Blog

  • Codul muncii 2011: ce se schimba pentru angajat

    Totusi, in codul muncii actualizat pe 2011, angajatul care vrea
    sa-si ia concediu fara plata pentru a participa la programe de
    formare profesionala poate fi refuzat de catre angajator daca
    acesta sustine ca lipsa angajatului va prejudicia activitatea
    firmei.
    De asemenea, noul cod al muncii prevede ca fiecare angajat va avea
    trecut in contractul de munca criteriile de evaluare profesionala
    si este anuntat daca angajatorul vrea sa ceara informatii despre
    activitatea acestuia de la fostul angajator.
    Codul muncii 2011 schimba si durata perioadei de proba, care este
    de 90 de zile pentru functiile de executie si de 120 de zile pentru
    functiile de conducere. De asemenea, termenul de preaviz este de 20
    de zile lucratoare pentru functii de executie si de 45 de zile
    lucratoare pentru functii de conducere, mai mare decat cel prevazut
    in legislatia anterioara.

    Cititi mai multe pe www.zf.ro

  • Inca un militar roman a murit in timpul unei misiuni in Afganistan

    “In urma unui atac cu un dispozitiv exploziv improvizat,
    caporalul a fost grav ranit, fiind transportat de urgenta cu un
    elicopter echipat MEDEVAC la Spitalul Militar din baza Lagman
    pentru ingrijiri medicale. Cu toate eforturile depuse de personalul
    medical pentru salvarea vietii sale, caporalul Marinescu a
    decedat”, se arata in comunicat. Militarul avea 28 de ani si era
    necasatorit. “Ministrul Apararii Nationale Gabriel Oprea a semnat
    ordinul de avansare la gradul de sublocotenent post-mortem a
    caporalului Catalin-Ionel Marinescu, care si-a sacrificat viata sub
    culorile Drapelului national, savarsind acte de devotament
    exceptional in timpul executarii misiunii in teatrul de operatii
    din Afganistan”, potrivit MapN.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Rata somajului in aprilie a fost 5,41 la suta, nivelul lunii ianuarie 2007

    Potrivit ministrului interimar al Muncii, rata somajului a
    continuat scaderea, inceputa inca din luna mai a anului trecut,
    cand a fost inregistrat cel mai mare numar de persoane fara loc de
    munca, respectiv 765.285, iar rata somajului a fost de 8,39 la
    suta. “Dupa doi ani grei de criza revenim la o cifra a somajului
    mai favorabila, chiar daca numarul de someri inca ma ingrijoreaza”,
    a declarat primul-ministru Emil Boc.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Cubanezii pot calatori in strainatate in scopuri turistice

    “Guvernul va reanaliza dispozitiile care le permit rezidentilor
    cubanezi sa calatoreasca in strainatate ca turisti”, prevede planul
    care contine 313 masuri. Documentul nu ofera niciun detaliu privind
    modalitatile care vor permite calatoriile in strainatate. Masurile
    fac parte din planul de reforme lansat de presedintele Raul
    Castro.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Senatul a adoptat obligativitatea controlului psihiatric pentru parlamentari, ministri si presedinte

    Senatul a adoptat tacit, in acest sens, o propunerea legislativa
    privind examinarea psihologica si psihiatrica a celor caree
    candideaza pentru functii de demnitate publica, in administratia
    locala, care ocupa posturi publice inalte sau indeplinesc calitatea
    de secretar general, secretar de stat sau ministru. Aceeasi
    obligatie ar putea fi instituita si in cazul primarilor,
    presedintilor de consilii judetene si al presedintelui Romaniei,
    care vor fi obligati sa prezinte, la inscrierea in cursa
    electorala, adeverinte medicale din care sa reiasa ca nu sunt in
    evidenta cu afectiuni cronice psihice, vizata de un medic psiholog
    si unul psihiatru. Initiatorii acestei initiative legislative sunt
    senatorii Liviu Campanu, Serioja Chivu, Cezar Magureanu si Vasile
    Nedelcu.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Aleksandr Lukasenko critica dur statele occidentale, cu ocazia Zilei Victoriei

