Blog

  • Pe catwalk

    SHARP a lansat cel mai mare televizor LCD din lume (diagonala de 2,7 metri) care va intra in magazine in vara. Pretul urmeaza sa fie anuntat.

     

    HITACHI a devenit campioana stocarii de informatie, cu un hard disc de 1 TB (1.000 GB), o capacitate suficienta pentru a inmagazina mii de filme. Intreaga colectie de carti a Congresului american ar intra pe 10 astfel de componente. Pret: 400 $.

     

    MOTOROLA a anuntat un parteneriat cu Warner Music Group, pentru lansarea pe piata a unor carduri de memorie incarcate cu hituri muzicale din anii ’70 si ’80 care pot fi ascultate pe telefonul mobil.

     

    LG a prezentat primul sau player hybrid Blu-ray Disc si HD DVD, inclusiv o varianta  pentru PC, pe nume „super Multi Blue“. Va fi lansat in curand, la un pret de 1.200 $.

     

    HP incearca piata cu TouchSmart PC, primul computer proiectat special pentru bucatarie. Va fi lansat in curand, are ecran tactil, iar conectat la cablul TV joaca si rolul de televizor. Va fi echipat cu Windows Vista.

     

    DirecTV va infiinta prima liga mondiala profesionista a gamer-ilor. Fiecare regiune (cele doua Americi, Marea Britanie, Europa, Orientul Mijlociu, Asia si Australia) va organiza campionate online pentru a-si desemna echipa campioana la jocuri video. Patru dintre acestea se vor infrunta intr-un Grand Slam, dupa modelul altor sporturi. Finala va avea loc, evident, in SUA.

     

    MICROROBOT a finalizat o noua generatie de roboti-mop care se deplaseaza autonom, analizeaza gradul de murdarie a podelelor, le aspira, le freaca si le spala dintr-o singura trecere. La final se duce singur la priza pentru a se alimenta.

     

    SANYO propune fotoliul de relaxare „Gravitatie zero“. Pozitia in care sta ocupantul este foarte relaxanta, fiind adoptata si de astronauti la lansarea in spatiu. Fotoliul executa un masaj delicat cu ajutorul a 24 de airbag-uri.

     

    SAMSUNG a lansat nu mai putin de cinci camere foto digitale, cu rezolutii cuprinse intre 6 si 10 megapixeli si la preturi convenabile.

     

    SANDISK a starnit interesul cu noul sau MP3 player Wi-Fi, considerat de unii drept un rival serios al celebrului iPod. Principalul avantaj al Sansa Connect, denumirea noului device, este ca se conecteaza la Internet wireless, oriunde identifica un hotspot, si isi „trage“ muzica. De asemenea, posesorii noului player isi vor putea trimite muzica unul altuia.

  • FORTE OPUSE PE CURSUL DE SCHIMB

    Mentionand de la bun inceput ca un pronostic exact pe evolutia cursului a devenit, in conditiile actuale, un joc cu hazardul, bancherii puncteaza totusi cateva elemente ce pot duce la aprecierea sau caderea brusca a leului.

     

    INVESTITIILE STRAINE DIRECTE: Vor continua sa vina si in 2007 – este o certitudine in viziunea tuturor analistilor. In privinta volumului, parerile difera insa: unii asteapta un nivel record, in timp ce altii spun ca va fi sensibil mai mic decat in 2006.

     

    FLUXURILE DE CAPITAL: Randamentele ridicate pe piata monetara, cresterea economica solida si oportunitatile de investitii din Romania in conditiile liberalizarii complete a pietei monetare la sfarsitul lui 2006 vor mentine la un nivel ridicat volumul intrarilor de valuta – investitii directe si speculative, cred analistii.

     

    REMITERILE DIN STRAINATATE: Vor ramane la un nivel considerabil ridicat, estimat de Daniel Buzatu de la Banca Romaneasca – la circa 1,5-2 miliarde de euro in primele sase luni ale anului.

     

    DEFICITUL COMERCIAL: Va continua sa creasca, in principal pe baza cresterii importurilor. Vlad Curteanu de la Finansbank estimeaza, spre exemplu, ca deficitul comercial ar putea creste cu peste 40% in 2007. Dupa primele zece luni ale anului, deficitul de cont curent s-a apropiat de 7,75 mld. euro, conform datelor BNR, in conditiile in care dezechilibrul comercial in aceeasi perioada s-a ridicat la circa 8,3 miliarde de euro.

     

    DOBANZI: Continuarea tendintei usor ascendente pentru rata dobanzii de referinta a zonei euro, coroborata cu expectatia de reducere a dobanzilor pentru moneda nationala, poate genera deprecierea leului.

     

    INTERVENTII BNR: Posibila interventie a bancii centrale pentru a stopa aprecierea leului apare din ce in ce mai probabila, in opinia multora dintre bancheri.

     

    FACTORI PSIHOLOGICI: Deprecierea leului poate surveni si ca urmare a unor iesiri masive de capital speculativ, din cauza modificarii comportamentului investitorilor de portofoliu pe pietele emergente.

     

    SOCURI: Instabilitatea politica, modificarea politicii monetare si a regimului rezervelor minime obligatorii sunt de asemenea factori care pot provoca volatilitati ridicate ale cursului de schimb.

  • IMPACTUL ADERARII DIN ANUL 2004

    Polonia

     

    Aderarea la UE a generat cea mai puternica apreciere a monedei nationale dintre cele trei state din regiunea central europeana integrate la aceeasi data.



    Cehia

     

    Finalul de an 2004 a adus pentru coroana ceheasca o intarire abrupta in fata euro, dupa ce tot anul miscarile au fost de mult mai mica amploare.



    Ungaria

     

    Pe piata valutara maghiara aderarea la Uniunea Europeana a generat o volatilitate accentuata, cu miscari ale cursului euro/forint „in dinti de fierastrau“.

  • In trei pasi

    Suprafetele pe care jucam fotbal sau tenis sunt nu doar terenuri, ci constructii in adevaratul sens al cuvantului. Varianta ideala consta, spun investitorii, intr-o baza cu cel putin doua terenuri, facuta in parteneriat cu un proprietar de teren si care este inchiriata pentru joc in proportie de peste 80%.

     

    SUBSTRUCTURA: Terenul va fi construit pe o fundatie solida, care va fi asfaltata. Preturile (care variaza mult in functie de tipul solului si de materiale) pornesc de la 15 euro/mp si ajung pana la 30-40 euro/mp.

     

    SUPRAFATA DE JOC: Cele mai ieftine suprafete sintetice costa de la 10-13 euro/mp (cele mai ieftine variante) pana la 50-60 euro/mp (suprafete de competitie). Un raport bun calitate-pret este oferit de suprafetele care costa intre 23 si 27 euro/mp.

     

    ACOPERIRE: Pe timpul iernii, terenurile pot fi acoperite cu baloane care costa intre 50-60 euro pe metrul patrat de teren acoperit si 100 euro. Un balon cu care se poate acoperi un singur teren costa 25.000 de euro, pentru doua terenuri – 45.000 de euro, iar pretul devine cu atat mai avantajos cu cat se acopera cat mai multe terenuri cu un singur balon.

     

    DOTARI: Fileurile si stalpii pentru un teren costa aproximativ 500 de euro. Instalatia de nocturna porneste de la 2.300 de euro (varianta simpla a montarii de becuri cu halogen la inaltime) si poate atinge 12.000  de euro fara TVA, in baza unui proiect pro-fesionist si cu materiale de calitate.

  • DRUMUL LEULUI IN 2006

    APRECIERE: Pentru 2007, trendul pentru leu este clar de apreciere, crede Otilia Ciotau, senior economist la Piraeus Bank, bazandu-se pe experienta tarilor din valul de aderare 2004, care au avut de-a face cu o apreciere semnificativa a monedelor nationale. Leul are toate motivele sa urmeze aceeasi traiectorie, in cazul in care nu  se declanseaza o criza politica sau nu apare un factor major de instabilitate.

     

    SUSTENABILITATE: Data fiind dinamica deficitului de cont curent, o apreciere nominala puternica a cursului de schimb nu mai este posibila fara a avea un risc major de depreciere corectiva ulterioara, crede Ionut Dumitru, head of research la Raiffeisen Bank Romania. In opinia sa, leul se poate aprecia sustenabil in termeni reali cu 3-4% pe an, ceea ce ar putea permite o apreciere nominala de maxim 1-2% pe an.

     

    ADERARE: Intrarea efectiva in UE nu va fi resimtita spectaculos pe piata valutara, crede presedintele CEC, Eugen Radulescu, tot asa cum, adauga el, nici liberalizarea contului de capital nu a avut un impact sesizabil. Tendinta va fi, totusi, de apreciere a leului, atat ca urmare a intrarilor de capital, cat si a castigurilor de productivitate a muncii.

  • CINE A CASTIGAT PARIUL TRECUT?

    Nici unul dintre bancherii ce au facut prognoze la solicitarea BUSINESS Magazin la inceputul lunii iulie 2006 nu a anticipat forta leului pe final de an si raportul de 3,3817 lei/euro cu care acesta a incheiat luna decembrie. Multi s-au grabit atunci sa prezica leului o depreciere pe final de an, nelipsind nici asteptarile pentru cotatii spre 3,6 lei/euro.

     

    Banca

    Euro/leu

    Dolar/leu

    Alpha Bank

    3,50-3,55

    N/A

    BCR

    3,50-3,55

    2,88-2,93

    Carpatica

    3,42-3,47

    2,73-2,78

    Finansbank

    3,48-3,53

    2,65-2,70

    HVB Bank

    3,49-3,54

    N/A

    ING Bank

    3,43-3,48

    N/A

    OTP Bank

    3,47-3,52

    N/A

    Raiffeisen Bank

    3,58-3,63

    2,65-2,69

    Volksbank

    3,50-3,55

    2,65-2,70

    Unicredit

    3,48-3,53

    2,83-2,88

     

    N/A: Bancile nu au dorit sa faca previziuni;

    SURSA: BANCILE COMERCIALE

     

    Nici in privinta dolarului socotelile bancherilor nu s-au prea potrivit cu realitatea – cele mai optimiste previziuni au vazut un curs dolar/leu undeva in intervalul 2,65-2,69 lei/dolar. Verdictul final, consemnat de BNR in ultima zi a anului, a fost insa mult diferit – 2,5676 lei. Raportul dintre leu si dolar depinde insa de jocul intre euro si dolar, care a produs si el surprize mari. Pe ansamblu, in 2006 dolarul a pierdut peste 17% in fata leului, in timp ce moneda europeana a pierdut, in termeni nominali, circa 8%.

     

    Daca remiterile romanilor din strainatate, interventiile BNR si fluxurile comerciale au facut legea pe piata valutara din Romania pentru ceva ani, lucrurile s-au schimbat in 2006. Nici urma de interventii ale bancii centrale, remiteri cu impact relativ redus in lunile de vara si spre sfarsitul anului, iar fluxurile comerciale, din ce in ce mai mici ca pondere in totalul fluxurilor, nu au mai produs traditionala depreciere de sfarsit de an a leului.

  • MAI BINE DAM CU ZARUL

    In prima jumatate a anului, tendinta e clara: leul va continua sa se aprecieze. Verdictul, dat aproape in unanimitate de bancherii ce au raspuns invitatiei BUSINESS Magazin de a face o previziune, are insa cateva note de subsol: drumul nu va fi lin, nu sunt excluse caderi abrupte, iar tabloul poate oricand suferi inversari dramatice. 

     

    A incerca sa anticipezi acum in ce raport de forte se va afla leul cu principalele valute tocmai la sfarsitul lunii iunie este „chiar hazardat“, in opinia analistului-sef de la ABN Amro, Radu Craciun – unul dintre bancherii ce pana acum nu a refuzat niciodata pariul bianual pe curs al BUSINESS Magazin. „Motivul este ca nu poti gresi cu putin, ci cu foarte mult“, argumenteaza el – de altfel, si in asentimentul celorlalti bancheri.

     

    In opinia lui Craciun, in primele luni ale lui 2007 cursul va ramane probabil in zona 3,2-3,4 lei/euro, dar e greu de spus daca sfarsitul lui iunie il va mai prinde la aceste niveluri. „Ma astept la o corectie in a doua parte a anului“, spune Craciun, argumentand insa ca este greu de anticipat daca ea va veni inainte sau dupa jumatatea anului. Oricum, crede el, „minimul nu va fi atins la sfarsitul anului, ci undeva pe parcursul lui“. Despre variatii ample pe care le va simti leul in acest an, despre aprecieri puternice urmate de corectii, despre volatilitate fara precedent si totala impredictibilitate a modului in care se va misca moneda nationala in acest an vorbesc insa majoritatea bancherilor.

