Blog

  • Aţi da banii pe băuturi alcoolice ambalate ca laptele sau sana? (GALERIE FOTO)

    Designerul german Jorn Beyer s-a gândit să facă un experiment, relatează toxel.com, şi a creat câteva ambalaje pentru băuturi alcoolice, plecând de la ambalajele de carton în care se vând de obicei lactate precum sana, iaurt sau lapte simplu ori cu arome.

    Artistul vrea să afle dacă mărcile de lichior, vodcă sau wisky s-ar vinde la fel de bine ca şi cele turnate în sticle pretenţioase, care adesea se identifică cu marca.

  • Pro TV la 16 ani

    “Atitudine, fără discuţie, tupeu aş adăuga, chiar cu riscul de a-i face pe unii să ne acuze de agresivitate şi, cel mai important, oamenii săi.” Acestea sunt, în viziunea lui Costi Mocanu, directorul general al Pro TV S.A, cele mai importante atuuri care au făcut din Pro TV, o televiziune creată în urmă cu 16 ani, liderul pieţei de profil din România. De atunci, regulile producţiei de televiziune s-au schimbat, iar Pro TV a devenit mai mult decât numele unui post tv. Pentru mulţi români, a fost un sinonim pentru o gândire liberă şi detaşarea de stereotipurile cunoscute până atunci. “Pro TV i-a îndemnat pe români să gândească liber încă din 1995, chiar dacă sloganul atunci era altul. Chiar şi acela, celebrul <Te uiţi şi câştigi!> este <verde> şi proaspăt şi astăzi”, adaugă Mocanu.

    Pe o piaţă care s-a aglomerat de la an la an, Pro TV a câştigat şi şi-a menţinut poziţia de lider, însă lupta nu a fost niciodată la fel de grea precum în ultimii trei ani, când criza a creat reverberaţii puternice în industria media din România. Bugetele din ce în ce mai austere şi strategiile tot mai prudente de comunicare i-au obligat pe furnizorii de media să găsească soluţii care să atenueze efectele crizei şi, dacă se poate, să aducă noi creşteri în business.

    Talent show-urile “Românii au talent” şi “Vocea României” sunt două exemple în acest sens. Chiar şi aşa, o reţetă pentru creştere sigură, indiferent de climatul economic, încă nu există. “<Românii au talent> a fost show-ul de televiziune hit al ultimilor ani. <Vocea României> se conturează ca un fenomen. Este timpul talent show-rilor, va veni timpul ficţiunii româneşti, poate în 2012. Secretul constă în cine le produce şi cum le vinde către public. Un punct de share se câştigă foarte greu, dar se poate pierde imediat”, spune directorul general al Pro TV S.A. Mai departe de atât, viitorul, aşa cum îl vede Costi Mocanu, stă în internet sau, mai bine spus, totul va fi pe ecran şi orice ecran va fi conectat la internet. “Probabil vom renunţa la folosirea cuvântului televizor, asociat cu fire, cabluri şi depanatori. Publicul va dori să vadă pe ecranul său fix ce vrea şi exact atunci când vrea, să-şi facă propria grilă. Viitorul este al celor care stăpânesc conţinutul, care au arta producerii lui, restul sunt detalii tehnice”, precizează Mocanu.

    Ca în fiecare an, ziua de 1 decembrie va avea un program de sărbătoare, cu ediţii speciale ale celor mai de succes producţii marca Pro TV. Programul special va începe în seara de 30 noiembrie, iar în ziua următoare telespectatorii vor putea urmări ediţii speciale ale Ştirilor Pro TV sau Happy Hour, precum şi filme cu mare succes la public, precum Kung Fu Panda şi Nea Mărin miliardar. Seara se va încheia cu două meciuri din Europa League: Schalke – Steaua şi Vaslui – Lazio. Programul aniversar va continua până duminică, 4 decembrie, acesta fiind primul an în care telespectatorii vor asista la un adevărat tur de forţă organizat cu ocazia zilei de 1 decembrie. Compania Pro TV a raportat pentru trimestrul al treilea din acest an o cifră de afaceri de 31 milioane de dolari, în creştere faţă valoarea înregistrată în aceeaşi perioadă a anului 2010, respectiv 29 milioane de dolari. Asta în ciuda faptului că piaţa de publicitate a scăzut cel mai sever în trimestrul al treilea dintre toate ţările în care operează CME, grupul care deţine Pro TV S.A. Profitul OIBDA a fost de 4,6 milioane de dolari, cu 7% mai mare decât în aceeaşi perioadă a anului trecut.

