Blog

  • “Romanii au talent” doboara toate recordurile – editia de vineri a fost cea mai urmarita emisiune de divertisment din ultimii 10 ani

    Audienta medie inregistrata de “Romanii au talent”, difuzata
    vineri, 4 martie, a fost pe publicul comercial din mediul urban de
    21,2 puncte de rating si 54,1% cota de piata, de aproape sapte ori
    mai mare decat audienta medie inregistrata de Antena 1 (3,3 puncte
    de rating si 8,3% cota de piata).

    Minutul de aur, inregistrat la ora 22.14, a fost urmarit de peste
    cinci milioane de telespectatori din intreaga tara, iar la nivelul
    publicului comercial din mediul urban, cu varste cuprinse intre 18
    si 49 de ani, in minutul de maxima audienta, inregistrat la ora
    22.25, ratingul emisiunii atingea 27,1 puncte, iar cota de piata
    era de 66%.

    Concurentii care impresioneaza juriul si obtin cel putin doi de
    “Da” reusesc sa se califice pentru etapa urmatoare, ceea ce
    inseamna ca au o sansa de a ajunge in semifinala. Dintre toti,
    juriul va alege semifinalistii. Deciziile Andrei, ale lui Mihai
    Petre si ale lui Andi Moisescu vor fi difuzate in ultima editie
    inregistrata a emisiunii, difuzata pe 25 martie. Atunci publicul va
    afla care sunt semifinalistii.

    In fiecare dintre cele trei semifinale, difuzate in direct, vor
    exista 16 concurenti. Finalistii vor fi alesi atat de public, cat
    si de juriu. Semifinala are 2 momente. Dupa prestatia primilor opt
    concurenti, publicul isi va alege preferatul prin sms. In urma
    clasamentului facut pe baza voturilor, primul clasat merge direct
    in finala, in timp ce juriul va desemna si el un finalist, alegand
    intre cei clasati pe locurile doi si trei. Sistemul este acelasi si
    pentru cea de-a doua parte a semifinalei, in care evolueaza
    ceilalti opt concurenti. Astfel, exista patru sefinalisti pe
    editie.

    In finala exista 12 concurenti care se vor lupta pentru marele
    premiu de 120.000 de Euro. Castigatorul va fi desemnat de catre
    public prin sms..

    Vezi in PAGINA URMATOARE
    video >>>>>>>>>

  • Prima dovada a existentei vietii extraterestre? NASA a gasit urme de viata pe un meteorit

    Articolul lui Richard Hoover, insotit de fotografiile facute la
    microscop ale unor mici creaturi care seamana cu niste viermi, a
    fost publicat vineri, in Journal of Cosmology, disponibil
    online.Acest savant a transat mai intai fragmente din mai multe
    tipuri de meteoriti, numite chondrite carbonatice, susceptibile de
    a contine apa si materii organice, pe care le-a analizat apoi la
    microscop.
    Cercetatorul a descoperit organisme care semanau cu bacteriile si
    pe care le-a denumit “fosile autohtone”, despre care afirma ca nu
    ar proveni din contaminarea probei – atunci cand meteoritul intra
    in atmosfera Terrei -, ci direct din spatiu si din organismele vii
    continute in comete, meteoriti si alte corpuri ceresti.

    Cititi mai mutle pe www.mediafax.ro

  • Vezi aici cu cat au scazut salariile in ianuarie

    Astfel, castigul salarial mediu net a fost de 3.430 lei in
    activitatile de servicii in tehnologia informatiei, inclusiv
    activitatile de servicii informatice, si de 847 lei in hoteluri si
    restaurante, se arata intr-un comunicat al Institutului National de
    Statistica (INS).
    In sectorul bugetar s-au inregistrat cresteri ale castigului
    salarial mediu net fata de decembrie 2010, ca urmare a aplicarii
    prevederilor Legii nr. 285/2010 . Astfel, in invatamant castigul
    salarial mediu net a crescut cu 11,1%, in sanatate si asistenta
    sociala cu 6,8%, iar in administratia publica cu 6,3%.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Ce spun Nadia si Ilie Nastase despre Adrian Tutu, tanarul care canta despre mandria de a fi roman

    Adrian Tutu, cel care a cantat in timpul show-ului difuzat la
    Pro TV piesa “E evident ca romanii au talent!”, a primit de la
    viata multe palme, insa a refuzat sa cedeze. La cinci ani, i-a
    murit tatal, in urma unor complicatii provocate de diabet. La 10
    ani si-a pierdut si mama, chiar inainte de Craciun. In primul an
    dupa moartea acesteia au avut grija de el fratii mai mari, insa
    apoi fratele sau a plecat sa lucreze in Italia. Cum sora lui era la
    facultate la Bucuresti, Adrian s-a mutat cu bunica. Isi dorea sa
    faca muzica si, fiindca bunica lui nu era de acord, s-a mutat la 15
    ani singur.

    Cititi mai multe pe www.gandul.info

  • Tiriac: Nu am folosit nimic din aceste imprumuturi de la FMI pentru a pune masina in miscare.

    Omul de afaceri Ion Tiriac, probabil cel mai bogat roman, este
    destul de rezervat in privinta afirmatiei categorice potrivit
    careia economia romaneasca va iesi din criza la finalul primului
    trimestru. El crede ca 2011 va fi ca 2010 si vom iesi din criza in
    2012. Primele semne de iesire din criza vor fi revenirea increderii
    in banci si reluarea creditarii.

    “Bancile au foarte multi bani in acest moment, chiar si in
    Romania exista bani in banci, insa acestea sunt tot atat de
    prudente sau hiperprudente ca nu stiu unde, cum, ce si cui sa-i mai
    dea bani. Pe de alta parte, relatiile intre banci sunt aproape
    inghetate pentru ca fiecare isi apara colacul de salvare”, a
    mentionat Tiriac la emisiunea “Dupa 20 de ani” de la ProTV
    (www.stirileprotv.ro/dupa20deani).

    Cititi mai multe pe www.zf.ro

  • Greplin, o amenintare pentru Google?

    Daniel Gross, un tanar proaspat absolvent de liceu din Israel, a
    pus alaturi de Robby Walker (27 de ani) bazele Greplin, un serviciu
    de cautare care returneaza rezultate gasite pe site-uri precum
    Facebook, Twitter, Google Documents, Salesforce si nu numai. In
    teorie, un avantaj urias in fata motoarelor de cautare traditionale
    care returneaza rezultate doar din paginile de internet publice si,
    cu exceptia blogurilor, nu cauta in social media.

    La doar 19 ani, Gross a reusit deja sa atraga o investitii
    totale de cinci milioane de dolari, din care o buna parte de la
    cunoscutul fond Sequoia Capital, scrie BusinessInsider.

    In prima faza, a prezentat serviciul la a carui versiune beta a
    lucrat doar 48 de ore celor de la Y Combinator, un soi de fond de
    investitii american care cauta proiecte inca nelansate oferindu-le
    prima runda de finantare, de obicei nu mai mare de 20.000 de
    dolari. A atras astfel atentia in Silicon Valley si apoi si primele
    investitii, in total 780.000 de dolari, din partea unor oameni
    precum Paul Buchheit, omul care a creat Gmail, Chris Dixon sau Bret
    Taylor, directorul de tehnologie de la Facebook.

    Finantarea de patru milioane de dolari la fondul Sequoia Capital
    a primit-o in decembrie anul trecut. Serviciul a fost lansat luna
    trecuta, insa deocamdata nu a indexat nicio pagina web sau
    document, deci functionalitatea lui nu poate fi inca testata. Dar
    se stie ca managerii Sequoia n-au investit chiar in orice de-a
    lungul timpului, ba din contra, au finantat giganti precum Google,
    YouTube, PayPal, Oracle sau Apple.

  • Anca Boagiu ii acuza ca “zac ca molusca”. De ce nu vor francezii sa construiasca cei 20 km dintre Cernavoda si Medgidia

    La mijlocul saptamanii, Anca Boagiu, ministrul Transporturilor,
    a anuntat ca se va putea circula pe autostrada Bucuresti-Constanta
    (A2) de la un capat la altul, doar ca pe portiunea
    Cernavoda-Medgidia nu se va merge pe autostrada, ci pe variante
    ocolitoare. Motivul este ca firma franceza Colas refuza sa lucreze
    pe un tronson de 19 kilometri, dupa cum sustine Boagiu. Colas a
    castigat licitatia in 2008. Autostrada Soarelui, de 225 km, ar
    putea fi astfel finalizata in aceasta vara doar in proportie de
    90%, fara tronsonul de 20 km dintre Cernavoda si Medgidia. “Exista
    o problema cu una dintre companii, care practic refuza sa lucreze
    (…) si probabil vom ajunge la solutia extrema, aceea a rezilierii
    contractului. Vom relansa licitatia daca, si cred ca aceasta va fi
    solutia, va fi reziliat contractul. Nu putem face curte cuiva care
    nu vrea sa munceasca in Romania”, a declarat miercuri ministrul
    pentru Stirile Pro TV.

    Cititi mai multe pe www.gandul.info

  • Intalnire decisiva pentru Dacia „made in Romania”: amenintarea Marocului

    Aceasta este una dintre principalele concluzii ale intalnirii
    care a avut loc saptamana trecuta intre reprezentantii conducerii
    Dacia Renault si oficialitati ale judetului Arges, intre care
    prefectul de Arges si primarii oraselor Pitesti si Mioveni. Totul
    depinde de rezultatul negocierilor care au loc in prezent intre
    conducerea companiei si sindicatul din Dacia privind contractul
    colectiv de munca. Pe scurt, conducerea companiei ar fi nemultumita
    de pretentiile “prea exagerate” privind salariile sindicatului,
    potrivit primarului orasului Mioveni, Ion Georgescu, unul dintre
    participantii la intalnirea amintita.

    Cititi mai multe pe www.gandul.info

  • A schimba niste maruntis cu ceva mai mult maruntis

    Retineti, era finele deceniului sapte: la putere era rockul,
    baietii inca aveau pantaloni evazati si plete, iar PC-ul era
    prezent doar in povestirile SF. Iar lumea nu era inca bantuita de
    demonul tehnologic. Asa ca oamenii trebuiau atrasi spre automatele
    cu Pac Man. Si nu era numai asta: aparatele trebuia sa fie
    profitabile, atat pentru proprietari, cat si pentru creatorii de
    jocuri. Dar, in acelasi timp, trebuia sa ofere jucatorului o
    experienta placuta, trebuia ca acesta sa nu se simta inselat. In
    Statele Unite moneda de baza era sfertul de dolar, iar in Japonia
    cea de 50 de yeni. Insuficient, incasarile trebuia sa se
    dubleze.

    In SUA salile de jocuri au intrat in declin. O solutie, aplicata
    si in SUA si in Japonia, a fost introducerea masinilor la care
    puteau juca doi oameni odata, jocurile fiind simulatoare de lupte,
    box sau arte martiale. O alta strategie a fost aparitia
    simulatoarelor care creau o anume dependenta, de genul Hang-on
    (motociclete), After Burner (avioane) sau OutRun (auto). Noile
    jocuri au revigorat intr-o oarecare masura salile, dar incasarile
    au ramas insuficiente.In Statele Unite salile au pierit, pur si
    simplu.

    In Japonia o solutie miraculoasa a salvat industria. Japonezii
    au trecut de la moneda de 50 de yeni la cea de 100 de yeni. Si nu-i
    de joaca: acesta este un moment major nu numai pentru salile de
    jocuri, care au devenit emblematice pentru arhipelagul nipon, ci si
    pentru industria computerelor, a jocurilor electronice, a
    consolelor de jocuri si in general a intregii nebunii tehnologice
    pe care o traim. Faptul ca unii au schimbat niste maruntis cu ceva
    mai mult maruntis. O industrie intreaga a pierit pentru ca America
    nu s-a putut rupe de magia sfertului de dolar. O industrie mondiala
    a aparut pentru ca japonezii au dublat valoarea banutului cerut
    jucatorului. Aceasta este o poveste minunata, folositoare oricui
    vrea sa justifice o majorare de pret.

    Din pret se isca inovatia, cercetarea, noile tehnologii, slujbe.
    Si ceva profit, desigur. Dar daca ne-am opri aici, povestea ar fi
    nedreapta, pentru ca nu este intreaga. Pentru a o intregi trebuie
    sa vorbim de concurenta si de speculatori. Speculatorii sunt in
    prezent o specie cat se poate de detestata acum: intreaba pe
    oricine de ce au crescut preturile marfurilor si ale alimentelor,
    ale petrolului sau bumbacului si iti va raspunde, instantaneu si
    pavlovian, ca din vina speculatorilor. Ei au inlocuit “lacomia”
    atat de criticata undeva prin 2008 – 2009 si acum incaseaza o doza
    buna din oprobiul public pentru dublarea pretului petrolului. Dar
    cei ce iti vorbesc, pavlovian, repet, despre speculatori, ignora
    China si alte state care au purces la stocarea de marfuri pentru a
    determina o crestere a preturilor acestora. Pe acestia cum ii
    clasifici, speculatori sau realisti si preocupati de economiile
    natiilor lor?

    In Romania veti mai gasi insi care, la fel de pavlovian, se vor
    plange de importurile considerabile de produse alimentare si de
    cheltuielile pe care le facem, si cum suntem o tara care care ar
    putea hrani 60 de milioane de oameni, dar care nu reuseste sa isi
    asigure un minimum de consum. Toata lumea iti va povesti despre
    productivitatea scazuta si costuri mari si despre taxe si nemunca,
    dar nimeni nu spune ca suferim din cauza ca nu sunt destul de multi
    speculatori.

    Care sa determine taranul sa munceasca oferin-du-i un pret
    corect pentru cereale, lapte si carne. Speculatori care sa puna la
    punct niste sisteme coerente din punct de vedere logistic,
    financiar si tehnic de colectare a produselor, care sa intregeasca
    lantul rupt dintre producatori si procesatori si magazine.
    Speculanti care sa se concureze intre ei si astfel sa dinamizeze
    piata.
    Cresterile preturilor la benzina si motorina din ultima perioada
    pot fi privite drept frane in calea revenirii economice a Romaniei;
    la fel solicitarile producatorilor si distribuitorilor de majorare
    a preturilor la gaze sau la electricitate. Cred ca e un punct de
    vedere oarecum gresit. Petrom nu greseste cand obtine cel mai mare
    profit din istoria companiei, greseste economia Romaniei care nu
    determina Petrom sa reinvesteasca acest profit tot aici. Nu gresesc
    producatorii care cer cresterea pretului la gaze, aflat undeva
    intre jumatate si o cincime fata de preturile practicate in alte
    state europene, gresesc diriguitorii care joaca prin pret cartea
    ieftina a populismului si care ruineaza si elimina astfel orice
    potentiala sansa de dezvoltare.

    Gresesc toti cei ce permit, prin imobilism si imbecilitate,
    perpetuarea starii de saracie. Ne trebuie speculatori care sa
    speculeze si institutii care sa-i controleze si sa-i tempereze.
    Fundamental, trecerea de la 50 la 100 de yeni in slotul jocului din
    anii ’70 si cresterea de acum a pretului benzinei sunt miscari
    asemanatoare – pot parea daunatoare pentru unii si folositoare
    pentru altii. Este o chestiune de perspectiva; importanta benzinei
    ar fi mult mai redusa daca economia ar fi competitiva, eficienta,
    eliberata de capusele politico-economice, iar romanii ar avea un
    nivel de trai decent.
    Fundamental, a schimba niste maruntis cu ceva mai mult
    maruntis.

  • Laptopul ca accesoriu

    Stiam ca se va intampla, dar nu credeam ca atat de repede. Totul evolueaza cu o viteza nebuneasca spre un deznodamant previzibil: sfarsitul epocii PC-urilor asa cum le stiam. Cu patru ani in urma incercam sa-mi conving cititorii ca iPhone este un computer si ca mai devreme sau mai tarziu linia de demarcatie dintre telefoane si computere va disparea. Deja este de domeniul evidentei, iar prezicerea ca peste trei ani toate telefoanele mobile vor fi smartphones (deci computere) mi se pare pesimista. Pe de alta parte, tabletele sunt si ele tot computere si, impreuna cu telefoanele inteligente, vor cuceri lumea.

    Apple tocmai a lansat iPad 2 si deja pragul s-a ridicat enorm. E mai putin important ca e mai subtire, mai usor, mai elegant (era de asteptat), dar este semnificativ faptul ca este mult mai puternic. Procesorul dual-core deja il aduce la o putere comparabila cu un notebook, dubland viteza globala si aducand de noua ori mai multa viteza graficii. De ce? Pentru ca jocurile video se vor muta aici si PC-urile vor pierde o buna bucata de piata. Dar ceea ce putine dintre prezentarile dedicate noului iPad au remarcat este orientarea tot mai accentuata spre business a aparatului. Practic, toata birotica e disponibila, fie prin suita iWork de la Apple, fie prin alternative cum ar fi Quickoffice (ambele compatibile la nivel de documente cu Microsoft Office). Mai mult, suportul pentru MS Exchange ActiveSync, VPN (retele virtuale private) si alte standarde de conectivitate ii permite chiar de azi sa se integreze fara eforturi in orice mediu de business modern. Se va potrivi perfect in servieta unui executiv pe care nu vi-l puteti inchipui cu geanta de laptop pe umar. Ca sa nu mai vorbesc de videoconferinte si de posibilitatea de a-l conecta la un televizor HD pentru o prezentare intr-o sala de sedinte.

    Pe scurt, tabletele vor cuceri in scurt timp piata de entertainment, piata de business si, fara nici o indoiala, piata educationala. La care se adauga cartile si presa. Deja e mult, dar nu e totul. Cealalta amenintare pentru PC-urile traditionale vine din directia telefonului-computer. Intr-un articol din noiembrie 2007 (“Web la purtator”), cand Google tocmai anuntase sistemul Android, imi imaginam un scenariu oarecum SF pentru acea vreme: telefonul devine computerul pentru orice imprejurare. Laptopul devine o simpla carcasa, cu ecran, tastatura si baterie, de restul se ocupa telefonul. Aveam in vedere un orizont de vreo zece ani, pentru ca puterea procesoarelor pentru mobile parea un obstacol greu de depasit. Dar n-a fost nevoie decat de trei ani si jumatate pentru ca viziunea sa se intrupeze intr-un produs comercial. Vine de la Motorola si rastoarna perspectiva: laptopul devine un accesoriu al telefonului!

    Telefonul este Motorola Atrix 4G si este foarte probabil cel mai puternic smartphone la ora actuala, echipat cu un procesor dual core la 1GHz, cu 16 GB memorie si slot microSD pentru inca pe-atat. Laptopul pe care Motorola il ofera ca accesoriu arata foarte bine, este subtire si elegant, dar nu are nici procesor, nici memorie, nici hard disk. Doar un spatiu unde se insereaza telefonul, care devine “creierul” intregului ansamblu. Odata plantat telefonul, in cateva secunde pe ecranul laptopului apare exact ceea ce afiseaza telefonul, la dimensiunea ecranului. Practic, laptopul nu este decat un viewer pentru telefon, oferind in plus o tastatura veritabila si un trackpad uzual. Avand un consum extrem de redus, bateria laptopului tine cam 10 ore si mai face ceva: incarca bateria telefonului. Laptopul ramane totusi un telefon, deci se pot primi apeluri si se pot initia convorbiri, caz in care difuzoarele si microfonul incorporat sunt foarte utile.

    In felul acesta se pot rula extrem de comod orice fel de aplicatii Android, inclusiv cele de birotica, cum este Quickoffice. In plus, laptopul poate deschide inca o fereastra, in care ruleaza un Firefox standard, deoarece browserul din Android este adaptat pentru ecrane de mici dimensiuni. Desigur, exista si unele limitari, in principal legate de aplicatiile Android, care sunt concepute mai degraba pentru interfata multi-touch, mai greu de simulat cu un trackpad (de pilda scrolling-ul).

    Cum vor evolua PC-urile traditionale in fata acestor noi concurenti este relativ usor de banuit, mai ales ca analistii pietei constata deja declinul vanzarilor. Vor ramane produse de nisa, destinate unor domenii precum proiectarea asistata, arhitectura, procesari video complexe si altele care au intr-adevar nevoie de multi cai putere.