Blog

  • De ce nu reuşeşte Guvernul să recupereze un miliard de dolari din creanţele Bancorex? Vezi lista datornicilor

    Procesul de recuperare a creanţelor fostei bănci de comerţ exterior trenează din 1999, când Guvernul a decis fuziunea prin absorbţie a Bancorex de către Banca Comercială Română, ca soluţie de salvare a Bancorex, cea mai mare bancă de la acea vreme.

    Drepturile şi obligaţiile BCR rezultate din activitatea desfăşurată de Bancorex până la radierea din Registrul Comerţului au fost preluate de Autoritatea pentru Valorificarea Activelor Bancare (AVAB), transformată ulterior în Autoritatea pentru Valorificarea Activelor Statului (AVAS), instituţie care a fost mandatată de Guvern să recupereze credite neperformante în valoare totală de 1,7 miliarde dolari contractate de la Bancorex de 959 societăţi comerciale.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Guvernele spionează cetăţenii prin telefoanele mobile, e-mail şi urmele lăsate pe Internet

    În cadrul unei conferinţe de presă, fondatorul site-ului Julian Assange a lansat publicarea a sute de documente provenind de la 160 de companii din 25 de ţări, specializate în supravegherea şi interceptarea telecomunicaţiilor.

    Acestea arată cum aceste sisteme permit guvernelor să supravegheze persoanele prin telefoanele mobile, conturile de e-mail şi urmele lăsate pe Internet.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Comisia Europeană a extins regulile care le permit statelor să salveze bănci

    Decizia este motivată de criza datoriilor suverane şi dificultăţile de finanţare ale băncilor.

    Comisia va continua să aplice reguli mai relaxate pentru a permite guvernelor să ajute băncile în contextul accesului dificil la credite, deficitului de capital şi crizei datoriilor suverane.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • 2011 în logistică: drumuri mai multe cu incărcături mai mici

    “România este cea mai bună zonă de creştere pentru anii următori, de aceea investim aici”, spune încrezător Hervé Dujardin, corporate sales director la FM Logistic, operator care are activităţi logistice în unsprezece ţări, între care şi România. Văzută prin ochii lui Dujardin, ţara noastră are marele avantaj că nu este o ţară matură şi, prin urmare, şi companiile se pot dezvolta frumos. Comerţul, de pildă, de care afacerile furnizorilor de servicii sunt strâns înlănţuite, se află în plin elan de extindere. Nu mai puţin de 40 de noi hipermarketuri, estimează Dujardin, vor fi deschise în următorii zece ani.

    Motiv pentru care pe cele 20 de hectare de teren pe care le are în proprietate FM Logistic România vor fi ridicate alte şi alte module care să mărească suprafeţele de depozitare ale companiei. Spaţiile pe care le au acum la Timişoara, Dudeştii Noi (Timiş), Petreşti şi în Chiajna, în apropierea Capitalei, pot fi extinse cu lejeritate. Numai şase luni sunt suficiente pentru ridicarea din temelii a unui nou modul, de 6.000 mp. “Sunt sigur că tot terenul pe care îl avem acum va fi plin de depozite în zece ani, dar timpul ar putea fi şi mai scurt”, spune Dujardin care se arată destul de pesimist în privinţa evoluţiei economiei mondiale în următorii trei ani.

    Afacerea din România înfloreşte însă permanent, iar cifra de afaceri din acest an aduce un nou plus, ajungând la 22 de milioane de euro faţă de 20 de milioane de euro în 2010. Cifrele se referă însă numai la serviciile facturate şi nu reflectă valoarea bunurilor depozitate, intermediate şi transportate. Compania a ajuns acum să încarce zilnic în jur de 180 de camioane, în rândul clienţilor numărându-se atât retaileri cum sunt Cora, Profi, Bricostore sau Carrefour, cât şi producători, ca P&G, Nestlé, Danone, Coca-Cola sau Unilever. În total, compania are în jur de 80 de clienţi pentru serviciile de transport, iar numărul acestora este în creştere, punctează Cristina Botoş, directorul diviziei de transport a FM Logistic. Creşterea se datorează pe de o parte faptului că numărul de transportatori a scăzut în ultima perioadă, cernuţi de criză. Iar pe de altă parte, în ciuda faptului că preţul serviciilor companiei nu este cel mai mic de pe piaţă, “costul este pesemne între cele mai bune”, precizează Botoş.

    Ea punctează că există o mare diferenţă între preţ şi cost la un serviciu de logistică şi dă un exemplu cât se poate de clar: în cazul în care un retailer constată la momentul livrării – sau ulterior – că sunt probleme cu mărfurile comandate, plata poate întârzia cu zilele sau săptămânile, pe lângă faptul că pot apărea tot felul de tensiuni între relaţiile dintre producător şi vânzător. Pentru a risca tot mai puţin, firma de logistică dă telefoane mobile tuturor şoferilor care fac livrări, iar în call-center există permanent cineva care poate da răspunsuri rapide. Este o soluţie simplă, mult mai puţin costisitoare decât pagubele care pot apărea dacă, de pildă, se defectează sistemul de răcire într-un camion cu temperatură controlată sau dacă mărfurile livrate la poarta unui magazin nu sunt totuna cu cele comandate. “Drojdia, de exemplu, este un organism viu. La temperaturi de sub zero grade Celsius îngheaţă, iar peste 4 grade Celsius nu mai are aceleaşi proprietăţi”, exemplifică Botoş. În asemenea situaţii, temperatura este esenţială.

    Pe de altă parte, un cost important este cel al mărfurilor care se “pierd” pe drum. Un studiu realizat la nivel european de Transported Asset Protection Association (Asociaţia pentru Protecţia Bunurilor Transportate) arată că 1% din bunuri sunt furate în timpul tranzitului. Cele mai vizate sunt electronicele, hainele, ţigările şi băuturile alcoolice. Un exemplu şi mai concret al aceleiaşi asociaţii arăta că într-un singur an de zile, în Europa, 20 de producători de tehnologie au fost păgubiţi cu 32 de milioane de euro din cauza a 150 de furturi. Ce măsuri se pot lua în aceste condiţii?

    Pe principiul <paza bună trece primejdia rea>, operatorul logistic se foloseşte de metode variate, chiar dacă, spune Botoş, la un moment dat toate metodele sunt cunoscute şi ocolite, într-o manieră sau alta. Pe lângă GPS-urile instalate pe toate cele 72 de camioane pe care le au în parcul propriu, sunt folosite şi alte metode, care par, la prima vedere, neobişnuite. Un exemplu este testarea şoferilor cu detectorul de minciuni – atât pentru verificarea integrităţii acestora (ştiut fiind că unul dintre cele mai mari riscuri de furt vin tocmai din partea angajaţilor), cât şi pentru “renumele” pe care îl dobândeşte, pe această cale, FM Logistic. “Cu siguranţă că şoferul va povesti tuturor colegilor şi cunoscuţilor despre această experienţă”, susţine Botoş. Pe acelaşi principiu al prevenţiei, chiar când nu există suspiciuni întemeiate, angajaţii firmei urmăresc camioanele în trafic până la locul descărcării mărfurilor. În aceeaşi serie de măsuri se înscrie şi amplasarea – în mod aleatoriu sau nu – a camerelor de luat vederi în camioane.

    Aşadar, limitarea furturilor scade costul propriu-zis al livrărilor. Un pas mai departe de-atât, dar tot pe aceeaşi linie în care logistica să coste mai puţin, sunt serviciile de pooling. Pe româneşte, asta înseamnă că mai multe firme din acelaşi domeniu ar trebui să fie de acord ca mărfurile lor să fie livrate în acelaşi timp, cu acelaşi camion, la acelaşi client. Chiar dacă acest serviciu ar fi cu circa 15% mai ieftin decât cele individuale, având şi un avantaj mai mare prin faptul că mărfurile ar putea fi duse la vânzător mai des, până acum, nicio companie din România nu a semnat un astfel de contract. Un cost mai mic nu prevalează, se pare, teama că rivalii ar putea afla informaţii, pe care, până la urmă, oricum nu le pot păstra secrete.

  • Noul pariu al lui Puiu Popoviciu: Cinnabon

    La intrarea în centrul comercial Băneasa Shopping City te “loveşte” mirosul de scorţişoară, care te trimite automat cu gândul la Crăciun şi sărbătorile de iarnă. Mirosul îl simţi indiferent de anotimp, pentru că brutăria-cofetărie Cinnabon este mereu acolo. Păcat că nu este şi Crăciun în fiecare zi.

    La doi ani de la intrarea pe piaţă a brandului american, mirosul de sărbătoare îl simţi în şase locuri din România, pentru că tot atâtea brutării Cinnabon există pe piaţă – cinci sunt în capitală şi una în Constanţa. “Avem două locaţii în Băneasa Shopping City, două în AFI Palace Cotroceni şi câte una în Sun Plaza şi Maritimo Shopping Center”, spune Carmen Lupuleţ, director de comunicare al lanţului de brutării.
    Lanţul Cinnabon, care a împlinit 25 de ani de la lansarea sa în Statele Unite, a intrat pe piaţa locală în octombrie 2009. Aceasta este cea de-a patra încercare a lui Puiu Popoviciu pe piaţa locală a restaurantelor şi cofetăriilor, primele trei fiind deja un succes. El mai deţine participaţii indirect prin intermediul Tatika Investments, înregistrată în Cipru, în cadrul lanţului de restaurante de tip fast-food KFC, în cadrul Pizza Hut şi în cadrul brutăriilor Paul Bakeries.

    Iniţial a venit Pizza Hut în 1994, trei ani mai târziu venind rândul KFC. Mai bine de zece ani mai târziu a fost deschisă prima brutărie Paul Bakeries, cu doar câteva “momente” înainte de izbucnirea crizei. Cele trei au afaceri cumulate de circa 50 de milioane de euro anul trecut.