    Compania Pro TV deţine posturile de televiziune Pro TV, Acasă, Pro Cinema, Pro TV Internaţional, Sport.ro şi MTV şi face parte din grupul american CME (Central European Media Enterprises). Grupul american, care este cotat pe bursa americană Nasdaq şi pe bursa din Praga, deţine canale de televiziune în Cehia, România, Slovenia, Slovacia, Croaţia şi Bulgaria. Adrian Sârbu, cel care a creat Pro TV acum 16 ani, conduce CME de aproape trei ani. El deţine în România, printre alte active media, şi Ziarul Financiar şi BUSINESS Magazin.

  • Cum arată obiceiurile de împrumut ale românilor?

    La mijlocul acestui an 4,2 milioane de români, adică 43% din populaţia activă a României, aveau credite la bănci sau la instituţii financiare nebancare. 450.000 aveau credite şi la unele şi la celelalte, potrivit Raportului Băncii Naţionale a României asupra Stabilităţii Financiare pentru 2011. În medie, românii din această categorie aveau câte trei credite, respectiv două credite la bănci şi unul la IFN şi, în principiu, atinseseră gradul maxim de îndatorare.

    Tot ei, dar şi mulţi alţii care nu sunt trecuţi pe vreo listă oficială de datornici, obişnuiesc să se împrumute şi din alte surse decât cele instituţionale. Explicaţia este, în esenţă, foarte simplă: circa 70% dintre românii chestionaţi într-un studiu iVox realizat pentru Kruk România spun că au o situaţie financiară proastă şi foarte proastă. Salariile pe care le câştigă sunt adesea insuficiente pentru cheltuielile pe care le au, aşa că trebuie să apeleze la soluţii alternative. Mulţi dintre ei nu mai sunt eligibili pentru acordarea unui împrumut bancar, drept pentru care ajutorul cunoscuţilor este singura resursă pe care o mai au. În plus, aceste împrumuturi nu presupun şi o dobândă lunară – coşmarul cel mai mare al oricărui datornic. “Funcţionează o formă de comuniune economică în care ajutorul se caută mai degrabă în spaţiul familial, unde normele de returnare a banilor sunt ceva mai relaxate”, spune sociologul Mircea Kivu, care a coordonat realizarea acestui studiu. Din acest motiv, 65,9% dintre participanţii la cercetare spun că obişnuiesc să se împrumute pentru acoperirea cheltuielilor lunare, cel mai frecvent, de la rudele şi prietenii apropiaţi. Astfel, 40,3% dintre respondenţi iau bani cu împrumut de trei sau patru ori pe an, iar 31,3% sunt nevoiţi să se împrumute lunar. 15,3% apelează de şapte sau opt ori într-un an la această soluţie, în timp ce doar 13,1% dintre respondenţi cer bani de la cunoscuţi de cel mult două ori pe an.

    Aceştia spun că au nevoie de bani pentru că, pur şi simplu, nu îşi pot acoperi cheltuielile lunare obligatorii. Câţiva au intrat într-un nefericit fenomen de spirală şi sunt obligaţi să se împrumute pentru a acoperi alte datorii. În cele mai fericite cazuri, dacă le putem numi astfel, românii se îndatorează pentru a cumpăra lucruri valoaroase, precum o maşină sau mobilă pentru casă, însă aceştia nu reprezintă decât aproape 7% din totalul respondenţilor. “Faptul că motivul cel mai important pentru care românii se împrumută este acoperirea cheltuielilor lunare scoate în evidenţă o realitate destul de sumbră”, comentează Mircea Kivu. Practic, avem de-a face cu un cerc vicios în care oamenii intră din momentul în care, cel puţin o parte dintre ei, iau bani împrumut lunar pentru a achita alte datorii. Închiderea acestui cerc se face destul de greu, astfel încât mulţi români se află în permanenţă în situaţia de a fi nevoiţi să returneze o oarecare sumă de bani luaţi cu împrumut.

    Cei mai mulţi, adică peste o treime dintre participanţi, împrumută sume destul de mici, respectiv cel mult 100 de euro într-un an întreg. Aproape 30% iau de la prieteni şi rude între 100 şi 300 de euro pe an, în timp ce sume mai mari de 2.000 de euro nu iau decât 2,6% dintre respondenţi. Având în vedere frecvenţa cu care obişnuiesc să se împrumute, reiese, totuşi, că românii aleg să fie prudenţi şi să nu se îndatoreze mai mult decât au nevoie, preferând să ia sume mici.

    Pentru datoriile normale, timpul de achitare în cazul celor mai mulţi dintre respondenţi se situează între una şi trei săptămâni. 21,3% plătesc aceste datorii într-o lună şi încă 19% în mai puţin de o săptămână. Pentru aproape 9% dintre respondenţi este nevoie de o perioadă cuprinsă între şase luni şi un an pentru a putea restitui banii pe care i-au luat cu împrumut de la cunoştinţe. Mulţi dintre ei se grăbesc să-şi plătească mai întâi datoriile la bănci, aceasta fiind una dintre cele mai importante griji lunare. Nu întotdeauna reuşesc, de vreme ce la sfârşitul lunii august, restanţele românilor la bănci ajunseseră la circa cinci miliarde de euro, mai bine de un miliard mai mult faţă de august 2010.

    Atunci când vine vorba despre datorii mari, puterea românilor de a restitui banii este destul de scăzută. Studiul citat arată că aproape 11% dintre respondenţi au nevoie de cel mult şase luni pentru a-şi plăti datoriile mari. 7,1% spun că şi le plătesc în maximum un an, 8,7% în trei ani, 13,2% în cel mult cinci ani, în timp ce aproximativ 22% dintre participanţi au nevoie de zece ani sau mai mult.

    Dacă în momentul de faţă majoritatea celor care au participat la această cercetare sociologică sunt nemulţumiţi şi foarte nemulţumiţi de situaţia lor materială, vestea proastă este că nici pentru la anul nu au speranţe într-o îmbunătăţire a calităţii vieţii pe care o duc. Astfel, mai mult de jumătate cred că şi la anul vor trăi mai mult sau mai puţin în aceleaşi condiţii şi vor avea acelaşi raport al veniturilor versus cheltuieli lunare. Pentru situaţia în care se află, specialiştii sunt de părere că de vină este, în cea mai mare măsură, nivelul scăzut de trai, dar acest factor este mai mereu secondat şi potenţat de lipsa capacităţii de a face planificare financiară.

    “Românii nu sunt obişnuiţi să-şi planifice finanţele şi nu cheltuiesc conform unui plan. Se ajunge, astfel la un fenomen de îndatorare în spirală, care este foarte periculos pentru populaţie”, observă Mircea Kivu.

    Banca Naţională a României dă însă date şi despre cei care se află la polul opus şi reuşesc să pună bani deoparte. Ar părea că aceştia o duc mai bine, de vreme ce, la sfârşitul lunii august, depozitele companiilor şi ale populaţiei au crescut cu 5,1% faţă de aceeaşi lună a anului trecut, până la 178 de miliarde de lei. Majoritari rămân, totuşi, cei care au probleme în a se descurca de la o lună la alta cu banii pe care îi câştigă. Pentru ei, împrumuturile rămân singura soluţie pentru a-şi acoperi cheltuielile, chiar dacă, de multe ori, ajung atât de îndatoraţi încât cu greu mai găsesc calea de ieşire din acest labirint.

  • DE CE IUBESC ROMÂNIA: Cum a învăţat întreaga lume să vorbească româneşte

    Intră de aici pe deceiubesc românia.ro

    Au cântat-o şi au postat-o pe YouTube, când în glumă, când în serios, şcolăriţe din China şi Japonia, soldaţi americani, instrumentişti pe care altfel nu i-ai vedea sărind din partiturile muzicii clasice, fanfare şi personaje de desen animat. A fost interpretată pe stadioane şi în apartamente minuscule, într-o pădure, dar şi pe un submarin, într-o sală de sport, dar şi într-o colivie, de către un papagal, care cârâia “numa numa”.

    Dar poate că traseul ei a fost cu totul altul, dacă nu ar fi fost cântată interpretată într-o manieră comică, deja celebră, de un american de rând, pe nume Gary Brolsma care a reuşit să devină din acel moment “Numa numa Guy” şi să adune sute de milioane de vizualizări pe YouTube. Gândul l-a intervievat atât pe el, cât şi pe Dan Bălan şi pe Radu Sîrbu, foşti componenţi ai trupei O-Zone, şi vă prezintă, în continuare, povestea ieşită din comun a piesei datorită căreia lumea a învăţat să vorbească româneşte.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Vodafone, BRD Groupe Societe Generale, Xerox se alătură campaniei “De ce iubesc România”

    Prin intermediul campaniei, românii sunt îndemnaţi să spună celor din jur, acasă şi în ţările în care locuiesc acum, ce anume îi face mândri de ţara lor.