    “In prezent, Belarusul este amenintat din strainatate. Impotriva
    Belarusului este un razboi politic si informational. Incearca sa
    divizeze societatea noastra, semanand teama si neincredere”, a
    declarat Lukasenko. Liderul autoritarist belarus a atribuit
    Occidentului criza economica si atentatul comis pe 14 aprilie la
    metroul din Minsk, soldat cu 14 morti. Lukasenko este criticat pe
    plan international dupa realegerea controversata in functia de
    presedinte la sfarsitul anului 2010. Numerosi activisti si lideri
    ai opozitiei au fost arestati in cadrul actiunilor de
    reprimare.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Lumea de dupa bin Laden. Ce se va intampla dupa capturarea celui mai important inamic al Americii

    Euforia declansata pe strazile din Washington de anuntul Casei
    Albe ca Osama ben Laden a fost gasit si lichidat la 1 mai de un
    comando american a fost dublata de o crestere cu 11% a lui Barack
    Obama in sondajele de popularitate. Desi americanii spun ca
    razbunarea e un preparat care se serveste rece, reactia la
    eveniment n-are cum sa faca abstractie de marile probleme economice
    si militare puse in miscare dupa 11 septembrie 2001.

    In primul rand, Statele Unite au ajuns atat de aproape de
    falimentul bugetar si ca urmare a atacurilor Al-Qaida din 2001:
    temandu-se de intrarea intr-o recesiune determinata de panica, dar
    si din nevoia de imprumuturi ieftine pentru cheltuielile statului,
    Rezerva Federala condusa de Alan Greenspan a coborat dobanda de
    politica monetara la minime istorice si a uitat-o acolo suficient
    de mult incat sa permita infestarea economiei cu credite-gunoi.
    Apoi razboiul impotriva terorismului lansat in 2001 de
    administratia George W. Bush a scos din bugetul de stat pana acum
    multe mii de miliarde de dolari: laureatul Nobel pentru economie
    Joseph Stiglitz a estimat ca doar costul conflictului din Irak
    (2003-2010) s-ar ridica la 3.000 de miliarde de dolari, iar altii
    sustin ca si cel din Afganistan, inca in desfasurare, a ajuns pana
    acum o nota de plata cam la jumatate.

    De la aceste calcule pornind, unii analisti au aratat ca
    succesul lui Osama ben Laden nu ar trebui cuantificat in numarul de
    atentate teroriste reusite, ci in pierderile financiare pe care
    le-a produs bugetului american atat direct, cat si indirect, prin
    resursele financiare si umane pe care le-a deturnat spre
    operatiunile militare. Defunctul lider terorist nu a facut un
    secret din credinta sa ca prabusirea URSS s-a datorat si
    indelungatului conflict din Afganistan, costisitor atat sub raport
    financiar, cat si in ce priveste resursele politice si militare
    blocate intr-o zona arida din care sovieticii s-au retras in cele
    din urma infranti. O lege nescrisa a darwinismului geopolitic spune
    ca o superputere, asa cum era si URSS la vremea invadarii
    Afganistanului in 1979 si cum erau SUA in 2001, nu se poate
    recunoaste infranta decat eventual de o alta superputere, insa
    Afganistanul nu a fost considerat nici la Moscova si nici la
    Washington un inamic capabil de rezistenta ani de zile, iar aceasta
    subestimare a fost confirmata in ambele cazuri de durata
    conflictului.

