BusinessMagazin

Blog

  • Prima Casa 2, cu 20% mai mica decat Prima Casa 1

    Valoarea garantiilor acordate de Fondul National de Garantare a
    Creditelor pentru IMM pentru acest program a depasit un miliard de
    euro, ajungand la 1.069,8 milioane euro.

    Circa 1.430 de solicitanti au reusit sa obtina lunar garantii
    pentru creditele acordate bancii in cadrul programului Prima Casa
    1, iar 1.180 au reusit sa ia in fiecare luna un credit prin
    programul Prima Casa 2, respectiv cu 20% mai putin. Valoarea medie
    a garantiilor acordate, la nivel national, se situeaza in jur de
    41.500 de euro.

    Cititi mai multe pe www.gandul.info

  • Moda vinului la pahar

    “Este o perioada foarte propice pentru servirea vinului la
    pahar”, spune Talia Baiocchi, editor pentru SUA al Winechap.com,
    care a analizat si descris programele de vin la pahar a 30 de
    restaurante din New York.

    De unde aceasta tendinta? Unul din motive este legat de starea
    economiei, altele tin de publicul care nu se mai multumeste doar cu
    “vinul casei”, dar si de noile sisteme de servire, care pastreaza
    vinul proaspat mai multa vreme. Prohibition-Speakeasy Wine Club din
    Healdsburg, California, foloseste, de exemplu, sistemul Cruvinet,
    care poate pastra vinul proaspat timp de pana la 40 de zile. Iar in
    cadrul lantului de hoteluri si restaurante Kimpton s-a lansat de
    curand un sistem ecologic de servit vinul “la draft” direct din
    butoaie din otel inoxidabil sau din plastic, care folosesc un
    amestec de argon si azot pentru a propulsa vinul in afara.

  • Lasati pensionarii in pace

    Comisia prezidentiala ce studiaza deficitul va cere, dupa cum se
    zvoneste, mari reduceri de beneficii sociale si in special o
    crestere abrupta a varstei de pensionare.

    Atacatorii sistemului de asistenta sociala sustin ca sunt
    ingrijorati de viitorul financiar al programului. Dar matematica
    lor nu e corecta, iar ostilitatea lor nu se refera la dolari sau la
    centi. De fapt este vorba despre ideologie si a da bine la public.
    {i sub ele se afla ignoranta sau indiferenta fata de realitatile
    vietilor multor americani.

    Despre matematica: din punct de vedere legal, sistemul de
    asistenta sociala are linia sa proprie de finantare exclusiva prin
    intermediul fluturasului de salariu. Dar este si parte a bugetului
    federal extins. Aceasta dubla contabilitate inseamna ca exista doua
    modalitati prin care asistenta sociala poate avea probleme
    financiare. In primul caz, acea finantare dedicata s-ar putea
    dovedi inadecvata, fortand programul fie sa taie beneficii, fie sa
    ceara Congresului suplimentari de fonduri. |n al doilea rand,
    costurile de asistenta sociala s-ar putea dovedi nesuportabile
    pentru bugetul federal ca intreg.

    Dar niciuna dintre aceste probleme potentiale nu este un pericol
    clar si prezent. Asistenta sociala a avut excedent de fonduri in
    ultimii 25 de ani, punand acele surplusuri intr-un cont special.
    Programul nu va avea nevoie sa apeleze la Congres ca sa fie ajutat
    cu fonduri sau sa fie reduse beneficiile pana cand acel cont
    special nu e epuizat, ceea ce este estimat sa se intample prin
    2037, dar potrivit acelorasi estimari ale expertilor, sunt destule
    sanse ca ziua aceea sa nu vina niciodata.

