BusinessMagazin

Blog

  • Băsescu: 2011 a fost un an dificil. Voi continua să fiu un partener activ al guvernului

    Vrem să rămânem angrenaţi în evoluţiile majore la nivel european. România este adepta unei Uniuni tot mai integrate care să tindă spre statele unite ale Europei.
    În condiţiile în care stabilitatea economiei va contiua să se consolideze, nu există motive de preocupare care să fundamenteze o eventuală retragere de lichidităţi de pe piaţa românească.
    Voi continua să fiu un partener activ al guvernului în ceea ce priveşte adoptarea măsurilor la care ne-am angajat prin acordul cu FMI şi UE. Avem în vedere o eventuală reorganizare administrativă a ţării. Toate reformele reprezintă un puternic semnal de stabilitate dat pieţelor.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Austriecii aduc la Volksbank România un vicepreşedinte responsabil cu creditarea

    “Activităţile de management al creditelor vor juca un rol esenţial în perioada următoare, în procesul de consolidare a Volksbank România”, a declarat Johann Lurf, preşedintele băncii.

    Alexander Tscherteu, 37 de ani, are peste 10 ani de experienţă în sistemul bancar şi în consultanţă. Şi-a început cariera la Bank Austria Creditanstalt – BACA (actuala Unicredit-Austria) în cadrul departamentului de cercetare, unde a realizat analize ale riscului asupra ţărilor din Europa Centrală şi de Est. În perioada 2001-2006 a activat ca auditor în cadrul departamentului de inspecţie pe teren al Băncii Naţionale a Austriei. Din 2008 lucrează în grupul Volksbank, unde a coordonat departamentul de management al riscului la nivelul grupului.

    “Sunt impresionat de reuşitele echipei actuale de management a Volksbank România. Următoarea etapă importantă este ca această schimbare de direcţie să devină un succes de durată”, a declarat Alexander Tscherteu.

    Tscherteu a acumulat experienţă şi în consultanţă: între 2006 şi 2008 a lucrat pentru firma de consultanţă McKinsey&Co, acordând asistenţă clienţilor globali din domeniul financiar, cu accent pe proiecte legate de optimizarea capitalurilor şi managementul riscurilor.

    Volksbank România este a şaptea bancă din sistem după valoarea activelor, cu active de 4,7 miliarde de euro şi o reţea de 135 de unităţi. Începând din 2010, strategia băncii s-a modificat, iar Volksbank România este în curs de repoziţionare ca bancă universală, care acordă egală atenţie activităţilor de economisire, cât şi celor de creditare şi se adresează atât clienţilor companiei, cât şi clienţilor persoane fizice.

    Începând din octombrie 2011, controlul asupra Volksbank România a fost transferat de Österreichische Volksbanken, acţionarul majoritar, către vehiculul VBI Beteiligungs GmbH, în contextul vânzării diviziei Volksbank International, fără subsidiara din România, către Sberbank din Rusia.

  • Corporatistul subţire cu cheltuială se ţine

    În fiecare an, 16.000 de români ajung într-una dintre cele opt săli de sport pe care reţeaua World Class le-a deschis în România. Cei mai mulţi sunt corporatişti, au între 30 şi 44 de ani şi plătesc circa 1.000 de euro pe an pentru mersul “la sală”. “România este o piaţă foarte bună pentru dezvoltarea unei afaceri în acest domeniu şi asta se observă în rezultatele noastre – în 2011 am crescut cu 20% în cifra de afaceri”, spune Mikael Fredholm, CEO al World Class International.

    Fredholm are cel puţin două argumente atunci când vorbeşte despre potenţialul pieţei din România: în primul rând, doar 0,5% dintre români au abonament la o sală de fitness, ceea ce înseamnă că există un număr foarte mare de posibili clienţi. În al doilea rând, cei care merg deja la sală fac mai mult sport decât alţi europeni, acesta fiind un indiciu al faptului că, în principiu, vor rămâne clienţi fideli şi vor avea un comportament de consum constant. “În Suedia, timpul petrecut de o persoană la sală este de circa 27 de minute. În România, cei care vin să facă sport stau aproximativ două ore la sală”, spune şeful World Class International.

    Este drept că românii sunt recunoscuţi pentru cochetărie, dar până nu demult aceasta se limita doar la haine scumpe, doamne care nu ies pe stradă nemachiate sau necoafate sau domni care sunt întotdeauna la patru ace. De ceva vreme, aceştia vor cu orice preţ să fie şi în formă, aşa că proprietarii sălilor de sport sau ai centrelor de înfrumuseţare şi întreţinere corporală traversează o perioadă prielnică, în care afacerile cresc mai mult şi mai repede decât salariile clienţilor.

    Planurile celor de la World Class pentru perioada următoare confirmă: după ce în luna decembrie au deschis încă un nou centru în Bucureşti, în urma unei investiţii de 2,6 milioane de euro, pentru anul acesta sunt plănuite încă două deschideri. Una dintre săli va fi amplasată în clădirea de birouri America House, adresându-se în special celor care lucrează în incintă, iar pentru cealaltă a fost negociat un spaţiu în galeria comercială a Auchan Titan. Ambele implică investiţii de 3,5 milioane de euro, o bună parte din bani fiind necesari pentru achiziţia de echipamente. Cu cât sala oferă mai multe servicii şi tipuri de antrenamente, cu atât echipamentele sunt mai scumpe. Spre exemplu, din cele 2,6 milioane de euro investite în deschiderea celei mai noi unităţi, 800.000 au fost alocaţi doar în direcţia achiziţiei de echipamente.

    Investiţiile în România nu sunt întâmplătoare şi nici nu sunt motivate doar de tendinţele care se conturează în piaţă şi de potenţialul teoretic. Potrivit lui Mikael Fredholm, România este un pion foarte important în structura reţelei, în condiţiile în care 30% din cifra de afaceri anuală a grupului este generată de afacerea din România. În plus, rata de creştere anuală de circa 20% este cea mai mare din grup. Cei 16.000 de membri au generat companiei afaceri de opt milioane de euro în 2011 şi un profit net de 1,4 milioane de euro, rezultate cel puţin interesante pentru un business care de obicei nu se dezvoltă foarte mult şi nici nu este foarte longeviv.

    Deocamdată, Capitala a fost punctul central de atenţie, însă mai există două centre în Cluj şi Timişoara, iar Constanţa, Braşovul şi Sibiul sunt prospectate în vederea deschiderii unor noi săli de antrenamente. Fredholm nu spune “nu” nici ideii de a franciza sistemul în România, doar că până acum nu a găsit partenerii potriviţi, aşa că a pus planul pe lista secundă de priorităţi.

    Tot anul acesta vor fi demarate lucrările pentru deschiderea unui centru etalon, exclusivist, în zona Floreasca, gândit pe un sistem de circuit închis, limitat la cel mult 1.000 de membri. Clubul de fitness va avea parcare cu valet, restaurant şi toate celelalte facilităţi care se regăsesc într-un amplasament destinat clienţilor din categoria VIP. Investiţia se va ridica şi în acest caz la câteva milioane de euro. Planurile suedezilor sunt cel puţin atipice într-o economie care nu a văzut foarte multe investiţii în ultimii ani, cu excepţia extinderilor din zona de retail. Aici vorbim însă despre companii gigant, cu afaceri de zeci de ori mai mari decât ale World Class.

  • Traian Igaş a descins printre protestatarii din Piaţa Universităţii

    “A te manifesta şi a-ţi expune motivele sufleteşti pe care le ai nu este rău. Sunt unul dintre cei care în ’89 a protestat în stradă. Nu sunt de acord cu huliganii care provocă panică, haos”, a afirmat Traian Igaş.

    Totodată, Igaş a spus că nu este de acord cu violentele unora dintre protestatari, făcând apel la respectarea legii.

    Mai multe pe mediafax.ro

  • Viaţa şi aventurile marilor companii de software

    In anii ’50-’60 situaţia era însă cu totul diferită: producătorii de hardware – în principiu IBM (“Albă ca Zăpada”) cu 70% din piaţă, urmat de UNIVAC, Burroughs, NCR, Control Data Corporation, General Electric, RCA şi Honeywell (“cei şapte pitici”, deveniţi apoi “the BUNCH”, după retragerea GE şi RCA) – vindeau sau închiriau, în anii de început ai industriei, maşini automate de calcul fără niciun fel de software.

    În acele vremuri de pionierat, clienţii trebuiau să îşi implementeze singuri programele necesare, ceea ce era o muncă extrem de laborioasă, ineficientă şi repetitivă. Vorbim nu doar de aplicaţiile în sine pentru calcule matematice, salarizare, contabilitate sau alte procese economice, ci şi de toate bibliotecile utilitare necesare, de pildă pentru lucrul cu sistemele de intrare-ieşire (benzi magnetice sau cartele perforate) ori pentru lucrul cu memoria. Dacă adăugăm la asta şi faptul că toate aplicaţiile şi bibliotecile trebuiau scrise în limbaj maşină şi pasate computerului prin intermediul cartelelor perforate, avem o imagine bună asupra complexităţii dezvoltării de programe în perioada romantică a industriei.

    Cine erau atunci clienţii care îşi permiteau să sprijine şi să subvenţioneze o industrie atât de pretenţioasă şi de prohibitivă? Nu mulţi, cu siguranţă. Resursa hardware era scumpă, programatorii erau puţini, opţiunile de educaţie în domeniu, în afară de cele oferite de creatorul tehnologiei (IBM), ca şi inexistente.

    Sprijinul guvernului american a fost hotărâtor. Văzând în industria ce se năştea potenţialul câştigării unui avantaj tehnologic în războiul rece împotriva Uniunii Sovietice, guvernul american a investit miliarde de dolari în proiecte precum sistemul de apărare a spaţiului aerian SAGE (realizat cu IBM pentru hardware şi MIT pentru software), în alte câteva sute de programe militare ori în programul spaţial NASA. Rezultatele concrete ale acestor programe au fost primele sisteme real-time, primele limbaje de programare de nivel înalt, primele compilatoare, sisteme de operare şi de baze de date. Grupurile de utilizatori precum SHARE (fondat în 1955) prin circulaţia liberă şi dezinvoltă a programelor şi aplicaţiilor lor (modelând în bună măsură comunitatea open source de mai târziu) au contribuit şi ele la reducerea redundanţei şi la creşterea productivităţii muncii de programare.

    Cu impulsul dat de bunele rezultate ale proiectelor publice au apărut şi primele proiecte software private. Primul exemplu de acest fel a fost sistemul de rezervări aeriene SABRE al American Airlines, proiect realizat de IBM. Succesul SABRE a adus companiei aeriene, pentru câţiva ani buni, un semnificativ avantaj competitiv şi a dovedit astfel utilitatea economică ridicată a industriei software care se năştea. Exemplul companiilor aeriene a fost urmat curând de domeniul bancar.

    Un efect secundar esenţial al programelor guvernului american şi al grupurilor de utilizatori a fost educarea în noua disciplină a unor generaţii întregi de programatori. Mulţi dintre ei aveau un puternic simţ antreprenorial, desigur, şi dintre aceşti primi pionieri implicaţi în proiectele mamut ale statului american s-au ales primii întreprinzători ai unui nou tip de startup: compania software.

    Companiile software au apărut aşadar iniţial ca subcontractori ai statului american, ai IBM sau ai MIT în marile proiecte publice ale anilor ’50. Printre aceşti pionieri trebuie amintiţi Thompson-Ramo-Wooldridge (TRW), Computer Usage Company (CUC), Computer Sciences Corporation (CSC), Computer Applications Inc. (CAI), Advanced Computer Techniques (ACT), Applied Data Research (ADR), Informatics, Automatic Data Processing (ADP), Electronic Data Services (EDS).

    Ce mă interesează în acest articol este evoluţia spectaculoasă a acestor companii software ale anilor ’50-’60.

    De la subcontractori în proiecte ale altor terţi, ele au evoluat rapid şi şi-au diversificat oferta de servicii către programare, procesare de date, administrare de centre de calcul şi teleprocesare. Alimentată de apariţia tot mai multor proiecte publice şi private, creşterea acestor companii a fost fenomenală. În decursul a câţiva ani ai deceniului şase, ele şi-au crescut numărul angajaţilor de zeci şi chiar sute de ori, şi-au mărit spectaculos cifrele de afaceri şi profiturile şi au trecut prin listări la bursă extrem de profitabile pentru acţionari.

  • Protestele au ajuns la a şasea zi. Participanţi arestaţi pentru etnobotanice (VIDEO)

    Printre lozincile de pe pancarte, la loc de frunte stau “USL = PDL = Mizerie” şi “Vă rugăm să ne scuzaţi, nu producem cât furaţi!”. Studenţii şi suporterii din galeriile bucureştene au fost şi ei acolo.

    Jandarmii au reţinut trei persoane găsite cu arme albe (cuţite) şi două găsite cu etnobotanice asupra lor. De asemenea, au dus la secţie un manifestant care venise cu o pancartă pe care scrisese un mesaj pentru legalizarea marijuanei.

    Conform unei solicitări a Jandarmeriei, aprobată de Primăria Sectorului 1, barurile şi magazinele pe o raza de 1 km în jurul Pieţei Universităţii (dar cu excepţia celor din Centrul Istoric) nu mai au voie să vândă alcool în perioada 18 – 23 ianuarie, în intervalul 17 – 00.

    În paralel, au început să se înmulţească apelurile la ieşirea în stradă şi radicalizarea revendicărilor, venite din cele mai bizare direcţii. Unul dintre acestea, postat pe Facebook de adepţii Occupy Romania, este făcut de un român, dar rostit în engleză şi prezentat ca venind din partea mişcării Anonymous, care a însoţit constant cu clipurile ei pe YouTube protestele indignaţilor din Spania sau SUA, cu diverse chemări la răsturnarea întregului sistem politic şi luptă contra ordinii economice mondiale actuale.

  • Sergiu Nicolaescu se intoarce cu “Ultimul corupt din Romania” (GALERIE FOTO)

    In contextul in care “Poker” a fost vizionat de aproximativ 25.000 de spectatori si a devenit una dintre cele mai de succes premiere romanesti ale anului, incurajat dar si alimentat de subiecte tot mai savuroase pe aceeasi tema, Sergiu Nicolaescu a considerat fireasca o continuare a filmului din 2010, pe care a denumit-o “Ultimul corupt din Romania”.

    “Ultimul corupt din Romania” (GALERIE FOTO)

    O productie MediaPro Pictures, “Ultimul corupt din Romania” ii readuce in rolurile principale pe Horatiu Malaele, Vladimir Gaitan, Valentin Teodosiu, Ion Ritiu, Catalina Grama (Jojo) si Mircea Diaconu, care isi reiau cu maiestrie rolurile din “Poker”, dar si alte nume mari ca Nae Lazarescu si Vasile Muraru, care vor da viata unor noi personaje savuroase in noua poveste.

    Cu un scenariu semnat de Adrian Lustig, “Ultimul corupt din Romania” este “un film de actualitate, al societatii de astazi, un film comic, dar in acelasi timp si critic”, asa cum il descrie regizorul Sergiu Nicolaescu.

    De aceasta data, mafiotul Titel Pangica (Horatiu Malaele) devine doctor in stiinte si doneaza bani pentru un muzeu memorial inchinat vietii si operei sale: de la vanzator de rame in Obor la senator. Custodele muzeului este bunul sau prieten Claudiu Vitelaru (Valentin Teodosiu), caruia i-a furat locul de senator. Partenerul lor de poker – chirurgul plastician Horia Vrabete (Vladimir Gaitan) – continua sa ajute nevestele disperate sa-si ia viata in piept cu ajutorul silicoanele. Iar iubita lor – prin rotatie – Monica Lacusta (Catalina Grama) a ajuns sa aiba si ea o functie in guvern.

    Apare, in sfarsit, si Marcel (Ion Ritiu) pe care l-au asteptat ca pe un salvator in “Poker”. Mai bine nu-l asteptau. Marcel – general din serviciile secrete – trebuie sa rezolve eterna si fascinanta cerinta a Bruxellesului: sa aresteze un corupt. Si cine e mai la indemana pentru asta decat unul dintre prietenii de-o viata? Dar care dintre ei?

    MediaPro Distribution prezinta “Ultimul corupt din Romania” din 17 februarie, in cinematografele: CinemaPRO, Hollywood Multiplex, Movieplex, The Light Cinema, Grand Cinema Digiplex – Baneasa, Odeon Cineplex Cluj, Glendale Studio (Bucuresti), Cityplex (Bucuresti, Constanta, Brasov si Tulcea), Cinema City (Cotroceni, Sun Plaza, Cluj, Arad, Galeria Arad, Bacau, Braila, Baia Mare, Timisoara, Pitesti, Targul Mures), Cinema Premiera (Ploiesti), Grand Mall Cinema (Satu Mare), Cinema Cortina (Oradea), Patria (Craiova), Centrul Cultural Eugen Ionescu (Slatina), Cinema Florin Piersic (Cluj), Victoria (Iasi) si Cinema Premiera (Ploiesti).

  • Reţeaua Anima preia clinicile Diagnosis

    Desi intrata pe piata serviciilor medicale in urma cu mai putin de doi ani, Anima s-a remarcat ca operatorul celei mai mari retele de medici de familie din Bucuresti si a reusit sa dezvolte un portofoliu impresionant de clienti corporate situandu-se din acest punct de vedere in topul primilor cinci jucatori de pe piata, potrivit unui comunicat de presă al companiei.

    “In urma acestei fuziuni clientii Diagnosis vor avea access la infrastructura moderna a clinicilor Anima precum si la o gama extinsa de servicii medicale de calitate atat gratuite prin simpla inscriere la medicii nostri de familie cat si suplimentare sau complementare”, a declarat Cristian Sas Chief Operating Officer al Anima.

    Diagnosis are 30 medici si peste 50 000 abonati de medicina muncii urcand astfel portofoliul Anima la aprope 100 000 abonati, probabil al 3-lea ca marime din tara si o cifra de afaceri anul trecut de 2 milioane euro.

    Printre clientii corporate Anima-Diagnosis se numara compani ca G4S, KPMG, CEC Bank, UniCredit Tiriac Bank, Actavis, Alpha Bank, Astra, Omniasig, Orange, Allianz, RCS-RDS, EMAG, Romtelecom, Banca IntesaSanpaolo, Royal Bank of Scotland, Libra Bank, Velpitar, BRD, FLANCO si multi altii.

  • Dă Like! paginii de Facebook BUSINESS Magazin şi poţi câştiga zilnic cartea “Forţa Schimbării” de John Kotter

    Nu eşti prieten cu BUSINESS Magazin? Vizitează-ne PAGINA DE FACEBOOK aici!

    Campania se desfăşoară în perioada 17.01.2012-17.02.2012.

    Toţi câştigătorii sunt rugaţi să trimită datele de contact (nume, adresa, număr de telefon) pe adresa de e-mail redactia@businessmagazin.ro

    Lista câştigătorilor:

    Dana Moldovanu şi Cătălina Sora au câştigat în weekendul 28-29 ianuarie cartea “Forţa Schimbării”.

    Ana Tincu va primi cartea “Forţa Schimbării” de John Kotter.

    Alina Mocanu va primi cartea “Forţa Schimbării” de John Kotter.

    Eren Abdul este al şaselea câştigător al campaniei “Dă Like! paginii de Facebook BUSINESS Magazin”. El va primi cartea “Forţa Schimbării” de John Kotter.

    Dinu Frunza este al cincilea câştigător al campaniei “Dă Like! paginii de Facebook BUSINESS Magazin”. El va primi cartea “Forţa Schimbării” de John Kotter

    Vlad Muraru este al patrulea câştigător al campaniei “Dă Like! paginii de Facebook BUSINESS Magazin”. El va primi cartea “Forţa Schimbării” de John Kotter

    Ioana Lucaciu este a treia câştigătoare a campaniei “Dă Like! paginii de Facebook BUSINESS Magazin”. Ea va primi cartea “Forţa Schimbării” de John Kotter

    Scripcariu Catalin este al doilea câştigător al campaniei “Dă Like! paginii de Facebook BUSINESS Magazin”. El va primi cartea “Forţa Schimbării” de John Kotter

    Raluca Varga este prima câştigătoare a campaniei “Dă Like! paginii de Facebook BUSINESS Magazin”. Ea va primi cartea “Forţa Schimbării” de John Kotter


  • Banca Mondială anticipează o creştere a PIB de 1,5% pentru România în 2012, constrânsă de criza din zona euro

    Instituţia de la Washington estimează că economia României a crescut anul trecut cu 2,2% şi urmează să se extindă în 2012 cu 1,5%, în timp ce anul viitor ar trebui să aducă rata de expansiune a PIB la 3%, potrivit raportului Perspective Economice Globale 2012. Într-un raport similar publicat în vara anului trecut, BM estima o creştere economică de numai 1,6% pentru România în 2011, urmată de plus 3,7% în 2012, respectiv 4% în 2013.

    Cititi mai multe pe mediafax.ro