Blog

  • Guvernul cumpara cu 70.000 de euro fiecare vot al parlamentarilor puterii ca sa-si treaca bugetul

    Este o practica la care Emil Boc a apelat si la bugetul pe 2009,
    cand fiecare parlamentar, inclusiv unii pesedisti si liberali, a
    primit, pentru colegiul sau, tot aproximativ 70.000 de euro. Banii
    vin sub forma de finantari pentru proiecte locale – reparatii de
    scoli, biserici sau peticirea unor drumuri – cu bani de la stat.
    Boc va proceda la fel ca si in 2009 si va ascunde aceasta suma –
    aproximativ 18 milioane de euro – tot intr-un fond de rezerva aflat
    la dispozitia premierului.

    Banii vor merge la parlamentarii PDL, UDMR si cei ai
    minoritatilor, dar premierul este dispus sa ofere suma respectiva
    si senatorilor si deputatilor Opozitiei, cu conditia sa isi dea
    votul la buget.


    Cititi mai multe
    pe www.gandul.info

  • Coalitia democrata mai are nevoie de votul de aur dupa redistribuire. Cum explica Dancu esecul exit-poll-ului

    Un alt exit-poll, realizat de Centrul de Investigatii
    Sociologice si Marketing CBS-AXA si difuzat de postul de
    televiziune Prime, arata ca PCRM s-ar fi clasat pe primul loc, cu
    33,8 la suta din voturi, urmat de PLDM, cu 32,2 la suta din voturi,
    PD, cu 14,1 la suta, si PL, cu 10,2 la suta.

    Cititi mai multe pe www.gandul.info

  • Revista presei economice din Romania

    Coalitia ia in discutie o solutie pentru a baga bani in
    Sanatate: un fond de solidaritate aplicat bancilor, ca in
    Germania, si care sa aiba ca unica destinatie Fondul de asigurari
    de sanatate, releva Gandul. La finele lui 2010, pe o piata
    imobiliara apatica se contureaza noi tendinte: calculele
    portalurilor imobiliare certifica faptul ca o rata lunara la banca
    este o alegere mai avantajoasa decat optiunea de a fi chirias in
    aceeasi locuinta.

    Bugetul estimat de aplicare a schemei de sprijin a energiei verzi in perioada 2010-2020 este de
    circa 10,5 miliarde de euro, suma care va fi suportata de toti
    consumatorii, astfel incat facturile la energie ar putea fi in 2017
    cu circa 30% mai mari, avertizeaza Evenimentul Zilei.
    Listarea Fondului Proprietatea la Bursa de Valori Bucuresti a fost
    programata pentru 25 ianuarie 2011, au anuntat oficialii Franklin
    Templeton, administratorul Fondului.

    Cele mai optimiste previziuni arata ca traseul romanesc al Coridorului IV European va
    fi gata abia in anul 2020, in conditiile in care doar constructia
    si proiectarile celor 856 de kilometri de autostrada vor costa
    peste 8,5 miliarde de euro, fara a mai socoti exproprierile, arata
    Adevarul. Imprumuturile sectorului public au depasit in
    septembrie 36% din PIB, adica nivelul estimat pentru tot anul 2010,
    iar datoria totala a statului aproape s-a dublat din 2007 pana
    acum.

    Codul Muncii se schimba in favoarea patronului,
    scrie Romania Libera: extinderea perioadei de proba si
    scurtarea perioadei de concediu neintrerupt sunt doar cateva dintre
    noile reguli de pe piata muncii prevazute in proiectul de
    modificare a Codului Muncii. Conducerea Companiei de Autostrazi nu
    are solutii pentru autostrada Pitesti-Sibiu, dar doreste
    prelungirea autostrazii Bucuresti-Constanta pana la granita cu
    Bulgaria, de unde vecinii din sud sa o continue la Varna.

    Actiunile Unirea Shopping Center au crescut ieri cu
    16%
    pe piata RASDAQ, pe fondul unor tranzactii mai ridicate
    decat in mod obisnuit, care au urcat valoarea de piata a companiei
    la 54 mil. euro, cu 7,6 mil. euro peste capitalizarea de vineri,
    remarca Ziarul Financiar. Automobile Dacia a redus productia
    modelului Sandero cu aproape 60% in luna octombrie, pana la un
    nivel de circa 7.400 de masini, potrivit statisticilor Asociatiei
    Producatorilor si Importatorilor de Automobile.

