Blog

  • A dat Franta pe Romania. Ce obiective are noul sef al GSK Romania

    “Sunt nou si la GSK, nu doar in Romania.” Prima intalnire cu
    presa de la preluarea mandatului a fost un prilej de bucurie pentru
    Prigent. “E tara cu cea mai mica speranta de viata si cea mai mare
    rata a mortalitatii infantile din Uniunea Europeana si vrem sa
    imbunatatim acesti indicatori”, enumera el cateva dintre
    obiectivele sale. Noul CEO a ajuns la GSK de la Eli Lilly Franta,
    unde a condus divizia de neurologie si cardiovascular si s-a ocupat
    de activitatile de marketing si vanzari pentru un portofoliu cu o
    valoare de aproximativ 300 milioane de dolari. Totodata, Prigent a
    fost responsabil de dezvoltarea strategiilor de marketing si
    cercetare de piata pentru celelalte divizii.

    Cu toate acestea, anul 2011 l-a adus la GSK dupa vacantarea
    pozitiei de catre fostul director Patrick Desbiens, promovat
    vicepresedinte Primary Care Operations in cadrul filialei din
    Franta.

    “Daca te uiti la piata farma, ea trece prin multe schimbari”,
    explica Prigent. Mai exact, de la modelul cu produse puternice care
    vindeau miliarde in intreaga lume, acum modelul se muta pe nise, pe
    terapii tintite, iar schimbarea exista deja la GSK. “Mi-a placut
    provocarea dubla: de a trece in barca GSK si de a veni in Romania.
    Piata din Europa de Vest e linistita, nu vreau sa folosesc cuvantul
    plictisitoare, cu cresteri sau scaderi de 1-2%.”

    Ce-i drept, 2010 a fost un an bun pentru industria autohtona,
    piata crescand cu aproape 20% fata de anul precedent, pana la 2,28
    miliarde de euro. In paralel, GSK Romania, fara segmentul de
    distributie, a crescut cu 13% fata de 2009, pana la 137 de milioane
    de euro, potrivit datelor companiei.

    “Viata e mai usoara in Romania decat credeam. E un fel de
    stereotip pe care il aveam”, spune acum Priget. El isi aminteste
    ca, inainte de a veni, a cunoscut oameni care ii explicau ca totul
    va fi complicat, ca traficul e teribil. “La Paris e mult mai rau,
    imi petreceam patru ore in masina in fiecare zi, iar in Romania imi
    ia 20 de minute sa ajung la serviciu. Din anumite motive, aveam
    impresia ca va fi mult mai dificil, dar a fost chiar usor.”
    Momentan, invatarea limbii e una dintre prioritati, insa “nu e
    deloc greu” pentru ca pana si limba prezinta asemanari.

    “Unul dintre lucrurile interesante despre Romania este ca piata
    e volatila si dinamica. De aceea trebuie sa fim flexibili si sa ne
    adaptam repede la schimbarile care se ivesc”, spune Prigent. In ce
    priveste obiectivele sale, largirea accesului la tratament pentru
    pacienti e una dintre preocupari. In termeni economici, aceasta
    s-ar traduce prin cresterea businessului in aceeasi linie cu piata
    farmaceutica sau chiar mai mult, dupa cum explica CEO-ul.
    Portofoliul de noi produse care urmeaza sa fie lansat in 2011 si
    anii urmatori se vrea a fi arma puternica pentru a creste. Apoi,
    medicamentele deja existente si care si-au castigat notorietatea
    printre pacienti, precum antibioticele Augmentin sau Zinnat, de
    exemplu, sunt cele pe care compania vrea sa le dezvolte in
    continuare. Motorul: o tara care cheltuieste pentru sanatate mai
    putin de jumatate decat media europeana raportat la produsul intern
    brut inseama o piata cu cerere ridicata si potential de
    crestere.

    “Odata ce investesti intr-o piata, nu poti frana si accelera in
    functie de evolutia economiei, ci trebuie sa gandesti pe termen
    lung. Altfel e dificil sa te descurci”, raspunde Prigent, intrebat
    despre planurile de investitii. Exemplul cel mai clar e al fabricii
    de medicamente de la Brasov, unitate care exporta 40% din productie
    si care vrea sa ajunga la 50% in acest an. In cei 12 ani de cand a
    fost cumparata, GSK a investit acolo circa o suta de milioane de
    euro si a transformat-o, dupa cum spune Prigent, intr-una dintre
    cele mai performante situri de productie din lume. De acolo pleaca
    18 milioane de cutii de medicamente catre 50 de tari, iar trendul
    de dezvoltare va continua.

    Reglementarile legislative impredictibile si termenele de plata
    prelungite pentru medicamentele compensate pot sa-i puna probleme
    noului sef al GSK, care nu pare insa speriat: “Sunt multe de facut,
    e adevarat, dar asta e distractiv”.

  • Rromii romani care ocupasera bazilica San Paolo din Roma au fost preluati de o organizatie catolica

    Organizatia catolica de binefacere Caritas le-a trimis initial
    un camion cu biscuiti, gustari si apa, ca ajutor pana ii gasesc un
    alt loc de sedere. Ulterior, Caritas a difuzat un comunicat conform
    caruia “organizatia ii va transfera pe rromi in alte adaposturi
    provizorii, administrate de cooperativa sociala Domus”. Operatiunea
    urma sa aiba loc duminica seara, cu sprijinul aceleiasi politii a
    Vaticanului.

    Cei 150 de rromi se refugiasera in bazilica si in jurul acesteia
    vineri, dupa ce tabara lor ilegala de la Casal Bruciato, la
    periferia Romei, fusese demontata de autoritati. Municipalitatea
    le-a oferit cate 500 de euro de persoana ca sa plece din zona si sa
    accepte repatrierea in Romania, insa numai 20 dintre ei au acceptat
    oferta.

    Purtatorul de cuvant al Vaticanului si seful Centrului de
    Televiziune al statului papal, Federico Lombardi, a salutat
    demersul celor de la Caritas, declarand ca spera ca “solutia
    temporara” a organizatiei catolice sa fie premisa unei “solutii
    stabile si adecvate de instalare a acestor familii”. Ziarul catolic
    La Croix relateaza ca Papa Benedict al XVI-lea l-a trimis pe
    Fernando Filoni, loctiitor pentru afaceri generale la Secretariatul
    de Stat al Vaticanului, pentru a-si exprima solidaritatea fata de
    familiile rromilor.

    “In prezent sunt 22.000 de oameni fara adapost in Roma, refugiati,
    tigani, solicitanti de azil si altii. Nu putem risca sa transformam
    orasul intr-o adunatura de baraci”, a declarat Gianni Alemanno,
    primarul Romei. Planul lui Alemanno a fost sa disperseze taberele
    de rromi in jurul capitalei italiene, trimitand femeile si copiii
    in adaposturi, dar nu si pe barbati, ceea ce a starnit protestele
    rromilor, care au acuzat municipalitatea ca vrea sa le desparta
    familiile.

  • Beatificarea Papei Ioan Paul al II-lea va fi filmata in 3D

    Inregistrarile vor fi facute de Sony si Centrul de Televiziune
    al Vaticanului, tehnologia fiind deha testata in noiembrie 2010, cu
    ocazia unei audiente generale saptamanale prezidate de Papa
    Benedict al XVI-lea. Sistemul si echipamentele de filmare au fost
    donate Sfantului Scaun de catre organizatia catolica americana
    Cavalerii lui Columb si vor fi folosite si pentru viitoare
    transmisii live 3D de la Vatican.

    Directorul Centrului de Televiziune al Vaticanului, Federico
    Lombardi, a declarat ca “daca nu vom asigura un nivel adecvat al
    calitatii si al capacitatii de transmisie, vom lasa sa subziste un
    obstacol in calea transmiterii mesajului papal”. Este prima data in
    istoria Bisericii Catolice cand tehnologia 3D va fi folosita la o
    celebrare liturgica la care participa un Suveran Pontif.

    Ceremonia de beatificare, ultimul pas inaintea sanctificarii Papei
    Ioan Paul al II-lea, este asteptata sa aduca la Roma in jur de
    300.000 de pelerini, ceea ce a impulsionat comertul cu suveniruri,
    carti religioase si obiecte de arta cu imaginea lui Karol Wojtyla.
    Hotelurile au crescut tarifele de cazare, iar politia a reperat
    deja fraude, intre care vanzarea de bilete false pentru intrarea la
    liturghie, in conditiile in care participarea la ceremonie este
    libera.

    Circa 3.000 de politisti, 1.200 de sanitari si 2.500 de voluntari
    vor fi desfasurati la Roma in cele trei zile ale festivitatilor de
    beatificare. Bisericile si muzeele vor fi deschise non-stop, iar
    municipalitatea va organiza o serie de expozitii si concerte in
    cinstea Papei Ioan Paul al II-lea.

    Slujba de beatificare va fi transmisa si live pe internet, pe
    site-ul Pope2You
    si pe Facebook.

  • Marketing extrem: poate fi vazut un parfum?

    Expozitia de lucrari, sponsorizata de compania de cosmetice
    Berkeley Square, a prezentat lucrari diverse, de la fotografii si
    sculpturi la obiecte din ceramica. Artistilor li s-a dat ca tema de
    la care sa porneasca noul parfum al Berkeley Square, Bergamot Noir,
    care va fi lansat pe piata in aceasta vara.

    Denumirea expozitiei, construita pe un joc de cuvinte pornind de
    la titlul romanului Janei Austen, “Sense and Sensibility” (“Ratiune
    si simtire”), este “Scents and Sensibility” (“Parfumuri si
    simtire”). Operele expuse au fost la licitatie in folosul Royal
    National Institute of Blind People (Institutul National Regal
    pentru Nevazatori). Estimarile prezentate de Berkeley Square sustin
    ca in jur de 2 milioane de persoane din Marea Britanie au probleme
    cu vederea.

  • Pana unde merge dragostea unui fiu pentru tatal sau

    Sam Flynn (Garrett Hedlund), fiul lui Kevin Flynn (Jeff
    Bridges), cel mai cunoscut om din industria informatica, se ocupa
    in prezent de afacerea infiintata de tatal sau cu multi ani in
    urma. Dupa disparitia brusca a acestuia in urma cu douazeci si
    cinci de ani, Sam nu a incetat sa incerce sa afle ce s-a intamplat
    cu tatal sau. Insa misterele disparitiei, care incep sa i se
    dezvaluie putin cate putin, ii vor revela o fata a adevarului greu
    de crezut, iar Sam va fi prins in spatiul virtual al programului
    creat de propriul lui tata. Aici il va regasi pe acesta, insa
    dificultatile reintoarcerii in realitate vor fi greu de depasit,
    deoarece programul a evoluat in timp, devenind constient de sine si
    foarte periculos.

  • Perioada dintre Paste si Rusalii: credinte religioase si traditii populare (VIDEO)

    Ouale rosii se ciocnesc din Duminica Pastelui pana in Duminica
    Mare. Duminica Pastelui innoieste lumea cum se innoieste lumina de
    echinoctiu – de aceea se mananca miei, purcei si vitei fragezi,
    cas, oua rosii si pasca, arata Vlad Manoliu Furnica, etnolog la
    Muzeul Taranului Roman.

    Se ofera pomana pentru morti, oricine intra pe usa e oaspete
    binevenit, iar daca se poate, cojile de oua rosii se dau pe apa
    curgatoare, sa ajunga in Tara Blajinilor, sub Apa Sambetei, cea cu
    care comunica toate apele curgatoare de pe pamant. De aici si
    Pastele Blajinilor, martea celei de-a treia saptamani de dupa
    Paste, cand se fac petreceri la iarba verde, iar firimiturile sunt
    menite poporului subpamantean al blajinilor.

    In unele zone, o ceata de tineri umbla prin sat de Paste, pe la
    fete mari mai ales. Il saluta pe gospodar cu “Hristos a inviat”,
    canta un cantec, doua, joaca o hora. Primesc diverse daruri. Modul
    de organizare este asemanator cu cel al cetelor de colindatori de
    la Craciun. Tinerii se numesc “valari”, iar obiceiul
    “valarit”.

    In zona Brasovului, ceata poarta numele de “Junii Brasovului”, iar
    conducatorul cetei se numeste vataf. Programul lor se intinde pe
    durata a zece zile: la Blagovestenie, in Duminica Floriilor si o
    saptamana intre Duminica Pastilor si Duminica Tomii. A doua zi de
    Paste se impart in cete si merg prin sat insotiti de lautari, unde
    sunt asteptati cu mesele pline de colaci, bautura si oua
    rosii.

    Joile oprite (Joile pomenite sau Joile verzi) sunt un ciclu cu
    numar variabil de joi (3, 7, 9) cuprinse intre Pasti si a doua
    saptamana dupa Rusalii. In aceste zile sunt interzise anumite
    activitati casnice, agrare si pastorale, in diferite zone ale
    tarii. Restrictiile au menirea de a apara oamenii, gospodariile si
    roadele de urmarile fenomenelor naturale potrivnice: ploi cu
    grindina si trasnete, bruma si ingheturi tarzii etc.

    Inaltarea Domnului sau Ispasul este o sarbatoare care cade
    intotdeauna in joia saptamanii a sasea dupa Pasti (a patruzecea zi
    de la Inviere), cand Domnul Isus Hristos s-a inaltat la cer. In
    seara dinaintea Ispasului se taie leustean, se pune prin case, pe
    la porti si ferestre contra strigoilor; se impodobesc casele cu
    flori, se bat vitele cu leustean si li se da sa manance anumite
    flori ca sa nu le “strice” strigoii.

    De Ispas se pune floare de soc in casa. Altii duc frunze de nuc la
    biserica, apoi le poarta la brau (pentru ca si Hristos si-a pus
    cand s-a inaltat), sau le rasfira prin odai. Femeile dau de pomana
    lapte dulce, fac pasca si oua rosii. De la aceasta data nu se mai
    mananca oua rosii. Se spune ca Ispas a fost un om vesel si ca “in
    ziua lui s-a inaltat Hristos”. In aceasta zi nu se lucreaza; “cine
    lucreaza de Ispas capiaza”.

    Rusaliile sunt sarbatorite la 50 de zile dupa Paste, in Duminica
    Cincizecimii sau a Pogorarii Sfantului Duh, numita in popor si
    Duminica Mare. Este sarbatoarea anuala a pogorarii Sfantului Duh
    peste Sfintii Apostoli. Pentru popor insa, Rusaliile sunt niste
    fete ale campului, un fel de Iele, duhuri necurate, zane sau
    Vantoase, care plutesc in vazduh sau traiesc in locuri izolate,
    neumblate. Se zice ca ele coboara din cer si inseala in special
    oamenii care nu tin sarbatoarea lor cu cantece si jocuri – ii
    ridica in aer, ii invartesc si-i lasa sa cada; le stramba gura sau
    ii lovesc cu alt rau.

    In zilele de Rusalii se culeg in toata tara plantele de leac. Tot
    atunci sunt impletite din flori si grau cununile de nunta. Femeile
    aduc in ajunul Rusaliilor pelin si il pun sub cap pentru a fi
    protejate, de Rusalii, pentru ca de boala lor nu poti scapa, “decat
    prin descantece sau cetanie la manastire”. Este o sarbatoare
    dedicata in mare parte unor practici de pomenire a mortilor, dar si
    altor practici pastorale de ocrotire a animalelor (mai ales a
    cailor).

    In saptamana de Rusalii se joaca Calusul. Calusul este jucat de
    Mutul Calusului, un personaj tacut si ciudat cu barba de tap, fata
    acoperita cu o masca din piele de capra si cu caciula din blana de
    ied care poarta la brau un falus cioplit din lemn si tine pe umeri
    o traista cu leacuri pentru bolile animalelor si un fel de totem
    cioplit din lemn numit “Ciocul Calusului”. Ceata de flacai care
    insoteste Calusul sunt calusarii. Dansul Calusului are o mare
    vechime, raspandit la romanii din nordul Dunarii dar si la aromani
    si meglenoromani. Forma sa culta de astazi este o stilizare
    simplista a unui obicei cu radacini stravechi.