     

    Cu totii aduc in discutie, argumentandu-si punctul de vedere, o serie de factori „pozitivi“, ce ar sustine teoretic aprecierea monedei nationale: recenta intrare a Romaniei in Uniunea Europeana (ce va aduce in piata noi investitori care au asteptat acest moment pentru a veni), influxul de fonduri europene (ce vor trebui convertite in lei, sporind volumul de valuta de pe piata si incurajand astfel intarirea leului), investitiile straine directe (pentru care multi analisti anticipeaza un nivel record in 2007), influxuri tot mai mari de capital, remiterile muncitorilor romani din strainatate catre familii etc.

     

    De partea cealalta, printre motivele pentru care leul ar putea-o apuca pe panta deprecierii, se numara problema deja acuta a unor deficite ce se umfla si anul acesta, cresterea anticipata pentru dobanda din zona euro (fapt ce ar putea „deturna“, cel putin teoretic, o parte dintre investitii dinspre pietele emergente, cum este considerata cea romaneasca, spre aceasta zona) dar si schimbari in politica dusa de banca centrala (o posibila scadere a dobanzii de politica monetara a BNR ar diminua si ea randamentul oferit de moneda nationala). 

     

    Argumente valide si de o parte si de cealalta – dar tabloul general nu este un rezultat al adunarii si scaderii lor. Exista, alaturi de elementele cunoscute (sau cel putin previzibile) enumerate mai sus, si alte cateva necunoscute, ce pot duce in orice moment la o inversare a trendului general de apreciere. La loc fruntas in aceasta categorie bancherii plaseaza „surprizele“ politicii monetare a BNR, ce ar putea incerca sa evite o apreciere excesiva a cursului de schimb, dat fiind ca o corectie ulterioara ar pune in pericol procesul dezinflationist.

     

    Daca urmarim evolutiile inregistrate de Polonia, Ungaria, Slovacia si Cehia in anul aderarii, se poate lesne remarca faptul ca „obiectivul cel mai dificil de atins de catre bancile centrale a fost mentinerea trendului dezinflationist acumulat in anii precedenti aderarii“, pune problema Lucian Anghel, director executiv adjunct in trezoreria BCR. Si pentru BNR anul 2007 „va reprezenta un an dificil din punctul de vedere al atingerii obiectivului de inflatie“, argumenteaza Anghel, explicand ca in conditiile in care nivelul inflatiei se situeaza in jurul a 4% pe an, este foarte dificil de mentinut trendul constant de dezinflatie, mai ales atunci cand peste caracteristicile macroeconomice interne se pot suprapune oricand socuri externe.

     

    Tot la capitolul socuri, evenimente greu de anticipat ce ar putea determina in orice moment schimbari de directie a cursului, analistii mai enumera si o posibila scadere a ratei dobanzii de politica monetara sau a ratei rezervei minime obligatorii la lei. Adaugati aici eventualele iesiri masive de capital speculativ (daca investitorilor de portofoliu pe pietele emergente si-ar schimba comportamentul) sau instabilitatea politica – iar tabloul general se tulbura cu totul.

     

    Deloc surprinzator, in atari conditii, ca intre cea mai optimista previziune (in sensul aprecierii leului fata de euro) si cea mai pesimista estimare facuta de bancheri pentru finele lui iunie 2007 este o diferenta de mai bine de 0,25 lei (intre un curs de 3,25 lei/euro prognozat de analistii de la Bancpost, Emporiki Bank, Libra Bank si SanPaolo IMI Bank si unul de 3,5 lei/euro anticipat de Banca Carpatica). Diferenta ce poate parea usor de trecut la o prima vedere, insa pentru cei ce au un credit in euro, spre exemplu, o astfel de distanta intre doua cotatii poate insemna cateva zeci de lei mai putin de plata la rata, in fiecare luna.

     

    Distanta intre previziunile analistilor creste si mai mult atunci cand vine vorba despre ceea ce ar putea fi un maxim si un minim al cursului euro/leu. Pentru ca, laitmotiv deja in argumentatia lor din ultimul an, volatilitatea pietei valutare romanesti creste chiar si mai mult decat pana acum. „Este foarte posibil ca volatilitatea pietei sa fie mai ridicata“, puncteaza directorul trezoreriei de la Banca Transilvania, Luminita Runcan. Ea anticipeaza, de fapt, cel mai mare „tunel“ in care ar putea evolua leul in urmatoarele sase luni, vorbind de un minim al monedei europene de 3,20 lei/euro si un maxim de 3,60. Volatilitatea este determinata, in opinia Luminitei Runcan, de cresterea volumelor tranzactionate si de experienta jucatorilor. „Asteptam in prima parte a anului 2007 aparitia pe piata a unor jucatori noi“, explica ea, dand ca exemplu bancile care si-au anuntat in mod oficial venirea pe piata  romaneasca, cum este cazul portughezilor de la Millenium BCP.

     

    Dar „vor fi si altii interesati de expuneri pe leu“, adauga ea, atragand atentia asupra fondurilor speculative, dar si a Bursei de Valori, care „este un alt factor de influenta foarte, foarte important al pietei valutare“. Opinie sustinuta si de Ciprian Amafteesei, seful departamentului de trezorerie de la SanPaolo IMI Bank Romania, care apreciaza ca, alaturi de marii jucatori externi pe cursul de schimb, se vor adauga din 2007 si cei ce doresc sa-si construiasca portofolii pe piata de capital romaneasca si pe piata titlurilor de stat. Cotatiile trezorierului de la SanPaolo arata un nivel de 3,23 lei/euro, cu un minim de 3,2 si un maxim de 3,45. Tot cam in jurul acestei valori vad si clujenii de la Banca Transilvania leul in vara: 3,29-3,34 pentru raportul cu euro si, in conditiile unui curs euro/dolar de 1,35, un raport de 2,43-2,48 lei pentru un dolar.  

     

    Volatilitatea pietei va fi „sporita“ si in viziunea Rozaliei Pal, senior economist la UniCredit Romania, care formuleaza estimarile si in numele HVB Tiriac Bank, in perspectiva iminentei fuziuni a celor doua banci. Dupa prognozele bancilor pe care le reprezinta, cursul de schimb pentru tot anul 2007 va atinge o medie de 3,43 lei/euro – cifra ce reprezinta o apreciere fata de media de 3,52 previzionata pentru 2006. Argumentele ce stau la baza acestei estimari sunt cam aceleasi: cresterea atractivitatii Romaniei in ochii investitorilor straini, dar si a fluxului de investitii straine directe. Pe termen mai scurt, pentru finele lunii iunie 2007, estimarile Unicredit/HVB Tiriac Bank vorbesc despre  un curs de 3,40-3,45 lei/euro si 2,55-2.60 lei/dolar. „Pot insa aparea variatii ale cursului pe termen scurt“, adauga Rozalia Pal, generate de faptul ca piata valutara va fi determinata tot mai mult de fluxurile financiare externe (asa cum sunt si portofoliile de investitii pe termen scurt). Variatii ce pot duce leul pana la un maxim de circa 3,3 lei/euro, dar la fel de bine si catre un minim de 3,45.

     

    Dar amploarea variatiilor de curs mai depinde si de altceva: 2007 ar putea fi anul in care, dupa mai bine de un an in care a lipsit cu desavarsire din piata valutara, banca centrala ar putea sa-si faca din nou simtita prezenta direct. O fluctuatie prea mare, cum este si aprecierea accentuata din ultimele saptamani, „ar putea determina interventii directe din partea BNR“, este de parere Rozalia Pal.

     

    In cursul anului trecut, leul s-a intarit cu 8% in termeni nominali fata de euro, sprintand pe ultima suta de metri a anului si incheind anul la un neasteptat raport 3,38 lei/euro. Practic, nici unul dintre analistii ce au facut, in iunie 2006 previziuni pentru ultima zi a anului nu a anticipat o asemenea evolutie, cel mai aproape situandu-se Banca Carpatica, cu o estimare de 3,42-3,47 lei/euro.

     

    Posibila interventie a bancii centrale pentru a stopa aprecierea leului intra, in opinia reprezentantilor Romexterra Bank, in categoria socurilor ce pot aparea in prima jumatate a anului pe piata valutara. Alaturi de interventia BNR, „distorsionarea raportului dintre cerere si oferta“ mai poate veni si ca urmare a unor iesiri masive de capital speculativ, survenite din cauza modificarii de comportament al investitorilor de portofoliu pe pietele emergente. Instabilitatea politica, modificarea politicii monetare si a regimului rezervelor minime obligatorii sunt de asemenea factori care pot provoca volatilitati ridicate ale cursului de schimb, in viziunea bancherilor de la Romexterra. Tragand linie si adunand, ei anticipeaza ca „este posibila atingerea unui nivel de 3,22 lei/euro“. Dar la fel de bine, in conditiile unei schimbari de perceptie a investitorilor de portofoliu sau ale unor eventuale interventii din partea autoritatii monetare, e posibila si o miscare inversa, pana la 3,55 lei/euro. Concluzia, si in acest caz, este una singura: piata valutara va inregistra o crestere a volatilitatii in primele sase luni ale anului 2007.

     

    Dar care ar putea fi nivelul la care banca centrala ar putea ajunge sa considere ca este prea mult? „Ceva interventii“ ale BNR pe piata valutara sunt mai probabile, dupa parerea lui Florin Constantinescu, arbitrajist la Banca Carpatica, daca raportul euro/leu va scadea „pe la 3,27“. El anticipeaza pentru finele lunii iunie un curs de 3,45-3,50 lei/euro (unul dintre cele mai defavorabile monedei nationale dintre toate previziunile avansate de bancheri), iar pentru dolar un raport de 2,67-2,72 lei/dolar. Pe de alta parte, daca BNR va decide diminuarea dobanzilor, eveniment „posibil in trimestrele unu si doi“, in opinia lui Constantinescu, cursul ar putea creste si spre 3,55-3,60 leu/euro. „Va fi sau nu interventie pe piata valutara in 2007?“, se intreaba retoric si Otilia Ciotau, senior economist la Piraeus Bank, apreciind ca aceasta s-ar putea intampla „in cazurile extreme, cum ar fi spargerea nivelului de 3,2 de catre perechea euro/leu“.

     

    In rest, este de parere Ciotau, banca centrala se va limita probabil la a lasa mai multa lichiditate in piata, evitand sa sterilizeze in totalitate excesul de lei, cum se angajase in prealabil. Prima licitatie din 2007, desfasurata pe 3 ianuarie, reflecta o astfel de atitudine din partea bancii centrale, care a sterilizat numai 8,52% din volumul total oferit de bancile comerciale. Continuarea pe termen scurt a acestei politici de limitare a volumului sterilizat i-ar putea descuraja in cele din urma pe investitorii monetari pe termen scurt ce urmaresc fructificarea diferentialului de dobanda intre lei si valutele straine, explica si oficialii Libra Bank. Mai mult, astfel de investitori ar putea considera ca plasamentele lor in lei au ajuns la finalul ciclului investitional odata cu aderarea Romaniei la Uniunea Europeana, decizand „culegerea roadelor“. Aceste retrageri ar putea genera cumparari semnificative de valuta, iar presiunea lor s-ar putea regasi intr-o depreciere a leului.

     

    Astfel de „perturbatii“, dupa cum le numesc bancherii de la Libra, ar veni insa pe un trend general de apreciere, care ar trebui sa continue „in mod normal“ si in prima jumatate a anului 2007, chiar daca este de asteptat ca amploarea miscarilor sa fie mult mai mica. Principalul motor al acestei intariri a leului il vor constitui intrarile de capital catre economia romaneasca, atat pe canale private, cat si sub forma asistentei primite din partea Uniunii Europene. In acest context general, previziunile bancherilor de la Libra sunt pentru un curs de 3,25-3,33 lei/euro, cu un interval de oscilatie intre 3,20 si 3,45.

     

    Tot „jocurile“ de sterilizare partiala (lasand mai multa lichiditate in piata, pentru a micsora dobanzile interbancare pe termen scurt si a descuraja fluxurile speculative) pe care le va face uneori banca centrala apar si in comentariul dealerului de la Volksbank, Ciprian Mihai. In opinia sa, BNR nu va umbla insa prea abrupt la dobanzi, facand „probabil doar ajustari relativ mici ale dobanzii de politica monetara in prima jumatate a anului“. In aceste conditii, randamentele ridicate pe piata monetara, cresterea economica solida si oportunitatile de investitii din Romania, in conditiile liberalizarii complete a pietei monetare la sfarsitul lui 2006, vor mentine la un nivel ridicat si anul urmator volumul intrarilor de valuta sub forma investitiilor directe si speculative. Chiar daca uneori este posibil sa existe inchideri de pozitii speculative cand cursul de schimb ajunge destul de atractiv sau cand sunt schimbari in perceptia investitorilor nerezidenti fata de economiile emergente, „trendul principal va fi probabil tot in sensul aprecierii leului“, crede Mihai.

     

    Si el anticipeaza ca banca centrala va fi „ceva mai activa decat anul acesta pe piata valutara“, pentru a evita aprecierea excesiva a leului si cresterea deficitului balantei comerciale. Un posibil interval pentru perechea euro/leu la sfarsitul lui iunie avansat de dealerul din trezoreria Volksbank Romania este de 3,30-3,35, cu un minim de de 3,2 lei/euro si un maxim de 3,5.

     

    Interventia directa pe piata valutara nu este insa singura miscare prin care banca centrala poate lupta cu un leu prea agresiv. BNR va incerca sa evite o apreciere excesiva a cursului de schimb, pentru ca o corectie ulterioara ar pune in pericol procesul dezinflationist, este de parere Ionut Dumitru, seful departamentului de cercetare de la Raiffeisen Bank. Motiv pentru care, anticipeaza el, banca centrala ar putea decide in curand o relaxare a politicii sale monetare – altfel spus, o scadere a ratei dobanzii de politica monetara sau a ratei rezervei minime obligatorii la lei.

     

    La sfarsitul lunii decembrie, in ultima sedinta a Consiliului de Administratie din 2006, oficialii BNR au decis ca nu este nevoie sa modifice nimic: dobanda de politica monetara a ramas batuta in cuie la 8,75%, ca si rezervele minime obligatorii (de 20% la lei si 40% la valuta). O schimbare ar mai putea veni, cel mai curand, pe 9 februarie, cand bancherii din strada Lipscani se vor intalni din nou. Daca isi vor folosi insa armele din dotare pentru a incerca sa combata (prea) puternicul leu (fie in februarie, fie la sedintele urmatoare) este insa un subiect ce naste, printre analistii nostri, pareri cu totul si cu totul divergente.

     

    „Nu cred ca vor aparea schimbari majore in politica BNR“, este de parere Radu Craciun, de la ABN Amro. In opinia sa, banca centrala este cumva intre ciocan si nicovala, confruntata cu dilema alegerii intre o politica monetara mai stransa (ceea ce ar stimula un leu mai puternic) si o politica monetara mai relaxata (care i-ar dauna la inflatie, ducand la o inversare a tendintei dezinflationiste).

     

    De relaxare n-ar putea fi insa vorba in niciun caz, cred pe de alta parte oficialii Libra Bank, fiindca presiunea inflationista ce se va manifesta cu precadere in prima parte a anului (datorita alinierii unor preturi, tarife sau taxe) lasa putin loc de manevra BNR. Schimbarile de politica monetara se vor manifesta mai putin in ceea ce priveste intensitatea actiunilor bancii centrale si mai mult in domeniul instrumentarului folosit – probabil vor fi preferate cu predilectie reglajele prin intermediul pietei (al cererii si ofertei de moneda) si mai putin cele de natura administrativa (limitarea creditarii sau cresterea rezervelor minime obligatorii).

     

    Intr-un alt scenariu, banca centrala ar urma sa mentina dobanda de interventie la nivelul prezent de 8,75% in primele luni ale anului. Coroborat insa cu sterilizarea limitata a excedentului de lichiditate, puncteaza Cristina Turea, sef la departament de trezorerie la ProCredit Bank, o astfel de decizie  va influenta raportul euro/leu, pe de o parte in sensul aprecierii leului, atata vreme cat continua intrarile de capitaluri straine (atrase de dobanzi net superioare celor practicate pe piata comunitara) si pe de alta parte in sensul aprecierii euro (daca deficitul de cont curent urca la fel de puternic in prima jumatate a anului). Romania intra pe piata bancara europeana cu o dobanda de 8,75% – cea mai ridicata din zona comunitara, in apropiere situandu-se doar cea practicata de Ungaria, de 8%. In aceste conditii, analistul de la ProCredit avanseaza un curs de 3,38-3,43 lei/euro (cu un minim de 3,35 lei/euro si un maxim de 3,43) si unul de 2,5-2,60 lei/dolar (cu un minim de 2,55, respectiv un maxim de 2,70 lei/dolar).