    Intre timp, o populatie imbatranita va duce la cresterea
    costurilor cu asistenta sociala in urmatorii 20 de ani, de la 4,8%
    din PIB in prezent la cam 6% din PIB. Ca sa va faceti o idee,
    aceasta crestere e semnificativ mai mica decat cresterea
    cheltuielilor de aparare din 2001 incoace, pe care insa
    Washingtonul nu le-a considerat deloc o criza sau macar un motiv ca
    sa regandeasca unele scutiri de impozite ale epocii Bush.
    Deci de unde vin strigatele de criza? In mare parte, ele se bazeaza
    pe o contabilitate de rea-credinta. In special, ele se bazeaza pe
    un tip de alba-neagra in care surplusurile adunate de sistemul de
    asigurari sociale in ultimul sfert de secol nu conteaza pentru ca,
    nu-i asa, programul nu are o existenta independenta, ci e doar
    parte a bugetului federal general – in vreme ce viitoarele deficite
    ale asigurarilor sociale sunt inacceptabile pentru ca, nu-i asa,
    programul trebuie sa stea pe picioarele sale.

    Ar fi usor de expediat aceasta gogorita ca o prostie evidenta,
    dar exista o piedica: multi oameni influenti – intre care Alan
    Simpson, copresedintele comisiei prezidentiale pentru deficit –
    sustin aceasta prostie.
    Si dupa ce au inventat o criza, ce fac atacatorii sistemului de
    asigurari sociale? Nu-si propun sa taie alocarile pentru actualii
    pensionari; invariabil, planul este sa taie beneficiile pentru
    multi ani din viitor. Ganditi-va, deci: ca sa evitam posibilitatea
    unor viitoare reduceri de beneficii, trebuie sa taiem acele
    viitoare beneficii. Bine!

    Ce se intampla totusi? Conservatorii urasc sistemul de asistenta
    sociala din motive ideologice: succesul sau le submineaza lozinca
    “statul este intotdeauna problema, niciodata solutia”. Dar ei
    primesc un sprijin vital din partea intimilor administratiei de la
    Washington, pentru care o dorinta declarata de a reduce bugetul de
    asistenta sociala serveste de multa vreme ca o emblema de
    seriozitate fiscala, indiferent de aritmetica.

    Si nicio aripa a coalitiei antiasistenta sociala nu pare sa stie
    sau sa-i pese de nenorocirile pe care propunerile lor preferate le
    vor genera.

    Ideea cea mai la moda este cresterea varstei de pensionare mai
    mult decat trebuie ea sa creasca potrivit prevederilor legale: deja
    a crescut de la 65 la 66 de ani si trebuie sa ajunga la 67, dar
    unii propun sa urce la 70 de ani. Argumentatia celor care sustin
    propunerea se bazeaza pe faptul ca a crescut deja speranta de
    viata, asa ca oamenii pot lejer lucra pana la varste mai inaintate.
    Dar asta e adevarat doar pentru angajatii cu slujbe foarte bine
    platite, adica exact cei ce au cea mai putina nevoie de sistemul de
    asistenta sociala.

    Nu vorbesc doar de faptul ca e mult mai usor sa-ti inchipui ca
    poti lucra pana la 70 de ani daca ai un post confortabil de birou
    decat daca prestezi munca fizica. America devine o societate tot
    mai inegala, iar diferentele crescande se extind si la probleme de
    viata si moarte. Speranta de viata la 65 de ani a crescut mult la
    varful piramidei veniturilor, dar mult mai putin pentru lucratorii
    platiti cu salarii mai mici. Si, tineti cont, varsta de pensionare
    e deja programata sa creasca potrivit actualei legi.

    Asa ca sa lasam balta acest atac nenecesar, nedrept si – sa nu
    ne ferim de cuvinte – crud la adresa americanilor care muncesc.
    Reducerile masive ale asistentei sociale nu ar trebui sa fie
    subiect de discutie.

  • Taierea mieilor

    La presiunea sondajelor tot mai nefavorabile, PDL se pregateste
    de schimbari importante la capitolul imagine, urmand sa dubleze
    treptat actuala garnitura de conducere cu oameni inca neafectati de
    eroziunea guvernarii. Premierul Emil Boc insusi va avea de
    infruntat o data pe luna nemultumirile grupurilor parlamentare PDL,
    in cadrul unor programate consfatuiri periodice, iar parlamentarii
    partidului vor avea in fata mult mai des decat pana acum membri ai
    Guvernului carora sa le poata adresa plangerile din teritoriu.