    În Cinnabon Popoviciu controlează, prin intermediul Tatika Investments, un pachet de acţiuni de 31,6%. Restul sunt împărţite între Bladon Enterprises (înregistrată tot în Cipru), Lunic Franchising and Consulting (Cipru) şi Călin Ionescu (actualul CEO al KFC).

    Fiecare brutărie-cofetărie seamănă mai mult cu un stand decât cu o cofetărie clasică. Acest lucru nu împiedică circa 900 de persoane să cumpere zilnic ceva dintr-una dintre locaţiile Cinnabon. “Avem în portofoliu şapte tipuri de produse, acesta urmând a fi extins odată cu produsele dezvoltate periodic de către compania- mamă”, precizează Carmen Lupuleţ. În oferta Cinnabon se regăsesc rulouri clasice cu scorţişoară, cupcakes şi o serie de băuturi specifice brandului.

    Cel mai bine vândute produse sunt variantele mici ale rulourilor de bază, adică, Minibon, Mini Chocobon şi Mini Pecanbon. Fiecare dintre acestea are un preţ ce se situează în jurul valorii de şase lei. Bonul mediu la Cinnabon este însă de circa 13 lei.

    În aceste condiţii, oficialii companiei estimează o cifră de afaceri de 800.000 de euro în acest an, cu 14% în creştere faţă de 2010. Mai mult “dacă vom deschide brutăriile pe care le avem planificate, în 2012 cifra de afaceri va fi de aproximativ 1,5 milioane de euro”.

    Carmen Lupuleţ spune că în cazul în care brutăria Cinnabon deschisă în Constanţa în urmă cu puţin timp se va dovedi eficientă, vor mai fi deschise alte cinci unităţi. “Avem în plan deschideri la Palace în Iaşi, la Iulius şi la Polus în Cluj, la Oradea Shopping Center sau Lotus din Oradea sau în ambele. În Bucureşti sunt analizate centrele comerciale Bucureşti Mall şi Plaza România.”

  • Reclama interzisă pentru că este prea sexy

    O reclamă la lenjerie intimă Marks & Spencer a fost interzisă în Marea Britanie deoarece a fost considerată prea sexuală, scrie dailymail.co.uk.

    Fotografia, aplicată pe partea laterală a autobuzelor etajate, reprezintă o femeie îmbrăcată în lenjerie intimă stând pe un pat cu picioarele desfăcute, ţinând o mână deasupra capului, iar cu cealaltă atingându-şi coapsa.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • VIDEO. Declaraţie-şoc a lui Jeremy Clarkson: “I-aş scoate afară şi i-aş executa în faţa familiilor lor”

    Aceasta n-a fost însă singura declaraţie şocantă a vedetei Top Gear. În timpul aceleiaşi emisiuni el a spus că trenurile nu ar mai trebui să oprească pentru că cineva s-a sinucis aruncându-se pe cale ferată.

    “Câteodată iau trenul pentru a veni la Londra, dar întotdeauna se opreşte în Reading. Întotdeauna se întâmplă pentru că cineva a sărit în faţa trenului. Mă întreb de ce ar trebui să se oprească pentru că a lovit pe cineva. Care e ideea? Nu le va face mai bine”, a spus el.

    Cititi mai multe pe www.gandul.info

  • Prizoniera religiei pentru un miliard de ani: Povestea femeii care a fost ţinută captivă 12 ani pe o navă de croazieră – FOTO

    Femeia s-a născut într-o familie dedicată deplin Bisericii Scientologice. Originară din Elveţia, întrega familie s-a mutat în Marea Britanie când Valeska avea 6 ani, urmând ca la împlinirea vârstei de 14 ani să semneze un contract cu Biserica Scientologică în care declara pe propria răspundere că se leagă de organizaţie pentru “următorul miliard de ani”, relatează dailymail.co.uk.

    Valeska Paris susţine că a fost trimisă pe vasul de croazieră de către liderul Bisericii, David Miscavige, care dorea astfel să o împiedice pe mama ei să o retragă din organizaţie. Tinerei i-a fost interzis să aibă orice tip de legatură cu mama sa, pentru că adepţii bisericii susţineau că devenise un pericol pentru comunitatea lor. Mama ei a decis să părăsească Biserica, după ce soţul ei, care ar fi donat cultului întreaga avere de peste un milion de dolari, s-a sinucis.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Browserul Chrome al Google a depăşit pentru prima dată Firefox şi se apropie de Internet Explorer

    “Putem privi spre viitor la o luptă fascinantă între Microsoft şi Google, întrucât ritmul de creştere al Chrome sugerează că va deveni un rival real pentru Internet Explorer la nivel global”, a declarat directorul general al StatCounter, Aodhan Cullen.

    În noiembrie, cota de piaţă a Chrome a ajuns la 25,7%, aproximativ dublu faţă de aceeaşi lună a anului trecut, în timp ce Internet Explorer a scăzuut de la 48,2% la 40,6%.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro