GALERIE FOTO – Care sunt lucrurile pe care
nu le stiti despre dolari
Sursa:CNBC.com
Blog
-
La Chisinau iar miroase a anticipate
PCRM a declansat si o virulenta campanie publica in care cere
demisiile ministrilor din domeniul economic si a guvernatorului
Bancii Nationale, dupa ce majorarea tarifelor la gazele importate
din Rusia a dus la scumpirea alimentelor de baza, desi protocolul
privind majorarea tarifelor a fost semnat cu Gazprom chiar de
fostul premier comunist Zinaida Greceanu.Replica opozitiei la blocajul comunist privind alegerea unui
presedinte al tarii ar putea fi organizarea unui nou referendum,
posibil chiar in paralel cu alegerile anticipate, in care sa se
modifice Constitutia pentru a debloca procedura alegerii
presedintelui. -
Viitoarea mega-metropola chineza va costa peste 300 mld. dolari
Noua zona administrativa rezultata ar avea o suprafata de peste
40.000 de kilometri patrati, intre Guangzhou si Shenzhen, ceea ce
echivaleaza cu suprafata Elvetiei. Localitatile incluse – Guangzhou
(12 milioane de locuitori), Shenzhen (8,6 milioane), Dongguan (6.9
milioane) si sase orase mai mici realizeaza impreuna 10% din
economia tarii, iar decizia de creare a acestei structuri a fost
luata in incercarea de contracarare a avantajului competitiv de
care se bucura zonele din jurului capitalei Beijing sau al
Shanghaiului.Infrastructurile de transport, telecomunicatii si utilitati ale
localitatilor alese sa faca parte din noua mega-metropola vor fi
interconectate pana in 2020, in urma unor investitii de circa 304
de miliarde de dolari, din care numai lucrarile de cale ferata
pentru tren de mare viteza vor costa 196 de miliarde. Se va
construi si o linie expres care sa faca legatura cu Hong Kongul.
Locuitorii vor putea avea acces mai usor la serviciile si locurile
de munca din toata zona; de asemenea, se preconizeaza imbunatatirea
ofertei educationale si din domeniul sanatatii, astfel incat
cetatenii sa poata alege, de pilda, spitalele mai putin aglomerate
si sa poata ajunge rapid la ele.Criticii afirma insa ca presa occidentala se
grabeste atunci cand denumeste proiectul ca fiind un “mega-oras”,
intrucat nu este vorba decat despre unirea administrativa a mai
multor orase aflate la distanta, separate de plantatii de ceai si
de zone intinse de paduri cu o viata salbatica foarte bogata,
incompatibile cu notiunea de metropola. Faptul ca vor fi noua orase
intre care se va putea calatori mai usor cu trenul nu va duce,
asadar, la formarea unei zone cu o viata urbana, sociala si
culturala unitara, despre care sa se poata vorbi in termeni de
“orasul cu 42 de milioane de locuitori”. -
4 miliarde de euro sau ce inseamna pentru Romania blocajul de la reactoarele 3 si 4
Intr-o prezentare recenta, facuta cu ocazia unei conferinte pe
tema energiei eoliene – aparent singurul lucru care mai misca in
energia romaneasca -, Alexandru Sandulescu, director general de
politici energetice din cadrul Ministerului Economiei, spunea ca in
urmatorii zece ani cam 28% din unitatile de producere a energiei
electrice existente trebuie inlocuite si pana in 2035 mai bine de
jumatate din vechile centrale ar trebui schimbate cu grupuri
noi.In tot acest scenariu, care face parte din noua strategie
energetica a Romaniei pentru 2011-2035, menita sa inlocuiasca
defuncta strategie pentru 2007-2020, capacitatile nucleare ar
trebui sa se tripleze.
Pe hartie, lucrurile stau bine, graficele urmeaza o logica absolut
normala, in care vechile centrale termo vor fi inlocuite de
hidrocentrale noi si de reactoare mari. In realitate insa, patru
din sase investitori au decis sa spuna adio investitiei in cele
doua reactoare noi de 4 miliarde de euro de la Cernavoda.
Statul, reprezentatat de Nuclearelectrica, sta acum pe un munte
de actiuni nedorite, dupa ce a reusit sa mai aiba doar doi
parteneri in proiect – Enel si ArcelorMittal Romania -, dupa ce
cehii de la CEZ au plecat inca de anul trecut, iar RWE (Germania),
GDF Suez (grup franco-belgian) si Iberdrola (Spania) au anuntat in
comun ca se retrag din cauza incertitudinilor economice. Cu putin
inainte de acest anunt, RWE se mai retrasese dintr-un parc eolian
din cauza faptului ca procesul de autorizare dura nepermis de mult.
Totodata, centralele de mii de MW pe care au anuntat ca le fac
marile companii energetice straine alaturi de statul roman nu au
depasit faza de proiect, asta in cazul fericit in care inca se mai
lucreaza la ele.
Astfel de exemple completeaza un peisaj inghetat in care
reorganizarea sistemului de productie a energiei prin formarea
celor doi giganti energetici bate pasul pe loc, multi specialisti
spunand ca si acest proiect este mort. Ultimii ani arata insa ca
acesta nu ar fi primul proiect blocat, nici ideea crearii unui
singur campion national neavand mai mult succes, desi a pus pe foc
o piata intreaga.”Romania a dovedit pana acum ca-si poate permite
sa piarda multe lucruri. Proiectul reactoarelor 3 si 4 de la
Cernavoda nu ar fi primul. Problema este ca noi avem obligatii
asumate prin tratatul de aderare. Investitiile de mediu in
termocentrale nu au fost facute. Unele unitati se vor inchide, asa
ca putem deveni deodata importatori de energie.Cine raspunde de aceste lucruri?”, se intreaba un specialist in
industria nucleara care prefera sa vorbeasca sub protectia
anonimatului. Pastrarea anonimatului in aceasta perioada este o
constanta cand vine vorba de Cernavoda, deoarece – avand loc
renegocieri si repozitionari ale companiilor – oamenii din domeniu
prefera sa nu fie asociati cu declaratii referitoare la proiect. La
randul lor, surse din marile companii care au fost implicate in
proiectul reactoarelor 3 si 4 sustin ideea ca tergiversarea unor
proiecte majore la infinit poate transforma Romania dintr-un
exportator net de energie intr-un importator: “Parcul de generare
al Romaniei este foarte vechi. Eficienta centralelor este scazuta.
Care este capacitatea Romaniei de a negocia o noua amanare pentru
indeplinirea obligatiilor de mediu? Uniunea Europeana se va uita
spre noi si va zice: fonduri europene nu ati luat, centrale nu ati
facut, drumuri nu aveti. De ce v-as mai pasui? Inchideti!”.Cea mai mare problema este ca in 2012 va veni scadenta la marile
termocentrale in ceea ce priveste investitiile de mediu. In acel
moment, cei care au facut proiectele necesare vor merge mai
departe, iar cei care nu le-au facut vor fi obligati sa inchida in
cazul in care nu vor fi obtinute niste extinderi de termene. -
Cocor, magazinul celor 34 designeri romani de moda
Este joi, ora 12 si magazinul Cocor pare adormit. Oamenii trec
prin fata centrului comercial, insa sunt grabiti catre alte
destinatii. Inauntru, magazinele isi asteapta clientii care au
preferat sa se aseze la una dintre cafenele mai degraba decat sa
colinde in cautare de cumparaturi. Galeria Designerilor Romani nu
face exceptie. In magazinul Catalin Botezatu nu este nimeni. Nici
in magazinul lui Mihai Albu. “Am venit acum pentru prima data in
magazinul Cocor dupa ce a fost redeschis. M-am uitat prin
magazinele designerilor romani, insa nu am gasit nimic sa imi
placa”, spune Roxana, o cumparatoare care a plecat din Cocor fara
sa-si fi luat nimic.Vremea nu este nici ea incurajatoare. De altfel, unii dintre
chiriasii Cocor se asteptau la o luna ianuarie slaba, dupa un
decembrie bun in pofida crizei financiare.“In luna ianuarie, vanzarile nu au mers foarte bine, insa
potential exista. In luna decembrie insa, prima mea luna de
prezenta in acest centru comercial, nu au mers rau vanzarile.
Trebuie sa recunoastem totusi ca in decembrie e mai bine peste
tot”, spune designerul de incaltaminte Mihai Albu, care a deschis
magazinul din Cocor pe data de 5 decembrie. Albu este doar unul
dintre designerii romani ale caror creatii populeaza etajul al
doilea al Cocor, respectiv Galeria Designerilor Romani. Alaturi de
el mai sunt Liza Panait, Anca & Silvia Negulescu, Cristina
Nichita, Agnes Toma, Elena Perseil, Violeta Costin Gaburici, Norina
Stoica, Angela Vasiliu, Mirela Diaconu, Rhea Costa, Mihaela Glavan
si Catalin Botezatu.
Magazinul Cocor nu mai are, nici inauntru si nici afara, nimic
din fostul magazin. Asta daca exceptam numele, cunoscut romanilor
de toate varstele. In urma cu 20 de ani, Cocor era o destinatie
pentru romancele in cautare de metraje, covoare sau electrocasnice.
Dupa ’90 magazinul, ramas in constiinta consumatorilor, a devenit
doar o destinatie secundara de shopping. La finalul anului trecut,
in urma unei investitii de 24,5 de milioane de euro si dupa circa
doi ani de renovari, a fost inaugurat un nou Cocor pe cinci etaje
plus parter si subsol, pe o suprafata de 10.000 de metri
patrati.Magazinul ofera atat produse ale unor branduri internationale de
lux, prezente in magazine multibrand, precum Max Mara, Gucci,
D&G sau Givenchy, cat si produsele mai multor designeri romani.
Galeria Designerilor Romani din Cocor reuneste 34 de nume si a
inregistrat in primele trei luni de la deschidere si in ultimele
trei luni ale anului trecut vanzari de 775.000 de lei, respectiv
185.000 de euro. “Vanzarile inregistrate in primele 3 luni de la
deschidere ilustreaza tendinta tinerilor de a achizitiona creatii
semnate de designeri romani. De aceea, obiectivul pe 2011 este de a
creste numarul designerilor din Galerie, astfel incat sa oferim
clientilor nostri posibilitatea de a gasi tot ce au nevoie intr-un
singur loc”, a declarat Dan Barbulescu, presedintele Consiliului de
Administratie al Cocor.
Mihaela Glavan, unul dintre chiriasii galeriei, crede ca
aducerea de noi designeri ar putea contribui la cresterea
traficului si a vanzarilor designerilor: “Initiativa de a reuni in
acelasi loc mai multi designeri romani a fost una buna, deoarece
multi dintre acestia nu au o retea de retail pentru a-si expune
produsele. Cei mai multi au doar showroom.” Produsele creatoarei
sunt expuse in Cocor de la inceputul lunii octombrie; de la
deschidere si pana in prezent, vanzarile au fost de circa 10.000 de
euro. Preturile produselor variaza intre 250 de lei si 1.000 de lei
si reprezinta linia de produse comerciale.Vanzarile Mihaelei Glavan au oscilat destul de mult: “Inceputul
a fost spectaculos, peste asteptari, insa ulterior vanzarile s-au
redus. Luna noiembrie a fost o luna calduroasa si nu una de iarna
cum era normal, de aceea a fost dificil sa vindem botine sau cizme
cand afara erau 20 de grade. Nici luna decembrie nu s-a ridicat la
nivelul estimarilor noastre”.Creatoarea de pantofi, care mai detine
un magazin propriu in zona Ateneului Roman si vinde si in Mario
Plaza si Baneasa Shopping City in magazinele Mescal si respectiv
Fiorangelo, este insa optimista si spera ca in 2011 vanzarile vor
merge mai bine: “Dureaza pana cand clientii vor include Cocorul in
circuitul lor de shopping”. -
Cum au crescut afacerile Asesoft cu 45% in 2010
Rezultatele financiare din 2010 se explica prin strategia de
dezvoltare si eficientizare a operatiunilor derulata de Asesoft
Distribution. “Principala directie asupra careia ne-am concentrat
strategia de distributie in 2010 – si pe care vom continua sa ne
dezvoltam si in 2011 – a fost reprezentata de proiectele si
partereniatele cu distribuitorii din zona clientilor
guvernamentali, a corporatiilor si a intreprinderilor mici si
mijlocii”, spune Razvan Ziemba, directorul general al companiei de
distributie.La rotunjirea afacerilor a contribuit si extinderea portofoliului
de produse din ultimul an. Asesoft a incheiat contracte de
distributie cu Sony, Samsung si HP, dar s-a concentrat si pe marca
proprie Serioux, care a insemnat anul trecut vanzari de 7,25 de
milioane de euro si este estimata sa aiba o crestere de 40% in
2011.In ansamblu, Asesoft Distribution estimeaza un avans de 14% al
cifrei de afaceri pana la 165 de milioane de euro, peste ritmul de
crestere de 10% estimat pentru intreaga piata de distributie
IT&C. “Pentru acest an, obiectivul este sa pastram o crestere
profitabila a afacerii, continuand planurile de extindere”, spune
Ziemba, care va completa brandul Serioux cu noi produse, printre
care laptopuri si posibil o tableta PC, si-l va extinde in
strainatate, in Ungaria si Bulgaria. -
Conspiratii, pasiuni sangeroase si nebunia puterii
Rufus, personajul prin ochii caruia este filtrata aceasta lume
haotica, rascolita de pasiuni sangeroase si de porniri
discretionare, este sclav. Gratie lui, Douglas Jackson ne ajuta sa
patrundem in bolgiile curtii imperiale, sa deslusim intrigile din
culise, sa intelegem resorturile intime care il fac pe Caligula sa
se comporte ca un zeu caruia nu ii stau in cale nici morala, nici
legea, nici sentimentele traditionale.Temandu-se de moarte si de faptul ca isi poate in fiecare clipa
pierde puterea, ratacit intr-o lume marcata violent de abuzuri,
scandaluri sexuale si conspiratii, imparatul desavarseste absurdul
prin propriile actiuni megalomane si proiecte asasine.Douglas Johnson, “Caligula”, Editura Allfa, Bucuresti,
2010 -
Managementul a murit – traiasca managementul!
Da insemne asta ca Gary Hamel, unul dintre cele mai sonore nume
ale strategiei economice la nivel mondial, fondator al Management
Innovation Lab, canta prohodul managementului? Dimpotriva, el
clameaza urgenta unei innoiri manageriale fundamentale si apusul
managementului traditional ca tehnica de gestiune. Gary Hamel ii
invita pe toti conducatorii de intreprinderi (si, de fapt, pe toti
cititorii sai) sa iasa de pe caile batatorite si sa practice
“inovatia manageriala”, pe care o asaza in fruntea tuturor
celorlalte tipuri de inovatie (strategica, produse/servicii,
procedee).Sprijinindu-se pe numeroase exemple, culese din experienta a
circa o suta de intreprinderi, cartea ne ajuta sa punem intrebarile
potrivite, ca sa rasturnam principiile generale ale managementului
(ca, de pilda, “De ce sa opunem libertatea disciplinei?”) si sa
renuntam la prejudecati. Cele trei exemple de baza sunt niste
companii cu dimensiuni, cultura si sectoare diferite: Whole Foods,
distribuitor de produse bio, WL Gore, o companie de inovatie
industriala, si Google, sistematizatorul de informatie pe net. El
analizeaza, in cazul fiecarei companii, functionarea, modul de
lucru si caracteristicile manageriale care le deosebesc de alte
societati similare. Dar si punctele comune: principii manageriale
care favorizeaza adaptarea la mediul in care se afla plasate, un
scop antreprenorial limpede si integrat la nivelul tuturor
colaboratorilor, echipe autonome si, desigur, ambitii de anvergura.
Nu in ultimul rand, increderea in capacitatea angajatilor de a
participa la evolutia firmei si la punerea in practica a proceselor
care valorizeaza ideile, actiunile si oamenii.Desigur, fiecare companie este diferita, fiecare cultura este
specifica. Asa incat fiecarui sef de institutie ii revine misiunea
ca, in contextul propriu, sa-si puna problema propriei conduceri si
a raportului cu salariatii. Bogatia exemplelor furnizate de Hamel
(dincolo de cele deja pomenite) subliniaza faptul ca problema
inovatiei manageriale este una pentru toti si doar raspunsurile
sunt multiple, iar ele trebuie cautate cu rabdare, in sanul
fiecarei comunitati si al fiecarui mediu de afaceri in parte.Gary Hamel, Bill Breen, “Viitorul managementului”, Editura
Publica, 2010 -
Explozie la Mina Uricani. Cinci mineri morti in subteran
Sambata seara, salvatorii minieri au reusit sa scoata la
suprafata trupurile persoanelor care au murit. Potrivit
reprezentantilor Companiei Nationale a Huilei, in subteranul Minei
Uricani a avut loc si o a doua explozie.
Salvatorii minieri aflati in subteran nu au fost surprinsi insa de
deflagratie si au fost retrasi din zona de catre comandamentul de
urgenta format la nivelul unitatii.Procurori ai Parchetului Curtii de Apel Alba Iulia fac investigatii
privind imprejurarile in care s-a produs accidentul de la Mina
Uricani. Ministrul de interne Traian Igas, cel al muncii, Ioan
Botis, si cel al economiei, Ion Ariton, s-au deplasat si ei in zona
in dupa-amiaza de sambata, dupa ce premierul Emil Boc le-a cerut sa coordoneze
operatiunile de salvare.Detalii pe www.mediafax.ro.