  • Stepic, Raiffeisen: Creditele neperformante vor incepe sa scada abia la anul

    El a estimat ca toate
    tarile din zona vor avea crestere economica in 2011
    , in jur de
    3,2% in medie, si ca evolutia pozitiva va continua si in 2012,
    atata vreme cat nu exista nici riscul unei reintoarceri la
    recesiune, nici semnele ca redresarea ar putea duce la o
    supraincalzire economica de tipul celei dinainte de criza.

    Stepic anticipeaza insa ca, din punctul de vedere al activitatii
    bancare, volumul creditelor neperformante nu va incepe sa scada
    decat in 2011, posibil abia din a doua jumatate a anului.


    Johann Strobl
    , Chief Risk Officer al bancii, a exemplificat cu
    cazul Romaniei, unde “problema nu tine numai de somaj, ci si de
    scaderea salariilor”, astfel incat se asteapta ca restantele la
    credite sa creasca pana anul viitor, la fel ca si in Ungaria si
    Bulgaria.

    In ce priveste Raiffeisen, costul cu creditele neperformante a
    scazut deja, iar cresterea acestora din urma s-a incetinit notabil,
    ceea ce a permis grupului sa obtina un profit net de 311 milioane
    de euro in trimestrul al treilea, dublu fata de aceeasi perioada
    din 2009.

    Raportul cu rezultatele interimare pe primele noua luni, publicat
    luni, releva ca Raiffeisen International avea in Romania si Moldova
    active de 5,67 miliarde de euro la sfarsitul lunii septembrie, in
    scadere cu 8% fata de sfarsitul lui septembrie 2009. Numarul de
    sucursale era de 542, iar numarul angajatilor de 6.096.

    Pe ansamblul celor 17 tari din Europa Centrala si de Est si al
    fostelor state CSI, unde austriecii controleaza in total 15 banci,
    cel mai mult au scazut, procentual, activele din Serbia (cu 10,6%),
    Bosnia (cu 10,4%), respectiv cele din Romania si Moldova. Valoarea
    totala a activelor controlate de grup in aceste tari era de 75,7
    miliarde de euro, in scadere cu 0,7% fata de 30 septembrie
    2009.

    Profitul inainte de impozitare la nivelul Europei de Sud, zona care
    reprezinta 30% din activele bancii si care, in definitia
    Raiffeisen, include in ordinea activelor Croatia, Romania si
    Moldova, Bulgaria, Serbia, Bosnia, Albania si Kosovo, a fost cel
    mai mare in primele noua luni ale anului (263 de milioane de euro,
    fata de 178 de milioane in primele noua luni din 2009), cu mult
    peste rezultatele furnizate de celelalte zone – Europa Centrala,
    Rusia si grupul fostelor state CSI. Profitul consolidat dupa
    impozitare a crescut la 212,3 milioane de euro, de la 135,7
    milioane.

    CREDITELE NEPERFORMANTE S-AU VANDUT

    Explicatia bancii tine de veniturile operationale mai mari,
    scaderea costurilor de finantare, masuri de restructurare,
    imbunatatirea calitatii portofoliului si scaderea cu 34% a
    provizioanelor in regiune, de la 341 la 227 de milioane de euro.
    “In primul rand Romania este responsabila de aceasta imbunatatire,
    atat in privinta reducerii provizioanelor pentru creditarea
    companiilor, cat si a celor pentru creditele neperformante de
    retail, din care o parte au fost vandute”, releva raportul
    bancii.

    Ponderea creditelor neperformante a crescut cu 2,24%, la 8,09%,
    insa ramane cea mai mica dintre toate regiunile unde opereaza
    Raiffeisen International. La nivel de grup, aceste credite
    reprezentau 8,8% din portofoliu.

    Veniturile nete din comisioane au totalizat 287 de milioane de
    euro, in scadere cu 7%. La comisioanele pentru efectuarea de plati,
    Romania a furnizat cea mai mare pondere a veniturilor – 64 de
    milioane de euro. In schimb, pentru administrarea creditelor si
    garantare, scaderea cu 13% a veniturilor, la 69 de milioane, a fost
    generata in principal tot de Romania.

    Au crescut si veniturile nete din investitii financiare, de la 8 la
    12 milioane de euro, in special pe seama vanzarii de obligatiuni si
    a reevaluarii titlurilor cu venit fix in Romania, ca efect al
    scaderii dobanzilor pe piata.

    In divizia de retail, venitul net din dobanzi a scazut cu 2%, la
    1,2 milioane de euro, principala contributie avand-o pietele din
    Romania si Ucraina, unde veniturile din dobanzi au scazut
    puternic.

    Banca noteaza, de asemenea, o scadere usoara a cheltuielilor
    administrative in regiune, la care au contribuit scaderea chiriilor
    pentru spatiile de birouri in Romania, desi costurile cu
    departamentele de IT au crescut.

    Raiffeisen International a fuzionat la 10 octombrie cu principalele
    arii de business ale grupului-mama, Raiffeisen Zentralbank Austria
    (RZB). De la aceasta data, banca functioneaza sub numele de
    Raiffeisen Bank International (RBI). Este al treilea mare creditor
    din Europa Centrala si de Est, dupa grupul italian UniCredit si
    Erste, avand peste 14,7 milioane de clienti, si una dintre bancile
    comerciale si de investitii de top din Austria.

  • Comenteaza cu Anca si Ana: Reducerea indemnizatiei de crestere a copilului

    Ana crede ca statul roman este totusi generos

    Romania are spor natural negativ. Pe scurt, avem nevoie de cat
    mai multi nou-nascuti. Mai clar de atat, pentru ca Romania sa
    revina la spor natural pozitiv, fiecare familie ar trebui sa faca
    macar trei copii. Asta nu se intampla, in mod evident, este greu de
    crezut ca se va intampla in curand, asa ca dincolo de ratiuni care
    tin de implinirea personala, cresterea numarului de nasteri ar
    trebui sa fie incurajata si de un sistem mai confortabil pentru cei
    care sa pregatesc sa-si mareasca familia.

    Asta a fost probabil intentia Ministerului Muncii, atunci cand a
    extins perioada in care mamele puteau sta acasa pentru a-si ingriji
    copiii, de la un an la doi ani, si a majorat valoarea
    indemnizatiei, de la 600 de lei, la 85% din media veniturilor
    salariale nete, din care se plateau contributii sociale, realizate
    in ultimul an. Acum, ambele au scazut, iar mamele vor sta acasa
    doar un an, in care vor primi tot 85% din venituri, din al doilea
    an urmand sa primeasca doar 500 de lei pe luna. Asta daca aleg sa
    nu se intoarca la serviciu. Fata de cum arata legislatia in Romania
    anul trecut, situatia este nemultumitoare.

    Fata de cum stau lucrurile in alte tari, ne aflam inca in
    parametri mult mai generosi. Iata cateva exemple: in Austria,
    femeile nu primesc indemnizatie pentru concediul de maternitate mai
    mult de 16 saptamani, in Grecia perioada legala este de 17
    saptamani, iar in Ungaria se primeste indemnizatie de maternitate
    timp de 24 de saptamani. Sa vedem cum stau lucrurile si pe alte
    continente – Statele Unite ale Americii nu sunt deloc generoase in
    aceasta privinta. Nu platesc nici macar o zi de concediu maternal,
    insa mamele pot sta acasa trei saptamani, fara sa fie platite de
    stat sau de compania angajatoare. Pentru Asia si Africa, media este
    de trei luni.

    Sigur, multe dintre aceste tari nu se confrunta cu problemele
    noastre demografice, insa este foarte probabil ca autoritatile sa
    fi inteles ca natalitatea poate fi stimulata si prin alte metode,
    mult mai constructive decat concediile de maternitate indelungate
    si bine platite. Un exemplu ar fi crearea unui sistem bine pus la
    punct de educatie si ingrijire prescolara, cu crese care primesc
    copii chiar si de cateva luni, cu multinationale care au in sediu
    si centre de ingrijire, astfel incat mamele sa poata fi aproape de
    copii chiar si atunci cand lucreaza. La fel de mult conteaza si
    diferentele dintre calitatea vietii si venituri. Este mult mai
    simplu sa te intorci la serviciu la la scurt timp dupa nastere
    intr-o tara in care angajarea unei bone nu reprezinta un capriciu,
    ci un fenomen uzual.


    Anca este de parere ca statul roman nu are o strategie
    coerenta

    Intentia statului de a diminua perioada platita in care mamele
    au putut sta acasa pentru a-si creste copiii nu este prea bine
    primita, mai ales in randul viitorilor parinti. Este drept,
    perioada mai ridicata a concediului pentru cresterea copilului,
    precum si indemnizatia mai consistenta a favorizat cresterea
    natalitatii, inclusiv in mediul corporatist – in multe companii s-a
    simtit puternic impactul deciziei guvernantilor, iar destule
    birouri au ramas in aceasta perioada neocupate. Nu numai atat, dar
    multe mame au fost indemnate de noul sistem sa stea acasa intreaga
    perioada si sa ia chiar in calcul posibilitatea de a face un al
    doilea copil inainte ca primul sa implineasca doi ani.

    Intre timp, campul muncii a avut destul de mult de suferit din
    acest punct de vedere, iar companiile s-au vazut nevoite fie sa
    puna presiune mai mare pe angajatii ramasi in companie, fie sa-si
    creasca forta de munca si sa faca fata cheltuielilor mai mari la
    intoarcerea mamelor la lucru, dat fiind ca exista obligativitatea
    de a le pastra postul sau de a le oferi o pozitie echivalenta timp
    de sase luni.

    Diminuarea perioadei de la doi la un an si implicit reducerea in
    ansamblu a indemnizatiei pe care trebuie sa o plateasca statul in
    decursul concediului pentru cresterea copilului are in sine o
    singura justificare, chiar daca nu tocmai pe placul populatiei si
    probabil riscanta in raport cu sporul natural din Romania. Bugetul
    de stat este sugrumat. In aceste vremuri de criza, contributiile
    prin taxe si impozite la buget s-au diminuat, chiar daca procentual
    cotele de contributie au crescut pe alocuri (o baza mai mica de
    contribuabili, fie ca vorbim de angajati sau de angajatori,
    inseamna in final o contributie totala mai redusa). Iar statul pare
    sa fi ajuns sa nu-si mai poata permite sa sustina deopotriva
    somerii, pensionarii, parintii si copii, alaturi de alte categorii
    defavorizate, asa ca incepe sa refaca toate calculele.

    Problema ar fi faptul ca in Romania nu pare sa existe un set de
    prioritati bine definit, iar autoritatile prefera sa investeasca in
    lucruri poate frumoase, dar care nu inlesnesc prea mult viata
    romanilor si asa saraci prin comparatie cu vecinii din Vest. Cu o
    indemnizatie pentru cresterea copilului mai mica, un ajutor de
    somaj si el mai redus si alte masuri asemenea, s-ar putea sa nu ne
    ramana altceva de facut decat sa revenim poate la o serie de
    practici mai putin corecte din care pana la urma tot statul va avea
    de pierdut.

    Pe de alta parte, nu ma intelegeti gresit, nu sunt deloc de
    acord cu situatia, insa nu pot sa nu ma intreb cum de s-au
    descurcat atatea familii inainte de noua legislatie, cand perioada
    era oricum mai redusa, iar indemnizatia era aceeasi pentru toata
    lumea – 600 de lei, plus alocatia copilului? Se nasteau copii si
    atunci, iar mamele nu se plangeau prea mult si nu protestau in
    strada ca un an nu le ajunge pentru a-si creste copilul sau ca
    indemnizatia nu le ajunge pentru lapte praf si Pampers. Nimic de
    zis, suntem mai saraci in criza decat acum cativa ani raportat la
    puterea de cumparare, dar un parinte care asteapta sa creasca un
    copil doar din indemnizatie nu face decat sa se amageasca. Si nu
    vorbim aici despre perioada ulterioara primilor doi ani, cand si
    cheltuielile incep sa creasca.

    In fond, un copil n-ar trebui sa se nasca doar din motive
    banesti, iar cresterea natalitatii n-ar trebui sa fie doar o
    problema de natura financiara pentru stat. Daca vor sa se alinieze
    practicilor mondiale, guvernantii ar trebui sa se alinieze pana la
    capat si sa ofere totdata si un sistem intreg prin care parintii sa
    stea acasa cu nou-nascutii doar pana la varsta de un an, mai exact
    crese, gradinite sau bone care sa nu ceara intr-o luna mai mult
    decat castigurile unuia dintre parinti. Iar 500 de lei pe luna in
    plus fata de salariu in al doilea an, daca intentiile statului se
    vor materializa, sunt doar frectie la picior de lemn.

    Si atunci, care mai e toata strategia? Sa reduci acum din
    cheltuieli ca sa ajungi peste niste ani sa nu mai ai de unde sa
    incasezi venituri?

  • Preturile la locuinte sunt considerate inca prea mari

    Ceilalti reprezinta o “cerere latenta”, care cerceteaza piata;
    ei se pot transforma in cumparatori dupa o perioada de timp de
    cateva luni. “Multi potentiali cumparatori gasesc o proprietate
    interesanta pe care ar cumpara-o dar decid sa amane achizitia,
    cautand in continuare o oferta mai buna”, declara Alexandru Pricop,
    managing partner al sucursalei Coldwell Banker Banu Manta, una
    dintre cele noua sucursale imobiliare din Bucuresti ale
    companiei.

    “Scaderea preturilor fata de varful din 2008 a dus, in ultimele
    trei luni, la o majorare de 30% a cererii. Cresterea s-a manifestat
    in special in ceea ce priveste cererea latenta care, in timp, se
    transforma in cerere imediata. Pentru acestia din urma, procesul de
    achizitie dureaza in medie intre sase saptamani si doua luni”,
    estimeaza Pricop.

    In ceea ce priveste piata rezidentiala in luna noiembrie,
    consultantii Coldwell Banker afirma ca preturile au ramas la un
    nivel similar cu cel din luna octombrie, oferta pastrandu-se de
    asemenea in aceiasi parametri comparativ cu luna precedenta.

  • Perioada de proba la angajare va fi extinsa. Pe acelasi post pot fi verificate mai multe persoane

    Noile reguli privind piata muncii sunt prevazute in proiectul de
    modificare a Codului Muncii, obtinut de MEDIAFAX.

    Conform documentului, contractul individual de munca se incheie
    in baza consimtamantului partilor, in forma scrisa, in limba
    romana. Obligatia de incheiere a contractului individual de munca
    in forma scrisa revine angajatorului. Toti angajatorii au obligatia
    de a incheia, in forma scrisa, contractul individual de munca
    anterior inceperii raporturilor de munca.


    Cititi mai multe
    pe www.mediafax.ro

  • Concediul maternal, redus la jumatate. Indemnizatia va fi 85% din salariu

    “Ministrul Muncii are sprijinul nostru pentru varianta propusa
    de dansul, aceasta varianta prevede pastrarea sumelor pentru care
    se da ajutorul pentru mame, timp de 12 luni, adica minim 600 de
    lei, nu mai mult de 3.400 de lei, in cuantum de 85% din salariul pe
    ultimele 12 luni “, a declarat vicepresedintele PDL Cristian
    Boureanu, dupa sedinta Biroului Permanent National al PDL.

    El a aratat ca dezbaterile din BPN au fost in legatura cu
    pastrarea acestui cuantum, dar si cu perioada in care se va acorda
    aceasta suma. Boureanu sustine ca femeile care au curajul sa-si
    asume raspunderea unei decizii de a naste un copil si au servicii
    bune trebuie sa fie incurajate sa se intoarca la serviciu, primind
    o suma de 500 de lei lunar, pentru cele care se intorc in campul
    muncii dupa primele 12 luni.


    Cititi mai multe
    pe www.mediafax.ro

  • Barca – Real, derbiul de un miliard de euro

    Cel mai scump jucator de pe teren va fi argentinianul Lionel
    Messi, evaluat la 100 de milioane de euro, in timp ce starul
    Realului, Cristiano Ronaldo, este cu 10 milioane de euro mai
    “ieftin”.


    Cititi mai multe
    pe www.zf.ro