    La zece ani dupa inceperea interventiei, incercarea jihadistilor
    de a atrage lumea arab-musulmana intr-un conflict de proportii cu
    Occidentul si de a se situa in fruntea revoltelor din Orientul
    Mijlociu a esuat. Studiile institutului american Pew Research
    Centre au aratat ca nivelul de incredere in Al-Qaida a scazut pana
    la sub 20% in statele arabe, de la 50% si chiar mai mult dupa
    atentatele din 2001. Pe de alta parte, nici Statele Unite nu stau
    mai bine: in ciuda cresterii popularitatii Americii in lumea
    intreaga dupa alegerea lui Barack Obama, in zona islamica tendinta
    este taman invers, chiar in cazul aliatilor traditionali – Turcia
    si Egiptul – doar 17% din populatie afisand o atitudine favorabila,
    fata de cel putin dublu in urma cu zece ani. Ambii combatanti au
    esuat in atingerea asteptarilor pe care lumea araba le avea de la
    ei: califatul islamic visat de Osama in urma cu un deceniu este la
    fel ca si atunci o himera, iar abordarea militara dura aleasa de
    catre americani, in ciuda discursului despre valorile democratice,
    a avut exact inversul efectului scontat. America a castigat teren –
    inclusiv in lumea arab-musulmana – prin “soft power”, prin evidenta
    superioritate a modelului sau de organizare si de actiune si a
    pierdut masiv prin “hard power”.

    Problemele Statelor Unite cu interventia din Afganistan, si prin
    asta cu lumea arab-musulmana, nu vor disparea odata cu eliminarea
    lui Osama ben Laden; secretarul de stat Hillary Clinton s-a grabit
    sa le transmita talibanilor chiar a doua zi sa nu se astepte ca
    militarii americani sa inceapa sa-si faca bagajele spre casa.
    Exista un termen 2014 cand expira conventia dintre americani si
    guvernul de la Kabul cu privire la amplasarea de baze militare SUA
    pe teritoriul afgan, termen pe care si diplomatia franceza s-a
    grabit sa-l vanture ca posibila data a retragerii, acum ca Osama a
    fost lichidat. Dar oficialii americani au inceput deja negocierile
    cu administratia lui Hamid Karzai privind o posibila prelungire sau
    chiar permanentizare a prezentei militare a SUA; in saptamanile
    dinaintea raidului de la 1 mai, oficialii de la Kabul s-au grabit
    sa tempereze o dezbatere inflamata cu privire la acest subiect
    anuntand ca presedintele Karzai nu este de acord cu amplasarea de
    baze permanente. Acesta nu poate fi semn bun pentru americani care,
    cum s-a vazut cu prilejul operatiunii “Geronimo” care l-a vizat pe
    Osama, se pot baza doar pe propriile puteri in astfel de chestiuni
    sensibile.

  • BMW va investi un miliard de euro pentru extinderea capacitatii de productie in China

    Grupul german va dubla investitia de la o noua fabrica din
    Tiexi, in regiunea Shenyang, iar capacitatea de productie va urca,
    pe termen mediu, la circa 200.000 de vehicule. Impreuna cu
    modernizarea unei alte unitati de productie, de la Da Dong, BMW va
    ajunge in China la o capacitate de productie de 300.000 de vehicule
    pe an, pe termen lung. Producatorii germani de automobile de lux
    Audi si BMW au inregistrat vanzari ridicate in aprilie, sustinute
    de cererea din China. Vanzarile Audi au urcat luna trecuta cu 13,2%
    comparativ cu intervalul similar din 2010, ca urmare a majorarii cu
    21,2% a livrarilor in China, cea mai mare piata din lume.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Marketingul pe mobil iese la atac

    Cu nici 5.000 de euro, aproximativ 12.000 de conducatori actuali
    sau potentiali de masini BMW au fost invitati recent sa se
    familiarizeze cu noile modele si sa primeasca o oferta
    personalizata. Au reactionat cam 2% dintre ei, un procent mai mare
    decat in online, de pilda, unde rata de click pe o reclama ajunge
    cu greu la acest nivel. Este doar unul dintre exemplele de campanii
    de promovare pe telefonul mobil, un mediu care a debutat inca de
    acum cativa ani pe piata de publicitate din Romania, dar care
    de-abia acum incepe sa prinda contur.

