BusinessMagazin

Blog

  • Ciucu conduce în sondajele pentru Primăria Capitalei, urmat de Drulă şi Băluţă

    Ciprian Ciucu, primarul Sectorului 6, conduce în intenţiile de vot pentru alegerile de primar general al Bucureştiului, cu 31,1%, conform platformei de predicţii Polymarket, care a înregistrat tranzacţii relativ mari pe această cursă electorală.

    Pe locul doi se situează Cătălin Drulă, cu 27% din şanse, urmat de Daniel Băluţă, primarul Sectorului 4, cu 19,6%.

    Stelian Bujduveanu, Vlad Gheorghe şi Gabriela Firea se află la egalitate, cu aproximativ 5% fiecare.

    Alegerile pentru Primăria Capitalei urmează să aibă loc pe 7 decembrie, conform deciziei liderilor coaliţiei.

    Candidaţi importanţi precum Ana-Maria Ciceală (3%), Anca Alexandrescu (1,5%) şi Marian Vanghelie (0,8%) au şanse reduse conform cotaţiilor actuale.

  • Pîslaru, despre decizia CCR: O revizuire pe fond a legii afectează şansele de încadrare în termen

    „Aşa cum foarte bine aţi văzut, voinţa politică, în ciuda lucrurilor discutate inclusiv în spaţiul public, rămâne de a rezolva acest subiect şi ne vom îndrepta cu o soluţie care să rezolve problemele procedurale indicate de Curtea Constituţională”, a spus ministrul într-o conferinţă, miercuri.

    El a subliniat că termenul-limită pentru rezolvarea jalonului din PNRR, legat de suma de 231 milioane de euro, este 28 noiembrie, iar respectarea acestuia este crucială.

    Ministrul a explicat că sunt două componente importante: „Una este că trebuie rezolvată (reforma – n.r.) oricum, cu deadline sau fără, cu PNRR sau fără PNRR. A doua este că am prefera să avem aceşti 231 milioane de euro pentru şcoli, spitale, autostrăzi, proiecte în domeniul energiei. Prin urmare, trebuie să ne mişcăm repede pentru a îndeplini această funcţie”.

    Pîslaru a mai spus că, deşi se discută despre o revizuire pe fond a legii, acest lucru ar putea afecta şansele de a respecta termenul: „O revizuire pe fond ar afecta şansele să ne încadrăm până pe 28 noiembrie. Sunt convins că prim-ministru va anunţa exact planul pe care îl avem pentru a putea rezolva problema”.

    „În trei luni am făcut ceea ce nu se făcea de un an de zile, deci putem să stăpânim condiţiile de negociere şi să adoptăm soluţia care deblochează fondurile”, a mai spus ministrul.

  • Hidroelectrica anunţă un upgrade al sistemelor informatice între 23 şi 31 octombrie. Atenţie: Plata facturilor din aplicaţie nu va funcţiona!

    Hidroelectrica a anunţat miercuri seară, printr-un comunicat de presă, că va demara un proces de upgrade al sistemelor sale informatice.

    Astfel, compania precizează că, în perioada 23–31 octombrie, „funcţionalitatea de plată cu cardul va fi temporar suspendată. Această măsură este necesară pentru implementarea unor îmbunătăţiri care vor asigura o experienţă de utilizare mai rapidă, o securitate sporită a tranzacţiilor şi o interfaţă mai prietenoasă pentru toţi utilizatorii aplicaţiei”.

    Pe durata lucrărilor, clienţii au la dispoziţie alternativele existente pentru plata facturilor, facturilor (inscrise pe pagina 2 a facturii) care rămân active şi funcţionale:

    •          Prin internet banking, folosind datele de pe factură („Cont contract” şi „Număr factură”);

    •          La automatele de plată partenere, disponibile in sediile bancilor,în reţele comerciale şi spaţii publice, pe baza codului de client;

    •          Prin scanarea codului de bare de pe factură, la partenerii agreaţi;

    •          Prin mandat Direct Debit, pentru plata automată a facturii din contul bancar personal.