    La amintita sedinta, nemultumirile alesilor locali PDL la adresa
    membrilor Guvernului i-au vizat, dupa cum era de asteptat, pe cei
    lipsiti de sprijin politic: titularii de la Finante, Agricultura si
    Educatie. Alaturi de ministrul muncii, acestia constituie falanga
    nealiniata politic din guvernul condus de Emil Boc si zona probabil
    cea mai afectata de anuntatele schimbari de la inceputul
    toamnei.

    La fel, intr-una din tot mai desele iesiri publice din ultima
    vreme, presedintele Traian Basescu s-a limitat sa-i atace
    barbateste pe intelectualii PDL care au criticat Guvernul fara sa
    depuna intai un memoriu cu nemultumiri la registratura partidului.
    Impresia generala a fost la un moment dat ca Sever Voinescu,
    Cristian Preda (mai nou si Radu F. Alexandru) se sprijina pe o
    intelegere oculta cu Cotrocenii, insa se pare ca virulenta
    criticilor a deranjat mai mult decat sperau promotorii lor.
    Delegitimarea publica de catre presedinte a discursurilor critice
    din interiorul PDL (care, e drept, se purtau mai mult in presa
    decat la sedintele de partid) a reusit sa faca liniste si sa-i
    permita premierului Emil Boc sa ridice la randul sau tonul la
    adresa rebeliunii intelectuale democrat-liberale.

  • Allez les rroms!

    Oficialii de la Bucuresti sustin ca pana la sfarsitul acestei
    luni aproape 400 de rromi din Romania vor fi repatriati fortat, in
    timp ce Franta a anuntat ca ar fi vorba despre circa 700 de
    persoane originare din Romania si Bulgaria. Oricum ar fi, gestul
    Frantei este cel mult unul de imagine, pentru ca, teoretic, cei
    expulzati se pot intoarce in Occident imediat dupa ce ajung in
    tara, dreptul lor la libera circulatie nefiind afectat.

  • China are cel mai activ program balistic din lume, sustine Pentagonul

    Raportul subliniaza ca unele dintre aceste actiuni ale Chinei
    sunt pozitive, constand in actiuni umanitare si eforturi de stopare
    a pirateriei, dar alte actiuni sunt menite sa ofere Chinei o zona
    mai extinsa de exercitare a puterii.

    Pentagonul precizeaza in raport ca Republica Chineza detine cel
    mai activ program balistic si de rachete de croaziera din lume.
    Totodata, China ar putea incepe anul acesta construirea de
    portavioane, pentru care a instruit deja piloti.

  • Vreau o vacanta numai cu familia

    Fenomenul de reconsiderare a valorii bunurilor materiale, care
    ia amploare si e incurajat de presa americana, este o reasezare a
    prioritatilor pe fondul nesigurantei legate in principal de piata
    muncii. Tot mai multi, angajati sau someri, incearca sa
    economiseasca mai mult si sa cheltuiasca mai putin, dupa cum arata
    ultimele studii in domeniu, trecand de la risipa la un consum
    calculat.

    |n locul obiectelor, noteaza The New York Times, oamenii cauta
    acum sa investeasca mai degraba in “experiente”, cum ar fi o
    vacanta, cursuri de limbi straine sau de gatit ori bilete la vreun
    concert, care le ofera mai multa bucurie decat un obiect cumparat,
    sustin sociologii.

    Chiar daca acest comportament este indus de criza economica, el
    s-ar putea permanentiza, cred specialistii, ca urmare a faptului ca
    oamenii apuca acum sa descopere ce anume ii face cu adevarat
    fericiti. Tendinta n-a scapat neobservata, evident, de catre
    comercianti, care au constat la apogeul crizei ca multa lume
    mananca mai des acasa sau organizeaza seri de jocuri cu familia ori
    minivacante in curtea casei, asa incat si-au reorganizat ofertele
    in consecinta. Sunt comercianti care au amenajat special zone de
    magazin de unde se pot cumpara toate cele necesare petrecerii
    timpului liber cu familia sau prietenii, iar aceste zone se
    dovedesc a fi cele mai cautate.

    Unul dintre motivele pentru care oamenii prefera sa investeasca
    mai degraba in experiente placute decat in obiecte ar fi ca acestea
    le ofera satisfactie pe termen mai lung sau ii elibereaza de
    vinovatia de a acumula pur si simplu obiecte. Bucuria cumpararii
    unui obiect trece destul de repede, pe cand rememorarea unei
    experiente placute produce placere multa vreme dupa consumarea
    acesteia.

  • Sapte mituri despre romani si Romania

    Avem momente de glorie cand vine vorba de afaceri, dar sunt
    conjuncturale si doar putine se transforma in businessuri de
    anvergura. Sunt franturi despre cum se descriu romanii, mai in
    gluma, mai in serios, iar BUSINESS Magazin si-a propus sa dezbata 7
    mituri despre romani si Romania, despre defectele, dar mai ales
    despre calitatile care ne definesc.

    “Ca o consolare pentru faptul ca suntem lipsiti, in general, de
    seriozitate, de acribie, de mandria lucrului bine facut, sau
    dintr-o profunda frustrare, ca o justificare pentru lipsa de
    pragmatism pe seama careia romanul tinde sa-si puna esecurile”,
    s-au nascut aceste mituri despre Romania, considera Catrinel Plesu,
    directorul Centrului National al Cartii.

    Catrinel Plesu pleaca in aceste aprecieri de la sintagma
    “romanul s-a nascut poet”, ca fiind printre cel mai des folosite
    mituri dintre cele pe care BUSINESS Magazin si-a propus sa le
    dezbata. Pana la urma, nu e nimic rau in a fi poet si chiar n-ar fi
    nimic rau in a fi granarul Europei. Problema apare atunci cand
    vorba in cauza isi pierde esenta si devine un fel de proverb, o
    vorba de duh spusa ca sa umple o conversatie sau ca sa scuze o
    greseala.

    Asadar, ne reprezinta, ne onoreaza sau ne acuza faptul ca
    romanii se considera frumosi, inteligenti, ospitalieri? Sunt in
    Romania cele mai frumoase femei din lume si cei mai buni croitori
    si ingineri software? Pana la urma, fiecare popor are parerile lui,
    mai mult sau mai putin magulitoare, la adresa cetatenilor sai.

    Fiecare natie considera ca are cele mai frumoase femei si
    fiecare popor vorbeste despre placerea de a primi oaspeti. In
    valoare absoluta, cele mai multe dintre aceste ziceri despre
    Romania sunt adevarate – romanii sunt placuti la infatisare, scriu
    poezie, omenesc oaspetii si asa mai departe, dar totul e in regula
    atat timp cat nu ne comparam cu altii, dupa cum spune Paul
    Marasoiu, unul dintre analistii intervievati pentru acest articol:
    “De ce credem ca am fi noi mai ospitalieri decat japonezii,
    croatii, marocanii sau eschimosii?

    Fiecare dintre noi, ca indivizi sau ca natiune, avem propria
    proiectie a imaginii despre noi insine. Important este ca aceeasi
    perceptie sa o aiba si cei din exterior, esential este ca evaluarea
    acestora sa fie similara celei la care noi ne raportam mental. In
    general noi, ca romani, avem tendinta de a ne asuma merite care nu
    ne apartin in mod direct si ne vedem mai frumosi, mai isteti nativ,
    mai inzestrati de mama natura, dar niciodata mai punctuali, mai
    seriosi, mai constiinciosi”.

    Odata iesiti “in lume”, calitatile pe care si le atribuie
    romanii devin in mare parte cu adevarat mituri. Adica, asa cum
    spune DEX-ul, “povestire de origine populara, cu continut fabulos,
    care explica in mod alegoric originea lumii, fenomenele naturii si
    viata sociala”.


  • Cosmetica fiscala pentru Europa de Est

    Comisia Europeana a anuntat ca va da un raspuns inainte de 6
    septembrie, insa ar fi o surpriza sa aprobe propunerea, intrucat ea
    ar insemna rescrierea regulilor Pactului de Stabilitate si de
    Crestere (cele care impun si regula deficitului nu mai sus de 3%
    din PIB si cea a datoriei publice nu mai sus de 60% din PIB) si ar
    nemultumi evident Germania, dupa ce state ca Grecia, Spania, Italia
    au incalcat pana acum ani la rand regulile.

    Interesant e ca in Ungaria, care va prelua presedintia UE la 1
    ianuarie 2011 si a anuntat deja ca vrea sa initieze o revizuire a
    Pactului, exista deja opinia ca daca s-ar aproba propunerea, ea ar
    fi “doar un pic mai mult decat o revizuire cosmetica”, dupa cum s-a
    exprimat seful Consiliului Fiscal de la Budapesta, Gyorgy Kopits,
    mai ales pentru ca pietele financiare, care au taxat dur
    indisciplina fiscala a statelor din zona euro, nu vor accepta drept
    credibile niste cifre modificate in acest fel.

  • De ce nu renunta romanii la fumat?

    “Fumatul in Romania este un subiect la moda, ca si fotbalul. Din
    nefericire, multi discuta despre acest subiect in necunostinta de
    cauza, dar sunt putine studii fiabile despre evolutia fumatului in
    ultimii ani”, incepe o discutie cu BUSINESS Magazin prof. dr.
    Florin Mihaltan, medic primar de pneumologie la Institutul de
    Pneumoftiziologie “Marius Nasta” din Bucuresti si presedintele
    Societatii Romane de Pneumologie. Atatea cate sunt, facute de
    autoritati, de producatorii de tigari sau de Comisia Europeana,
    studiile indica insa acelasi lucru, respectiv o scadere foarte
    lenta a numarului de fumatori.

    Despre ce cifre vorbim? “Cercetarile specialistilor de la
    Centrul pentru Politici si Servicii de Sanatate arata scaderea
    prevalentei fumatului de la 35,1% in 2003 la 30% in 2007”, se arata
    in raspunsul Ministerului Sanatatii privind incidenta fenomenului.
    “Descresterea provine din scaderea masiva a fumatului la barbati
    (de la 46,4% la 33%), combinata cu cresterea moderata a fumatului
    la femei (de la 24,1% la 27,1%), mai cu seama in randul
    fetelor.”

    Potrivit raportului CPSS, cea mai mare incidenta se intalneste
    la grupa de varsta 15-24 de ani (34,8%), fata de 2003, cand cea mai
    ridicata era pentru grupele de varsta 25-34 de ani (39,9%), ceea ce
    inseamna ca varsta la care romanii se apuca de fumat a scazut
    vizibil. La celalalt capat al esantionului considerat, in grupa de
    varsta 45-59 de ani, incidenta fumatului a crescut de la 7,2% in
    2003 la 22,9% in 2007.

    Date ulterioare anului 2007 ofera surse din industria de
    tigarete, care sustin ca, daca in urma cu trei ani, 44% dintre
    romanii cu varste de peste 18 ani fumau, in 2010 ponderea lor s-a
    redus la 41%. Scaderea de trei procente provine dintr-o diminuare a
    incidentei in randul barbatilor (de la 61% la 55%).

    Descurajarea fumatului a fost principalul scop declarat pentru
    introducerea in urma cu sase ani a taxei de viciu, al carei
    beneficiar este Ministerul Sanatatii. Cresterea preturilor in urma
    aplicarii taxei de viciu nu a avut insa efectul scontat, intrucat
    cifrele arata ca volumul vanzarilor a crescut cu aproape 10% in
    ultimii patru ani, de la 35 de miliarde de tigarete pe an (date
    disponibile in 2006) la 38,3 miliarde de tigarete pe an, conform
    unui studiu al companiei Novel Research, citat de BUSINESS Magazin,
    de la finele anului trecut.

    Pe de alta parte, cresterile de acciza si influenta cursului au
    dus la marirea preturilor cu circa 50% in doar noua luni (martie
    2009-ianuarie 2010). Una peste alta, in ultimii sapte ani, pretul
    tigarilor s-a marit de cinci ori.