    “Piata de marketing pe mobil este deocamdata foarte mica, dar
    dintre toate mediile de publicitate are cele mai bune perspective
    pentru urmatorii ani”, spune Steve Dallas, managing directorul
    agentiei Initiative Romania. Investitiile companiilor in reclame pe
    mobil vor insemna anul acesta in jur de sase milioane de euro,
    potrivit calculelor din piata, o cifra in mod evident infima
    raportata la cele 308 de milioane de euro, cat a fost conform Media
    Fact Book intreaga piata de publicitate anul trecut. Este insa
    singurul segment care creste, poate doar cu exceptia reclamelor pe
    internet, despre care inca nu exista date la nivel de 2010, cu 20%
    fata de 2010 si de peste trei ori mai mult decat in urma cu trei
    ani in contextul unei prabusiri a industriei in ultimii ani.

    Cea mai folosita metoda de promovare pe telefonul mobil este in
    prezent mesajul text, care inseamna in jur de 90% din campaniile de
    acest gen. Peste 100 de milioane de SMS-uri promotionale vor fi
    trimise anul acesta de companii, in cea mai mare parte banci si
    companii din zona IT&C, in crestere cu 10%, dupa calculele
    Netopia Sistem, compania din spatele serviciului web2sms. “Daca in
    2010 am monitorizat peste 100 de campanii, anul acesta ne asteptam
    la o crestere intre 30 si 50%”, scria recent pe blogul personal Dan
    Vartopeanu, directorul general al companiei Voxline
    Communication.

    Cu tot cu alte metode de promovare pe telefon in mare parte
    directionate catre utilizatori de internet mobil, numarul
    campaniilor ar trebui sa ajunga chiar mai mare, adica cel putin
    dublu fata de nivelul din 2010. Cel mai probabil va fi vorba despre
    aproximativ 250-300 de campanii, dupa spusele lui Dallas. “Se
    creeaza efectul bulgarelui de zapada. Cei care s-au promovat deja
    pe mobil o vor face din nou, iar companiile inca reticente vor
    cauta sa experimenteze si ele metoda”, spune managerul.

    La baza acestor asteptari sta in primul rand cresterea exploziva
    a numarului de telefoane mobile inteligente si a utilizatorilor de
    internet mobil – anul trecut in jur de 10-12% din celularele
    vandute pe piata locala au fost de tip smartphone, in timp ce din
    incasarile comerciantilor au cumulat 17%, numarul total de astfel
    de terminale existente in piata fiind estimat la doua milioane si
    in crestere. Nu numai atat, dar internetul este cea de-a doua
    principala activitate a consumatorilor din Romania dupa
    convorbirile telefonice. Aproape o treime din timpul de utilizare
    este mai exact petrecut pe internet, potrivit unui studiu realizat
    de Initiative pe un esantion format din 800 de utilizatori de
    internet mobil din mediul urban, cu varste cuprinse intre 16 si 45
    de ani, in timp ce mesajele text urmeaza pe locul trei in
    clasament, cu 19% din timp.

    De cele 18 minute petrecute in medie in fiecare zi online pe
    telefon vor profita tot mai mult companiile in urmatoarea perioada,
    cred specialistii, prin intermediul site-urilor adaptate ecranului
    de mici dimensiuni al telefonului mobil ori prin aplicatii special
    create pentru promovarea anumitor produse sau servicii. “Numarul
    utilizatorilor romani de siteuri optimizate pentru telefonul mobil
    a crescut foarte mult in ultimele sase luni, in unele cazuri cu
    peste 100% in ultimele sase luni”, apreciaza Steve Dallas de la
    Initiative Media. Nu sunt insa foarte multe astfel de pagini in
    internetul mobil, cifra fiind apreciata la mai putin de 100, dintre
    care cele mai multe sunt site-uri de stiri sau de divertisment.