    Afişele au fost realizate de echipa Graffiti BBDO formată din Mihai Gongu, Creative Director şi copywriter, şi Adi Ghita, Art Director.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • V-aţi caza într-un hotel subteran? Iată cum arată (GALERIE FOTO SI VIDEO)

    Hotelul a fost construit în adâncimea unei vechi mine din Vastmanland, Suedia. Preţul unei nopţi de cazare , care include şi un tur al minei, ajunge la 600 de dolari pe noapte.

    Chiar dacă în privinţa pereţilor nu s-au putut face prea multe modificări, din motive obiective, proprietarii au încercat să decoreze camerele cât mai modern cu putinţă, astfel încât să creeze un spaţiu modern şi primitor. Iată ce a ieşit.

    SURSA: www.toxel.com

  • Domnilor, a fost o mare onoare să cânt cu voi în seara asta!

    “Orpheus in der Unterwelt” îl ştiţi? Nu suntem pe Titanic suntem în Uniunea Europeană.
    Iar dacă tot pregătim împreună sfârşitul lumii acum că m-am alăturat vouă, haide să ne uităm înapoi pentru un scurt examen de conştiinţă. Nu merită să lăsăm să moară o lume atât de frumoasă fără să ne amintim ce părinţi au făcut posibil ca ea să existe.
    Vă mai aduceţi aminte? “Democraţia este cea mai lină calea spre tiranie”: Aristotel, cu vreo 300 de ani înaintea naşterii lui Hristos. Două mii de ani s-a contorsionat istoria să-i dea dreptate unuia dintre cei mai celebri filosofi greci, călcând peste Thomas Morus, pest mii alţii, trecând prin “Discurs asupra originii şi fundamentelor inegalităţii dintre oameni” a lui Rousseau sau peste Hobbes care capitulează în faţa “luptei tuturor împotriva tuturor”.

    Mă obsedează de câteva zile “discursul asupra inegalităţii” a lui Rousseau pentru că mi se pare mai de actualitate astăzi decât oricând: fiecare progres conţine în el germenii decăderii.
    Să fi ajuns astăzi în acest punct?

    Lamentaţiile despre dispariţia monedei unice sau chiar a Uniunii Europene au ajuns la cer. Puzderie de apostoli ai dezastrului prevestesc sfârşitul. Ceea ce în urmă cu zece ani ar fi fost de neconceput să fie pronunţat în ungherul cel mai intunecat este strigat astăzi de pe acoperişurile caselor: piaţa este incompatibilă cu democraţia!
    Numărătoare inversă a început: mai sunt zece zile… mai sunt nouă zile… Zeul Timp îşi devorează propriii copii!

    În faţa lăcomiei “pieţelor” nu ne mai rămâne decât să scoatem tancurile. Din ce în ce mai des ni se aminteşte că “naţionalizarea” nu este un cuvânt necunoscut. Şi totuşi…
    Churchill se îndoia şi el de virtuţile democraţiei, dar admitea că nu cunoaşte o formă de guvernare mai bună. Aşa a mers înainte Uniunea Europeană, cu această idee. Nu există nimic mai bun decât imperfecţiunile democraţiei. Şi nimic mai “mobilizator” decât mâna invizibilă a pieţei.

    Dar… “Păcatele tale cele mai ascunse vor fi strigate de pe acoperişurile caselor”, când va veni “Sfârşitul”. Este un verset din Apocalipsa. Care sunt păcatele noastre ascunse?
    Democraţia a fost consolidată în UE de prosperitate. Nu ştiu ce va fi când aceasta va dispărea. Văd doar apariţia în Europa a unor curente pe care le credeam închise în minţile unui pumn de tembeli.

    Democraţia nu este un dat. În istoria lumii, democraţia este mai degrabă un accident. Să ne întoarcem, aşadar, de unde am plecat?
    Dacă este aşa, domnilor daţi-mi voie: A fost o mare onoare pentru mine să cânt cu dumneavoastră în seara asta!

    Cititi mai multe opinii scrise de Iuliana Anghel pe www.zf.ro