  • Gigantul german de fashion online Zalando vizează atragerea de noi clienţi în România şi mizează pe programul de loialitate Plus. Daniel Roginski, director general CEE: „Încă avem mult spaţiu de creştere pe piaţa românească”

    ♦ Platforma de fashion online Zalando are aproape 53,3 milioane de clienţi activi în Europa şi o valoare a mărfurilor tranzacţionate de peste 15 miliarde de euro. ♦ Un studiu local arată că românii se inspiră preponderent online (motoare de căutare, influenceri, platforme multi-brand), dar cumpără în mod egal din online şi offline (44% trimestrial). ♦ Programul Zalando Plus, lansat în august, devine un instrument cheie pentru fidelizare. ♦ Zalando investeşte în AI şi colaborări cu creatori de conţinut pentru a transforma experienţa de shopping, înregistrând o creştere de 10% a engagement-ului prin conţinutul mai cuprinzător.

    Gigantul german Zalando, care operează cea mai mare platformă online de modă din Europa, şi-a propus să accelereze achiziţia de noi clienţi pe piaţa din România, considerând că există încă un potenţial semnificativ de creştere. Compania va continua să investească în canalele unde este deja prezentă şi va intensifica promovarea programului său de loialitate, Zalando Plus, lansat local la finalul lunii august, pentru a consolida relaţia cu clienţii existenţi.

    „Ne vom concentra mai mult şi pe achiziţia de noi clienţi. Încă avem mult spaţiu de creştere în România, vom face investiţii suplimentare în canalele unde suntem deja prezenţi. Şi, de asemenea, vom dubla eforturile de promovare a programului nostru Plus, pentru a ne asigura că utilizatorii care doresc să rămână într-o relaţie mai apropiată cu noi pot beneficia şi mai mult de pe urma Zalando”, a declarat Daniel Roginski, director general în cadrul Zalando pentru regiunea CEE, în cadrul unei conferinţe de presă ce a avut loc la Bucureşti.

    La nivel european, Zalando este cea mai mare destinaţie online multi-brand de modă şi lifestyle, având aproape 53,3 milioane de clienţi activi (cei care au plasat cel puţin o comandă în ultimele 12 luni). Valoarea totală a mărfurilor tranzacţionate (GMV) depăşeşte 15 miliarde de euro, iar platforma colaborează cu peste 6.000 de branduri.

    România, o piaţă „unică”, axată pe cumpărăturile pentru familie

    Deşi compania nu publică date financiare detaliate la nivel de ţară, Daniel Roginski a subliniat specificul pieţei locale în cadrul conferinţei de presă.

    „Ce pot spune este că piaţa din România este destul de specifică pentru noi când vine vorba de cumpărăturile pentru familie. Situaţia în care portofoliul pentru copii este unul dintre cele mai importante este destul de unică, ceea ce, desigur, conduce la creşterea valorii medii a coşului, deoarece clienţii cumpără pentru familie, nu doar pentru ei înşişi. Deci, acest lucru este destul de unic. De asemenea, toate celelalte categorii care sunt foarte populare, cum ar fi streetwear, cum sporturile premium, conduc şi ele la o valoare medie a coşului şi o valoare medie a articolului puţin mai ridicate, în special având în vedere faptul că ne concentrăm pe un portofoliu de bună calitate”, a explicat Roginski, adăugând că „toate categoriile de produse cresc foarte bine” şi că, per total, creşterea este satisfăcătoare şi în linie cu ţintele companiei.

    De la retailer la ecosistem: focus pe calitate, lifestyle şi inspiraţie

    Strategia B2C a Zalando se bazează pe trei piloni principali: diferenţierea prin calitate (selecţie riguroasă a brandurilor şi a modului de prezentare), extinderea în zona de lifestyle (adăugând categorii precum sport, beauty, produse pentru copii pentru a acoperi mai multe nevoi) şi, tot mai important, inspiraţia.

    „Am dori să jucăm un rol activ când vine vorba de a inspira clienţii noştri despre ce să cumpere, ce branduri ar putea descoperi şi care ar putea fi următorul cel mai bun produs pe care l-ar putea căuta”, a subliniat Roginski. Compania investeşte în transformarea experienţei de shopping, în special pentru generaţiile tinere (Gen Z) care aşteaptă mai mult decât o simplă tranzacţie.

    Pentru a oferi inspiraţie, Zalando combină conţinutul creat de aproximativ 300 de colaboratori („creatori de stil”) cu tehnologia AI. Inteligenţa Artificială este folosită pentru a genera un conţinut mai cuprinzător: plasarea produselor în diverse contexte vizuale, crearea de videoclipuri care arată produsele în mişcare şi personalizarea locală, de exemplu, prin afişarea produselor pe fundalul oraşului din care provine clientul. Această abordare dă rezultate: „Dacă combini toate aceste lucruri – conţinut combinat cu videoclipuri şi imagini – vedem o creştere de 10% în engagement. Este un procent foarte bun şi demonstrează cu adevărat că strategia de a investi în direcţia asta a fost corectă”, a punctat Roginski.

    Studiu local: Românii caută inspiraţie online, dar cumpără şi offline

    Pentru a înţelege mai bine comportamentul consumatorilor locali, Zalando a realizat un studiu pe un eşantion de 1.000 de români. Rezultatele confirmă importanţa canalelor digitale, dar şi mentalitatea omnichannel a românilor.

    „Concluzia principală este că românii caută cu adevărat inspiraţie online, pe canalele digitale. Acesta este unul dintre canalele cele mai utilizate săptămânal sau zilnic. În al doilea rând, românii au, de asemenea, o mentalitate omnichannel. Deci, ei cumpără atât online, cât şi din magazine fizice”, a explicat Gilbert Kreijger, manager comunicare şi purtător de cuvânt pentru Benelux şi pieţele din Europa Centrală şi de Est (Croaţia, Ungaria, România şi Slovenia).

    Conform studiului, atunci când nu au un produs anume în minte, românii folosesc cel mai frecvent (zilnic/săptămânal) motoarele de căutare (52%), urmăresc conţinutul influencerilor (45%) şi accesează platforme online multi-brand (44%) pentru inspiraţie vestimentară. Magazinele fizice sunt vizitate săptămânal în acest scop de 38% dintre respondenţi. Interesant este că peste un sfert (27%) folosesc săptămânal şi platforme AI pentru idei vestimentare.

    „Am analizat şi generaţiile, dacă există diferenţe. Şi nu este o surpriză că Gen Z şi Millennials au o preferinţă foarte puternică pentru conţinutul influencerilor. Pe de altă parte, dacă ne uităm la generaţiile mai în vârstă, Gen X şi Baby Boomers, magazinele fizice şi mall-urile sunt mai importante”, a detaliat Kreijger. Preferinţa pentru influenceri este de 48% la Gen Z, comparativ cu doar 16% la Baby Boomers, în timp ce 54% dintre Baby Boomers preferă magazinele fizice pentru inspiraţie.

    Când vine vorba de achiziţii efective, balanţa între online şi offline este echilibrată: 44% dintre români cumpără cel puţin o dată pe trimestru de pe platforme online multi-brand şi acelaşi procent (44%) cumpără din magazine fizice şi mall-uri. „Arată cu adevărat că românii au o mentalitate omnichannel”, a concluzionat Kreijger.

    Studiul a relevat şi factorii care transformă interesul într-o achiziţie finală: preţul şi ofertele speciale (58%), livrarea şi returul rapid şi uşor (28%), informaţiile clare despre mărimi şi croială (23%) şi recenziile de încredere (20%). De asemenea, programele de loialitate sunt foarte apreciate: 73% dintre români ar reveni mai des la un magazin cu un program atractiv, cele mai dorite beneficii fiind acumularea de puncte pentru reduceri (53%), facilităţile de livrare/retur (48%) şi voucherele de ziua de naştere (48%).

  • Dragoş Damian, Terapia Cluj: Alex Milcev, te salut cu simpatie. Multe operaţiuni de tip Market Garden prin România, doar că nu vrem să le recunoaştem. Uite un exemplu: directiva 2011/7/UE

    Alex, nu sunt convins ca toti oamenii de afaceri cititori de ZF sunt amatori de istorie, geografie, tehnologie, etc. si ca pentru asta se uita pe Hystory, Discovery, National Geographic, etc. – posturi de nisa care, apropos, au prins mare tractiune in ultima vreme.

    Insa titlul comentariului tau din ZF, cu cele doua enunturi puse in antinomie, este foarte bun pentru momentul in care traim cand toti ne intrebam daca o serie de organizatii gen, de exemplu, OECD sau BRICS, vor mai exista dupa emergenta uimitoare (de asteptat, dar totusi uimitoare) a triadei SUA, China, Rusia, care pare sa stapaneasca lumea, prin ceea ce este aparent o domnie a fortei.

    Cu toate acestea hobby-ul politicienilor, pe care ei si-l numesc pompos ”proiect de tara”, ramane a adera la ceva supranational – este de inteles, este ca si cand un corporatist ar vrea sa fie parte dintr-un M&A, pe partea care trebuie, ca sa spunem asa.

    Dar, Alex Milcev, pe langa CSRD, CSRDD, UWWTD, acum iata, trebuie sa invatam sa deslusim si intelegem si prevederile OECD – adica, in cazul echipei mele, in loc sa fabricam medicamente, sa dezvoltam inovatie industriala, sa instalam masini de impachetare ultrarapide, sa integram aplicatii AI gen Ripik, Octavic, Anaplan, sa invatam in echipa noi modele de eliberare celulalara de substante farmaceutice, trebuie sa buchisim si prevederile cuprinse in legislatia OECD cum ar fi BEPS si GloBE (asa-i ca va plan acronimele astea?).

    Stim ca legislatia romana este plina de lucruri reglementate dar neimplementate si de lucruri implementate dar nereglementate. Uite, un exemplu, legislatia suplimentelor alimentare, ca tot suntem in domeniu.

    Sau, uite altul, mai general si brutal, legislatia privind combaterea intarzierii platilor in tranzactiile comerciale, reglementata in UE prin Directiva 2011/7/UE, adoptata desigur in legislatia din Romania si calcata in picioare din momentul adoptarii si pana in prezent. Nu stiu cum merg treburile in constructii, in agricultura, in retail, in HORECA, dar in piata farmaceutica furnizorii asteapta 210-240-270 de zile sa incaseze banii, cand ar trebui sa-i incaseze in 120 de zile. 

    Directiva 2011/7/UE este doar un exemplu, m-am gandit sa-l amintesc mediului de afaceri, care face eforturi uneori uluitoare pentru a incasa o factura si trebuie sa stea cocosat, cu mana intinsa, eventual gata sa dea o spaga de supravietuire, la un ordonator de credite ajuns acolo fara sa inteleaga foarte bine ce face si devenit un fel de mic zeu peste nopate.

    Sa fim primiti in OECD! Am fost primiti in NATO, in UE, in parteneriate strategice si in alte aliante, dar am rezerve serioase ca cele 10 obligatii fiscale enumerate in textul tau (si cele nefiscale, neenumerate de tine), vor fi indeplinite odata, in timpul si dupa adererea la OECD. Desigur, buna guvernare este invatata prin aderarea la cat mai multe organisme internationale, dar trebuie sa fie un pic scrisa si in ADN. Si asteptem la guvernare oameni capabili care au si in ADN codificata buna guvernare. Prea putini oameni de afaceri cu ADN de buna guvernare s-au dus, voluntar sau nu, langa Ilie Bolojan.

    Si atunci, cum spunea un politician pe care toti il injura dar mie continua sa imi placa,  ’’Boss, daca tu nu vii, daca ala nu vrea si daca ala nu poate, atunci nu-i mai criticati pe aia care vin….’’.

    PS. Operatiunea Market Garden, transpusa intr-un roman si un blockbuster hollywoodian, este o operatiune militara excutata de fortele aliate in WWII, care urmarea eliberarea Olandei si strapungerea liniei Sigfried. Nu s-a terminat (intru-totul) bine din cauza unui pod prea indepartat care nu a putut fi eliberat de fortele hitleriste (Un pod prea indepartat, roman de Cornelius Ryan, editura SPH, doar online).

  • Care sunt cele două oraşe din România ce întrec capitale vestice la nivelul de trai. PIB-ul, peste Madrid şi Milano

    În unele oraşe din România, locuitorii trăiesc peste media europeană, întrecând chiar şi Madridul, Milano sau Roma. Astfel, ţara noastră continuă să surprindă prin contrastul dintre regiunile sale economice.

    Conform celor mai recente date Eurostat, două oraşe din ţara noastră au reuşit să depăşească media Uniunii Europene (UE) în privinţa puterii de cumpărare, ci şi unele dintre cele mai dezvoltate capitale vestice. Astfel, Bucureştiul şi Cluj-Napoca se numără printre cele mai prospere zone ale Europei.

    În 2023, PIB-ul pe locuitor la nivelul Uniunii Europene a ajuns la 38.100 PPS (unităţi de putere de cumpărare), în creştere faţă de 36.000 PPS în anul precedent. PPS-ul este un indicator care măsoară mai exact standardul de viaţă, luând în calcul preţurile locale, nu doar valoarea nominală a produselor, scrie gandul.ro.

    Surprinzător, capitala României a depăşit cu mult această medie, atingând un nivel de 87.400 PPS – mai mult decât dublul valorii europene şi peste nivelul unor oraşe importante din sudul Europei, precum Roma, Milano sau Madrid.

    Astfel, Bucureştiul a devenit astfel un veritabil pol economic regional, datorită investiţiilor, salariilor mai ridicate şi prezenţei tot mai mari a companiilor multinaţionale.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Oana Ioniţă, ZFHustle culture ne-a vândut iluzia succesului prin epuizare. Career minimalism ne arată că succesul poate însemna să munceşti mai puţin, dar cu sens

    Multă vreme, succesul profesional a fost echivalat cu o singură direcţie: mai mult. Mai multe ore de muncă, mai multe responsabilităţi, mai multe promovări. Hustle culture a creat o generaţie de profesionişti mereu „în priză”, dar şi o epidemie de burnout. Conform unui studiu al Deloitte pe care îl citeam în Forbes recent, 77 % dintre profesionişti au declarat că au experimentat burnout la locul de muncă, iar 42 % au părăsit un job tocmai din cauza stării de epuizare asociate burnoutului. În acest context, un nou curent profesional — career minimalism — câştigă teren, în special în rândul milenialilor şi generaţiei Z. Mulţi tineri sunt foarte activi pe LinkedIn pe acest subiect: acesta subliniază în diverse postări că la locul de muncă preferă să se concentreze doar pe sarcinile esenţiale — cele care le aduc valoare şi sens — decât să accepte să “mereu ocupaţi”.

    În ţările occidentale, career minimalism prinde teren pe fondul discuţiilor despre work-life. În Europa de Est însă, unde mentalitatea „hard work pays off” e încă foarte prezentă, trendul are o nuanţă diferită: tinerii care îl adoptă sunt uneori priviţi drept leneşi sau neimplicaţi.

    Pentru generaţiile mai tinere, această perspectivă vine cu un avantaj major: curajul de a pune întrebări incomode încă de la începutul carierei. „Câte ore se munceşte de fapt pe zi?”, „Ce fel de echilibru există între viaţa personală şi cea profesională?”, „Cum se raportează compania la sănătatea mentală?” — sunt întrebări care, până nu demult, păreau tabu într-un interviu de angajare. Desigur, mulţi anagajatori încă privesc aceste întrebări ca fiind „neprofesioniste” şi „tipice generaţiei tinere”. Career minimalism este filosofia prin care se elimină din carieră tot ce este excesiv şi se păstrează doar ceea ce îţi aduce valoare reală: un job care susţine sănătatea mentală, un ritm de lucru sustenabil şi obiective aliniate cu valorile personale. Diferenţa faţă de concepte precum quiet quitting este majoră. Dacă quiet quitting este mai degrabă o retragere pasivă din muncă, career minimalism este o alegere activă. Este despre a spune „nu” promovărilor care nu aduc satisfacţie, „nu” proiectelor toxice şi „da” unui parcurs profesional care să lase loc pentru viaţă personală, sănătate şi dezvoltare reală. Un studiu realizat de Future Forum relevă tocmai de ce e important ca anagajaţii să elimine excesele –  s-a ajuns la concluzia că persoanele care au luat parte la cercetare au o capacitate de focalizare redusă cu până la 60 %, iar productivitatea le scade în medie cu 32 %. Aceste cifre arată că excesul de muncă nu mai aduce eficienţă, ci costuri ascunse. Pentru mulţi, career minimalism devine o strategie activă: nu renunţă la carieră, ci o regândesc. Ei stabilesc limite clare (nu răspund la e-mailuri după anumite ore, nu îşi iau laptopul după ei în vacanţă, nu accepta sarcini care nu se regăsesc în fişa postului), refuză “obligaţiile de etichetă” care nu aduc valoare reală şi investesc în abilităţi transferabile, nu doar în titluri pompoase. În ţările occidentale, career minimalism prinde teren pe fondul discuţiilor despre work-life. În Europa de Est însă, unde mentalitatea „hard work pays off” e încă foarte prezentă, trendul are o nuanţă diferită: tinerii care îl adoptă sunt uneori priviţi drept leneşi sau neimplicaţi. Tocmai acest „hard work” e opusul abordării career minimalism: e cultura în care „cine munceşte mult merită respect” şi în care epuizarea e văzută adesea ca dovadă de performanţă.

    Întrebarea esenţială pe care o ridică acest curent este simplă: care este nivelul tău de „suficient” la locul de muncă?   

     

    Oana Ioniţă este Social Media Manager, BUSINESS Magazin, Ziarul Financiar, DA Premium

  • EVENIMENT BUSINESS Magazin: Ce nu poate copia AI-ul: liderii care au urcat pe scena Galei CEO Awards 2025 şi 1000 de coperte de istorie a businessului românesc

    BUSINESS Magazin a marcat, în faţa a peste 300 de invitaţi, trei momente într-o singură seară: 21 de ani ai revistei, ediţia cu numărul 1.000 şi lansarea catalogului „100 cei mai admiraţi din România”. Între copertele care au arhivat vizual două decenii de economie, tema serii a fost clară: în epoca în care AI poate replica procese, ceea ce rămâne imposibil de copiat este felul în care un lider ţine oamenii aproape, dă sens şi ia decizii în incertitudine.

    Cristian Hostiuc, director editorial ZF & BUSINESS Magazin, a sintetizat începutul: „Este istoria voastră, pe care am scris-o noi: 21 de ani, 1.000 de ediţii — acesta e cloudul nostru bazat pe trecut”.

    În discuţia de pe scenă, Fady Chreih (Regina Maria), Bogdan Florea (Connections Consult) şi Octavian Pantiş (Qualians) au căzut de acord asupra aceluiaşi punct fix: AI-ul poate fi asistent, dar nu poate ţine locul conversaţiilor care schimbă direcţii, repară relaţii sau nasc încredere. „Funcţia executivă nu se deleagă unui AI”, a punctat Florea. „Când aveţi opţiunea de a fi umani, alegeţi-o — pe termen lung câştigi”, a spus Fady Chreih. Iar Pantiş a rezumat: „AI-ul te ajută, dar trebuie supravegheat — nu te poate înlocui pe deplin”.

    Costin Tudor (wherewework) a prezentat mecanismul clasamentului „100 cei mai admiraţi”, construit anul acesta pe 816 voturi. „Angajaţii au început să-şi recenzeze CEO-ul — liderii vor fi măsuraţi, nu doar admiraţi”, a spus el.

    Finalul serii a adus cele 10 trofee CEO Awards, cu mesaje convergente: în business, diferenţa decisivă rămâne umană. Carmen Petcu (De’Longhi România) a spus simplu: „În industrie nu există spectaculos, există muncă 24/7”. Radu Timiş Jr. (Cris-Tim) a vorbit despre „încredere livrată constant”. Elisabeta Moraru (Google România) a cerut să privim tehnologia „ca oportunitate, nu ca sumă a fricilor”. Iar Cornel Cărămizaru (Coca-Cola HBC România) a conchis: „Cel mai greu de delegat rămâne relaţia umană — a da sens, a ajuta, a creşte”.

    Seara s-a încheiat cu acordarea a zece trofee CEO Awards liderilor cu evoluţii remarcabile în ediţia curentă a catalogului „100 cei mai admiraţi CEO din România”:

    • Corneliu Bodea — CEO Adrem & Preşedinte CRE

    • Radu Timiş Jr. — CEO, Cris-Tim Family Holding

    • Christina Verchere — Director executiv & Preşedinte al Directoratului, OMV Petrom

    • Cornel Cărămizaru — Director general, Coca-Cola HBC România

    • Carmen Petcu — Director general, De’Longhi Group în România

    • Alin Tapalagă — CEO, Porsche Inter Auto România

    • Elisabeta Moraru — Country Director, Google România

    • Nicolae Bănică — CEO, Oscar Downstream

    • Carmina Dragomir — CEO, Metropolitan Life

    • Virgil Şoncutean — CEO, Allianz-Ţiriac

    Mulţumim celor care fac evenimentele noastre posibile, partenerilor, colegilor şi celor care ne inspiră!

  • Ce se intâmplă cu spitalul din Constanţa unde a murit o tânără după naştere

    Blocul operator şi secţia de terapie intensivă a spitalului privat din Constanţa unde o tânără a murit la scurt timp după naştere au fost închise, iar unitatea va funcţiona doar în regim ambulatoriu, anunţă ministrul Sănătăţii, Alexandru Rogobete.

    „Unitatea spitalicească privată va funcţiona în regim ambulatoriu, atât cât sigur îi se permite conform legislaţiei în vigoare. Ce se va întâmpla mai departe cu unitatea privată nu ştiu şi sper că dacă în această unitate sanitară va mai avea loc vreodată un act medical, el să fie făcut corespunzător şi respectând toate standardele”, a declarat ministrul.

    Pentru a preveni astfel de situaţii, Ministerul Sănătăţii anunţă o platformă digitală de supracontrol al modului în care sunt autorizate unităţile sanitare.

    „În ultima săptămână s-a creat un grup de lucru împreună cu colegii de la Corpul de Control şi de la Inspecţia Sanitară de Stat, în parteneriat cu Serviciul de Telecomunicaţii Speciale, pentru a realiza o platformă digitală”, a explicat Rogobete.

    Practic, fiecare document necesar pentru obţinerea avizului va fi încărcat de Direcţia de Sănătate Publică, iar specialiştii de la Inspecţia Sanitară de Stat şi Corpul de Control din Ministerul Sănătăţii vor valida sau nu acest aviz.

    Ministrul Sănătăţii a subliniat gravitatea situaţiei: „Din păcate, cred că asistăm în ultimele trei luni de mandat, cred că este a treia situaţie în care identificăm un aviz sanitar de funcţionare emis de către Direcţia de Sănătate Publică în mod ilegal”.

    Unitatea sanitară funcţiona din 2009 şi a fost autorizată anual de Direcţia de Sănătate Publică Constanţa, deşi nu respecta normele legale.

  • „Enigma din Silicon Valley”. Cum a ajuns un start-up nuclear fără venituri, licenţă de operare sau contracte de furnizare energie să valoreze peste 20 de miliarde de dolari pe Bursa din New York

    Compania americană Oklo, specializată în tehnologie nucleară, a atins o evaluare bursieră de peste 20 de miliarde de dolari, în creştere cu peste 500% de la începutul anului, deşi nu are încă venituri, licenţă de operare pentru reactoare şi nici contracte de furnizare a energiei.

    Start-up-ul din Silicon Valley, susţinut de Sam Altman CEO-ul OpenAI şi cu legături apropiate de fostul secretar al energiei din administraţia Trump, îşi propune să livreze energie comercială începând cu 2027. Luna trecută, compania a demarat lucrările pentru primul său proiect-pilot în Idaho.

    Conducerea Oklo, asigurată de soţii Jacob şi Caroline DeWitte, promovează o nouă generaţie de reactoare modulare mici, care folosesc sodiu lichid în loc de apă pentru răcire. Compania mizează pe cererea uriaşă de energie a centrelor de date necesare „boom-ului” în inteligenţa artificială.

    Creşterea spectaculoasă a acţiunilor, alimentată în special de entuziasmul investitorilor de retail, a ridicat semne de întrebare în rândul experţilor.Totuşi, în ultimele cinci şedinţe bursiere, acţiunile Oklo au scăzut cu 20%, pe fondul temerilor legate de o evaluare suprainflamată.

    „Este un ciclu clasic de hype tehnologic. Majoritatea start-up-urilor din zona AI şi energie nu vor reuşi să se impună”, a avertizat Adam Stein, specialist nuclear la Breakthrough Institute.

    Criticii atrag atenţia şi asupra sprijinului politic de care a beneficiat Oklo. Fostul secretar al energiei din administraţia Trump, Chris Wright, a fost membru în boardul companiei, iar Oklo a primit acces la mai multe programe federale.