  • 5.000 de miliarde de dolari, pretul platit de lumea intreaga pentru capul lui Osama bin Laden

    In plus, efectele disparitiei sale ar fi fost considerabile:
    atentatele din 11 septembrie, dar si cele din Londra si Madrid n-ar
    mai fi fost, iar razboaiele din Afghanistan si Irak nu ar mai fi
    fost o consecinta directa a atacurilor teroriste si nu ar mai fi
    avut loc. Drept urmare, lumea ar fi fost scutita de o multime de
    costuri directe sau indirecte.
    O serie de estimari plaseaza costurile vanatorii lui Osama undeva
    intre 370 de miliarde de dolari si peste 5.000 de miliarde de
    dolari. Financial Times crede ca nota de plata a Statelor Unite
    este de circa 2.000 de miliarde de dolari, iar costurile indirecte
    sunt mult mai mari.

    Rapoartele Congresului american estimeaza costurile militare
    directe legate de interventiile din Afgahnistan si Irak la 1.283 de
    miliarde de dolari, valoare neadaptata cu inflatia, iar alti
    economisti vorbesc de cheltuieli totale de circa 3.000 de miliarde
    de dolari. Atentatele din 11 septembrie au costat economia
    americana intre 50 si 100 de miliarde de dolari in termeni de
    afaceri si alte 25 de miliarde de dolari in pagube imobiliare.
    Piata de capital a inregistrat in urma atentatelor scaderi
    considerabile si se situa cu circa 15 procente mai jos chiar la un
    an de la atentate.


    Un alt program care se leaga de activitatea terorista a lui bin
    Laden si de razboialele pomenite deja este cel al dronelor
    zburatoare Predator, in valoare de 3.000 de miliarde de dolari. “Am
    cheltuit sume importante fara a obtine o imbunatatire a fortei
    militare si cu un efect foarte slab asupra economiei”, crede Linda
    Bilmes, lector la Harvard, care a semnat impreuna cu laureatul
    premiului Nobel Joseph Stiglitz o carte despre costurile
    razboiaelor din Irak si Afghanistan.

    Dar la cheltuielile militare se adauga cele legate de “razboiul
    impotriva terorismului”. Profesorii John Mueller la Universitatea
    din Ohio stat şi Mark Stewart de la Newcastle University din New
    South Wales, Australia cred ca guvernul american a cheltuit, intre
    2002 si 2009, 690 de miliarde de dolari si ca numai intarzierile
    cauzate de controale dar si ale costuri mai adaugau alte 417
    miliarde de dolari.

    Invadarea Irakului a fost un factor declansator pentru cresterea
    pretului petrolului, crestere pe care economistul de renume Joseph
    Stiglitz o leaga in mod direct de declansarea crizei financiare din
    2007 – 2008.
    Cele 3.000 de miliarde de dolari pe care i le putem imputa lui
    Osama bin Laden sunt comparabile cu cele 4.400 de miliarde de
    dolari care reprezinta costurile participarii SUA la al doilea
    razboi mondial pentru inlaturarea lui Adolf Hiler. Dar nu trebuie
    uitat ca, in termeni strict economici, al doilea razboi mondial a
    adus sfarsitul Marii crize economice din anii ’30 si a asezat SUA
    in postura de lider mondial. Osama bin Laden in schimb a iscat
    direct sau indirect o criza economica majora care a slabit in mod
    considerabil puterea SUA.

    Pentru Romania costurile militare, legate de mentinerea trupelor
    in Irak si Afghanistan se ridicau in iulie 2009 la 400 de milioane
    de dolari, pentru sase ani de prezenta. Costurile indirecte ale
    Romaniei, legate de efectele economice ale atentatelor, de criza
    economica, de majorarea pretului petrolului sunt dificil de
    cuantificat, adica o buna tema de discutie pentru economisti.

    Nu in ultimul rand nu trebuie uitat marele pret platit de
    intreaga lume, cel in vieti omenesti, de la cei 3.000 care au
    pierit la World Trade Center la miile de morti din Londra, Madrid,
    Irak, Afghanistan, in Egipt, pe distrugatorul Cole sau in
    Kenia.