    Sursa: Muzeul Taranului Roman

  • Cum sa imblanzim micul demon dinauntrul nostru

    “Fiara” dinlauntru ne face adesea sa gresim, sa ne comportam
    ciudat, stangaci, dezagreabil, cumva in raspar cu linia generala a
    caracterului nostru. Dupa ce facem pozna, uluiti noi insine de ce
    ne-a putut pielea, rostim eternul monolog interior care incepe cu
    “Unde mi-a fost capul?, sau cu “De ce n-am putut rezista ispitei?”.
    Regretam momentul de slabiciune, dar, pusi intr-un context similar
    sau chiar identic, probabil ca vom face la fel.

    Pauline Wallin face o scurta trecere in revista a studiului
    psihicului uman, purtand-ne de la teoria umorilor lui Hipocrat si
    pana la esafodajele psihanalitice freudiene, pentru a sublinia
    faptul ca, in ciuda divergentelor terapeutice, curentele
    psihologiei converg catre ideea ca “rebelul nostru interior” isi
    are radacinile in fortele interne ale psihicului, in traume
    nevindecate din timpul varstei fragede. Identificarea lor, potrivit
    unei metode psihoterapeutice proprii, o ajuta pe Wallin sa faca
    portretul fiecarui “rebel interior”. Odata ce au inteles cu
    adevarat cum de s-au impotmolit in problemele personale, cum de nu
    pot renunta la dependente (fumat, baut, consum de dulciuri etc.)
    sau la reactii necontrolate in societate, oamenii isi pot concentra
    energiile pe gasirea unor solutii la pornirile lor
    contraproductive.

    Insiruind numeroase studii de caz, autoarea propune o serie de
    strategii care sa ne impiedice sa ne mai autosabotam. In acelasi
    timp, insa, ne sfatuieste sa nu ne sufocam pe de-a-ntregul
    impulsurile si sa ne pastram intotdeauna o portita deschisa pentru
    capricii si dorinte, pentru ca acolo se afla principalul izvor de
    spontaneitate si de creativitate al psihicului.

    Pauline Wallin, “Cum sa-ti imblanzesti rebelul interior”,
    Editura Trei, Bucuresti, 2011

  • Ideea norocoasa a unui comerciant care n-a gandit doar de azi pe maine

    O initiativa in domeniu apartine unui comerciant care atrage
    atentia ca, din anii treizeci si pana azi, Marea Britanie a pierdut
    97% din pajistile unde cresteau flori salbatice cu nectarul carora
    se hraneau insectele.

    Proiectul lantului de magazine Co-operative presupune replantarea
    unor suprafete de pamant cu flori salbatice de catre fermieri sau
    primariile care detin terenuri, initial pe o suprafata de cinci
    hectare. Ulterior ar trebui sa fie plantate flori de-a lungul
    drumurilor sau parcarilor, creand o adevarata retea de “sosele” pe
    care albinele si alte insecte polenizatoare sa se poata deplasa in
    cautarea hranei.

    Necesitatea unei astfel de initiative, explica reprezentantii
    companiei britanice, vine din faptul ca plantele de a caror
    polenizare se ocupa albinele reprezinta o treime din regimul
    alimentar al omului, iar disparitia harnicelor insecte ar avea
    consecinte grave pentru capacitatea plantelor respective de a se
    reproduce.

  • RABO sau cum se face lobby in Romania

    “Sunt multe lucruri care trebuie imbunatatite, iar cea mai buna
    metoda e sa inveti de la altii si de la modul cum isi gestioneaza
    problemele.” Liviu Tudor, presedintele Patronatului Proprietarilor
    de Cladiri din Romania (RABO) si unul dintre cei mai discreti
    investitori in imobiliare anunta in capitala Belgiei doua vesti:
    constituirea asociatiei si afilierea la European Property
    Federation, organizatie care grupeaza portofolii de peste 1.100 de
    miliarde de euro. De ce la Bruxelles? “Trebuie sa fim aici pentru a
    ne aseza la aceeasi masa cu specialistii in domeniu.” West Gate,
    NovoPark, Iulius Mall, Europolis, Monolit si Genesis sunt cateva
    dintre numele care se leaga in momentul de fata de constituirea
    RABO. Telul lui Tudor este acela de a-i grupa in asociatie pe cei
    mai mari 20 de proprietari de active imobiliare de pe piata locala
    pana la finele anului.
    “Ideea ne-a venit acum un an. Vorbind cu partenerii mei, ne-am dat
    seama ca avem nivelul de profesionalism ca sa ne asezam la aceeasi
    masa cu europenii”, explica Liviu Tudor. Alaturi de investitori
    precum Ion Tiriac si Iulian Dascalu, proiectul a pornit din
    curiozitatea de a vedea ce se intampla la EPF, mai ales ca nivelul
    din Romania e compatibil cu cel din Europa, deci existau toate
    premisele pentru un asemenea demers.
    Conditia afilierii la organizatie este aceea de a detine un
    portofoliu “semnificativ” de proprietati comerciale. Taxa de
    intrare este de 1.000 de euro, iar cotizatia anuala este de 1.200
    de euro.

    Agenda RABO din perioada urmatoare este destul de incarcata,
    cata vreme investitorii trebuie sa se puna la curent cu problemele
    legislative la nivel european, pe de-o parte, apoi sa gaseasca
    solutii pentru situatia de pe piata locala. Principala prioritate
    va fi problema planurilor urbanistice zonale. In acest caz,
    investitorii nu sunt cei mai fericiti dupa adoptarea ordonantei de
    urgenta care modifica legea urbanismului si restrange posibilitatea
    obtinerii derogarilor de la planul urbanistic general al Capitalei.
    Apoi, o alta dilema este si masurarea unitara a suprafetelor
    cladirilor comerciale, pentru ca “nu exista standarde similare in
    fiecare tara, iar ceea ce stabilesti ca e spatiu inchiriabil
    trebuie sa fie reglementat cat se poate de clar”. Cladirile verzi
    reprezinta a treia problema a investitorilor, dat fiind ca inca nu
    le e clar ce model de certificare energetica a cladirilor sa
    adopte, englezesc sau american, iar RABO trebuie sa decida un
    standard pe care sa-l prezinte apoi autoritatilor de la Bucuresti
    pe o voce comuna. “Vocea comuna” a fost laitmotivul infiintarii
    asociatiei: la Bruxelles, pentru ca acolo se alcatuieste cadrul
    european din domeniu, si, apoi, la Bucuresti, ca sa li se prezinte
    oficialitatilor solutiile si practicile utilizate pe alte
    piete.

    Infiintarea RABO vine in contextul in care piata imobiliara se
    misca extrem de greoi in lipsa tranzactiilor si constructiilor.
    “Criza imobiliara este inca prezenta prin lipsa vanzarilor de
    portofolii imobiliare. Dar piata nu e zero. Industria face
    inchirieri, se invart multi bani, insa faptul ca nu sunt vanzari si
    cumparari inseamna ca lipseste o componenta a pietei, cea
    tranzactionala”, explica Tudor. Intrebat daca nu era mai oportuna
    infiintarea in preajma lui 2007, ani plini in care piata crestea
    puternic, raspunsul sau e ferm: “Piata e inca tanara, abia acum
    facem primii pasi, deci e o decizie fireasca”.

  • Reprimarea violenta a manifestatiilor din Siria, condamnata ferm de comunitatea internationala

    Martori oculari si militanti pentru drepturile omului au afirmat
    ca fortele de ordine au deschis focul cu munitie reala asupra
    participantilor la manifestatiile organizate vineri in mai multe
    orase din Siria, provocand moartea a cel putin 82 de persoane si
    ranirea altor cateva sute. Demonstratiile de vineri au fost cele
    mai importante de la declansarea campaniei de contestare a
    regimului de la Damasc. Ministrul francez de Externe, Alain Juppe,
    a condamnat “reprimarea oarba si brutala” si a cerut autoritatilor
    siriene “sa renunte la utilizarea violentei”. Si Statele Unite au
    condamnat “in cei mai fermi termeni recurgerea la forta impotriva
    manifestantilor”. “Aceasta utilizare revoltatoare a violentei
    impotriva manifestantilor trebuie sa inceteze imediat”, a declarat
    presedintele Barack Obama, apreciind ca violentele demonstreaza ca
    anuntul facut de guvern privind ridicarea starii de urgenta “nu
    este serios”.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro