeasca despre ea la supermarket, la piata, la coltul
    strazii, sa curga intrebari la Basescu, Boc, la Guvern, la Bursa,
    la ziare, la brokeri se desfasoara intr-o liniste deplina. Ca si
    cum nu ar exista. Bine, mai este si varianta OTV, unde afli ca Boc,
    Basescu, Udrea, cei aflati la putere, vand pe nimic Petromul si
    daca Dan Diaconescu ajunge la putere toti cei responsabili de
    vanzare vor plati cu puscaria.

    De vreun an premierul Boc si presedintele Basescu predica
    vanzarea pe Bursa a actiunilor statului la cateva companii mari –
    Petrom, Romgaz, Hidroelectrica, Nuclearelectrica. Ca sa se dezvolte
    piata de capital si sa atraga investitori, de toate natiile, si
    romani si straini, cu mii de euro sau cu zeci de milioane de euro.
    Probabil ca liderii nostri politici au citit ceva despre faptul ca
    asa a facut Polonia si a avut crestere economica, iar toata Europa
    o da ca exemplu pozitiv. Nu ca pe Romania, unde Guvernul se chinuie
    de trei ani sa scoata economia din recesiune, iar toti strainii
    asteapta intai rezultatele macroeconomice si rapoartele analistilor
    inainte sa reinceapa investitiile.

    Iar acum, cand Guvernul a dat drumul la cea mai mare oferta
    publica de vanzare de actiuni, nu de acum , ci din toata istoria
    Romaniei, nici premierul, nici presedintele, ca sa nu mai vorbim de
    ministrul finantelor sau al industriilor, nu ies in fata sa o
    promoveze. Nimic. Iar in joc sunt intre 500 si 600 de milioane de
    euro. Daca ar fi o companie de mana a treia as mai zice. Dar
    Petrom, cu profit de jumatate de miliard de euro si un monopol real
    al pretului benzinei? Nu stiu cati isi mai amintesc, dar Guvernul
    Nastase a vandut poporului o himera, Dracula Park, si a strans
    cateva milioane de euro. A batut din toba, a dat din gura, a spus o
    poveste, a atras atentia.

    Acum cand Boc are sansa sa vanda ceva real, palpabil, nu hartii
    ca Nastase, nu se aude niciun cuvant.Iar consortiul de vanzare a
    actiunilor – ruso, romano, elen – in afara sa spuna peste tot ca
    statul, adica guvernul Boc, trebuie sa vanda la discount daca vrea
    sa aiba succes, prin altceva nu s-a remarcat. Pentru seful bancii
    de investitii rusesti Renaissance, neozeelandezul Steven Jennings,
    care trebuie sa vanda Petrom, unul din lucrurile importante este ca
    vanzarea Petrom sa ajunga pe prima pagina din Financial Times. Pai
    el o sa spuna ca succesul Petrom i se datoreaza lui, va iesi cu
    poza, iar cei care conduc Romania si cei care vand vor fi citati cu
    cate o propozitie.

    Pentru Boc si Basescu ce este important? Sa vanda actiunile
    Petrom in anonimat, sa nu stie nimeni de acest lucru? Sa vanda unor
    fonduri de investitii pentru ca pachetele sa fie blocate in sertar
    cu anii, iar pe piata sa se tranzactioneze firimiturile? Pai asa e
    si acum. Cu ce vine nou oferta? Cu ce este diferit Nastase fata de
    Boc? Macar atunci am vandut Petromul pentru integrarea europeana.
    Dar acum, daca nu-ti atragi cetatenii in aceasta oferta pentru ce o
    faci ?


    Cititi mai multe opinii scrise de Cristian Hosiuc pe
    www.zf.ro

  • Avertizare meteo: Cod galben de canicula in sud si sud-est

    “Vremea va fi calduroasa, caniculara in regiunile sudice si
    sud-estice, iar indicele confortului termic temperatura-umezeala
    (ITU) se va situa peste pragul critic de 80. Maximele temperaturii
    aerului vor atinge si izolat depasi 35 de grade”, se arata in
    atentionarea actualizata, luni, de Administratia Nationala de
    Meteorologie. De asemenea, pana luni, la ora 18.00 este in vigoare
    atentionarea cod galben de instabilitate atmosferica, precum si de
    disconfort termic generat de canicula, valabila in toata tara si
    transmisa vineri.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Basescu si membri ai Guvernului au petrecut sambata la nunta fetei lui Oprea

    La evenimentul de la Palatul Snagov, aflat in administrarea
    RA-APPS, au fost prezente, conform surselor “Gandul”, aproximativ
    500 de persoane. La cea mai importanta masa au stat presedintele
    Traian Basescu, premierul Emil Boc si sotiile acestora. Dintre
    membrii Guvernului au lipsit doar vicepremierul Marko Bela,
    ministrul Culturii, Kelemen Hunor, ministru Mediului, Laszlo
    Borbely si ministrul Agriculturii, Valeriu Tabara. In rest,
    ceilalti ministri, printre care si cel al Dezvoltarii Regionale,
    Elena Udrea, au raspuns invitatiei primite de la colegul sau
    ministrul Oprea. De asemenea, pe lista invitatilor s-au numarat
    liderii UNPR Marian Sarbu, Cristian Diaconescu si Neculai Ontanu,
    parlamentari ai UNPR, dar si fosti colegi din PSD. Marian Oprisan,
    Eugen Bejinariu si Vasile Dancu au fost pesedistii care au
    participat la nunta generalului Oprea, trecand astfel peste
    adversitatile dintre cele doua partide.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Dinamita lui Filat aprinde spiritele in coalitia de la Chisinau

    Vlad Filat le-a cerut liderilor Partidului Democrat si
    Partidului Liberal sa faca o evaluare a activitatii ministrilor pe
    care i-au delegat in guvern si sa-i retraga pe cei neprofesionisti,
    sa accepte depolitizarea justitiei si a organelor de drept,
    eliminarea filtrelor de partid in luarea deciziilor
    guvernamentale.

    Cea mai importanta propunere a lui Filat vizeaza modificarea
    protocolului de constituire a Aliantei pentru Integrare Europeana
    acolo unde acesta prevede ca functia de presedinte al Republicii ii
    este rezervata liderului PD, Marian Lupu. Reactiile partenerilor de
    guvernare au fost prompte si dure, insa Filat a amenintat ca va
    demisiona daca nu-i sunt acceptate solicitarile.

  • Tableta de la Amazon

    Personajele principale ale povestii sunt, in ordine alfabetica,
    Amazon, Apple si Google. Cadrul il reprezinta o piata greu de
    definit, in care singurul element unificator pare sa fie
    cuvantul-cheie “mobil”. Intriga se poate rezuma astfel: Amazon va
    lansa o tableta bazata pe sistemul de operare Android si se
    presupune ca va ameninta suprematia tabletei Apple iPad. Se poate
    pune intrebarea de ce Google este un personaj principal daca in
    rezumatul intrigii nu este implicat decat prin Android. Explicatia
    este ca, mai devreme sau mai tarziu, Google va fi nevoit sa iasa cu
    o tableta sub brand propriu (probabil ceva Nexus), ceea ce va
    impinge lucrurile spre un joc in trei, in care singurul care poate
    stabili aliante efemere este Amazon.

    Acum pot fi intrebat de ce am redus totul la trei personaje si
    nu am adus in scena si alte nume implicate in zona tabletelor, cum
    ar fi Sony, care tocmai a prezentat o tableta si un portabil
    dual-screen care va putea rula si jocuri pentru PlayStation. Sau
    Motorola, care are in Xoom cel mai puternic competitor pentru iPad.
    Sau Asus, HTC si inca multi altii. Pentru ca “divaisul” este doar o
    parte a businessului, o alta parte importanta fiind continutul:
    filme, muzica, carti, presa, aplicatii. Iar in aceasta zona domina
    Amazon, Apple si intr-o oarecare masura Google, singurii capabili
    la ora aceasta sa creeze ecosisteme sustenabile. Este interesant de
    remarcat cum Apple si Amazon sunt pozitionati in aceasta piata in
    plina expansiune: in vreme ce Apple ofera continut pentru a vinde
    aparate, Amazon ofera aparate pentru a-si sustine vanzarile de
    continut. In schimb, Google se pozitioneaza astfel incat sa-si
    poata permite sa fie si arbitru, si jucator – e suficient sa
    remarcam ca este cel ce face jocurile in privinta sistemului
    Android, ceea ce-i permite sa il orienteze spre alte domenii (de
    exemplu cautari, video de la YouTube si chiar socializare) care ii
    vor aduce indirect venituri din publicitate.

    Intr-un articol din mai (“Pseudo-ecologie speculativa”) am
    pornit de la faptul ca Amazon angajeaza programatori Android si
    m-am indoit de intentia sa de a sustine ecosistemul controlat de
    Google, cu concluzia ca singura explicatie plauzibila ar fi ca
    planuieste o tableta (sustinuta si de zvonurile taiwaneze
    vehiculate de DigiTimes care vorbeau despre o comanda lansata de
    Amazon fabricantului Quanta). De fapt, e mult mai simplu: Amazon
    chiar are nevoie de o tableta, pentru ca reader-ul Kindle nu mai
    are putere de atractie in fata tabletelor multifunctionale si, in
    plus, Amazon si-a intarit pozitia in distributia de muzica si
    video, pentru care suportul oferit de Kindle este modest. Desigur,
    Amazon a profitat de expansiunea tabletelor si a telefoanelor
    inteligente, dar e altceva cand ai dispozitivul tau.

    Desi zvonul nu a fost confirmat oficial, Wall Street Journal
    considera lansarea aproape sigura pentru aceasta toamna (fara a
    preciza sursele) si ofera chiar detalii: va fi bazata pe procesoare
    Intel, va rula Android si nu va fi (asa cum se zvonea) echipata cu
    afisaj eInk. Mai mult, se stie ca proiectarea si fabricarea au fost
    externalizate catre un producator asiatic, in vreme ce un alt model
    este proiectat in interiorul companiei. Totodata, se mai vorbeste
    despre lansarea a doua modele noi de Kindle (unul cu ecran tactil),
    dar nu se stie cum va rezolva problema canibalizarii acestora de
    presupusa tableta. Probabil prin pret, desi e greu de crezut ca se
    poate cobori prea mult, in conditiile in care acum modelul de
    intrare Kindle costa doar 139 de dolari.

    Va fi – asa cum sugereaza WSJ – tableta de la Amazon un
    competitor real pentru iPad? Cum pana acum nicio tableta Android nu
    a amenintat suprematia Apple, sa presupunem ca va fi mai buna decat
    toate celelalte, probabil ruland o versiune proprie de Android. In
    cazul acesta ar trebui sa fie mai ieftina, deci undeva sub 500 de
    dolari. E posibil, dar improbabil. Oarecum contraintuitiv, Apple
    este imbatabil la pret (desi trece drept un brand scump).
    Explicatia sta in cele circa 50 de miliarde de dolari cash cu care
    Apple isi permite sa finanteze constructia unor fabrici dedicate
    tehnologiilor avansate (de pilda memorii “solid state”, afisaje LED
    etc.) in schimbul exclusivitatii pe o perioada limitata (ceea ce-i
    permite sa fie primul pe piata) si al unui discount semnificativ in
    rest, ceea ce-i lasa libertatea sa se joace cu pretul sau marja de
    profit. In absenta unei noutati revolutionare, probabil ca Amazon
    va vinde aparatul in pierdere si va recupera din continut. Va fi
    oricum interesant.

  • Ridica-ma la cer: unde duce ascensiunea de neoprit a francului elvetian

    Pana unde mai suie francul? In ultimele trei luni, moneda
    elvetiana s-a intarit cu aproape 11% fata de euro si dolar,
    ajungand joia trecuta la nivelurile incredibile de 1,15 franci/euro
    si 0,81 franci/dolar. Pentru cine nu-si mai aminteste, in 2008
    cursurile erau de 1,6 franci/euro si 1,2 franci/dolar. Iar in
    ultimele saptamani, absolut toate stirile au fost in favoarea
    aprecierii: indecizia liderilor europeni privind soarta Greciei,
    cresterea randamentelor pentru obligatiunile italiene, riscul ca
    guvernul SUA sa nu poata obtine o crestere a plafonului de
    indatorare.

    Nu e un secret ca francul elvetian, alaturi de dolarul
    australian, cel neozeelandez si canadian sau yenul japonez
    functioneaza, impreuna cu aurul, ca active de refugiu pentru
    capitalurile migratoare, care cauta si sa se protejeze de
    posibilele pierderi din plasamentele in alte active, dar si sa
    capete randamente mai bune. “E de asteptat o vara lunga si
    fierbinte pentru periferia Europei, in care puseele de aversiune de
    risc si de apreciere a francului elvetian vor fi un lucru comun”,
    comenteaza Chris Turner, analist la ING Bank, care deocamdata
    ramane singura banca straina importanta ce prevede pentru decembrie
    un curs de 1,1 franci/euro, in lipsa unei interventii relevante a
    Bancii Nationale a Elvetiei.

    Analistii altor banci au in vedere insa o corectie de curs in
    urmatoarele luni, pe masura linistirii situatiei in zona euro si
    SUA: pentru decembrie, grupul Erste estimeaza un curs de 1,25
    franci/euro, la fel ca si Citigroup si Raiffeisen, in timp ce
    Credit Agricole vede posibil chiar un nivel de 1,35.

    Pentru Romania, doi sunt factorii care limiteaza, la nivel
    macro, consecintele negative ale evolutiei francului in raport cu
    alte valute: cursul de schimb leu/euro – baza de calcul pentru
    cursul franc/leu – care, cu mici exceptii, a ramas relativ stabil
    in focul crizei datoriilor si ar urma sa ramana la fel dincolo de
    fluctuatiile de moment (conform analistilor consultati recent de
    BUSINESS Magazin, la finele anului ar urma sa fie cuprins undeva
    intre 4,05 si 4,20) si faptul ca sunt totusi relativ putine credite
    in franci. La finele anului trecut, la Centrala Riscurilor de Plati
    erau inregistrati 218.000 de debitori cu credite totale in
    echivalent de 237,5 mld. lei, din care restantele insemnau 15
    miliarde de lei. Din totalul creditelor luate, persoanele fizice
    datorau 82,85 mld. lei, suma in care ponderea creditelor in franci
    elvetieni era de 16,6%.

    Mai exista insa un nivel la care lucreaza povara creditelor in
    franci, povara ce nu e decat un caz particular al pacatelor legate
    de finantarea in valuta: perceptia externa. Un cerc vicios adica,
    in care atunci cand monedele nationale se depreciaza fata de franc,
    eforturile de disciplinare fiscala sau performantele economice bune
    de pana acum sunt puse in paranteza si ramane numai reflexul
    investitorilor si al analistilor de a lipi eticheta “riscant” pe o
    Europa de Est condamnata sa traga ponoasele indatorarii excesive in
    valuta.

    Un comentator al site-ului britanic Citywire isi amintea zilele
    trecute de o stire din 2010 despre o tanara unguroaica de 18 ani
    care si-a scos la licitatie virginitatea ca sa-i ajute pe parintii
    ei sa-si plateasca imprumutul ipotecar luat in franci elvetieni. De
    aici, comentatorul ingrozit ajungea la statistici care vorbesc de o
    pondere a creditelor ipotecare in valuta de peste 75% din total in
    Romania, Lituania si Croatia, respectiv o pondere a creditelor
    ipotecare in franci de 53% din total in Polonia (unde zlotul a
    pierdut fata de franc aproape 60% din valoarea din 2008, adica tot
    cam cat leul romanesc) si de 64% in Ungaria (unde forintul a
    pierdut circa 40%).

    Astfel de comentarii aduc aminte de articolele de anul trecut
    din presa internationala, unde Ungaria si Romania erau date ca
    exemple negative de tari estice unde imprumuturile in valuta “i-au
    lasat pe debitori sub povara unora din cele mai costisitoare
    credite cu dobanda variabila din lume” (New York Times). Bancile
    erau initial criticate ca relanseaza creditarea oferindu-le iarasi
    oamenilor exact acelasi tip de imprumuturi care aproape au dat
    peste cap economiile nationale, dar pe urma erau scuzate, pentru ca
    atata timp cat dobanzile la lei sau forinti au ramas considerabil
    mai mari decat la euro, era normal ca oamenii sa aleaga valuta.