     

    Exista insa si alte scenarii: in fata aprecierii leului, banca centrala va reactiona si chiar va cauta „sa anticipeze miscarile pietei“, in opinia lui Daniel Buzatu, chief dealer in trezoreria de la Banca Romaneasca. Astfel incat e posibila o reducere a dobanzilor de referinta si de politica monetara (in prezent la 8,75% pe an) in primele doua luni ale lui 2007. In caz contrar, o reducere a acestor rate de dobanda de catre BNR devine „foarte probabila“ in trimestrul al doilea. Ba mai mult, BNR ar putea fi chiar „fortata“ sa decida o reducere a dobanzii –  intrarile de capital putand presa asupra cursului valutar „dincolo de nivelul pe care il poate considera sustenabil“, in opinia presedintelui CEC, Eugen Radulescu. Pe de alta parte, atrage atentia Radulescu, putini sunt cei ce anticipeaza continuarea excedentului bugetar; iar un deficit fiscal ar presa asupra cererii interne si, in consecinta, ar genera presiuni inflationiste. Iar o reducere a dobanzilor nu mai pare binevenita atunci cand inflatia este in pericol. Pentru finele lunii iunie, Radulescu avanseaza un raport euro/leu in jur de 3,30-3,35 lei/euro, insa pentru dolar „nu se incumeta“ sa avanseze o valoare.

     

    Este insa la fel de posibil ca BNR „sa surprinda piata printr-o crestere a dobanzii“, pentru a asigura evolutia inflatiei in limitele prognozate pe termen mediu, contraargumenteaza Rozalia Pal de la Unicredit. Presiunile asupra ratei politicii monetare in directia unei eventuale cresteri a dobanzii s-au diminuat semnificativ in a doua jumatate a anului. Cauza principala a acestei diminuari este scaderea inflatiei de la 6% in luna august la 4,7% in noiembrie 2006. Dar in perspectiva in care, in a doua parte a anului, lupta BNR cu inflatia se anunta din nou aprinsa, „vedem riscuri ce pot conduce la o crestere a dobanzii de politica monetara cu 0,25 puncte procentuale“, pana la 9%, indica Pal. O scadere a dobanzii de politica monetara ar putea surveni, in acest scenariu, doar undeva in 2008.

    Diferentialul de dobanda favorabil leului fata de dolarul american sau euro „va ramane cel putin constant sau va creste“ si in opinia lui Vlad Curteanu, dealer in trezoreria Finansbank. Presiunile inflationiste vor incuraja BNR, in opinia sa, sa utilizeze o rata de politica monetara de cel putin 8,75%, in conditiile in care inflatia din prima jumatate a anului va fi stimulata de cresterile preturilor administrate care nu au fost inca efectuate, de cresterea cheltuielilor guvernamentale, precum si de competitia mai mare in atragerea fortei de munca, ce va determina o majorare a salariilor. Putem asista astfel la o stagnare a dezinflatiei si la o rata anualizata a inflatiei pentru primele sase luni de 5,6-6,1%, este de parere dealerul de la Finansbank.

     

    Mai mult, pana in iunie 2007 vor aparea deja primele efecte ale aderarii Romaniei la Uniunea Europeana: la fluxul de investitii straine se vor adauga si fondurile comunitare pe care tara noastra le va accesa. Iar in al doilea trimestru al anului, este posibil ca Ministerul de Finante sa imprumute o parte dintr-un total de opt miliarde de lei prin emisiuni de obligatiuni si certificate de trezorerie, crede Curteanu – caz in care leul va fi cumparat de catre investitorii straini ce vor subscrie o parte semnificativa din aceste emisiuni.

     

    Potrivit unui comunicat de presa dat publicitatii saptamana trecuta, Ministerul Finantelor va imprumuta in primele trei luni de pe piata interna 5,7 miliarde de lei (aproape 1,7 miliarde de euro). Reluarea, dupa mai bine de un an de pauza, a emisiunilor de titluri de stat va conduce la vanzari de euro contra leu si la miscari (in jos) ale dobanzilor la lei. In functie de rezultatele emisiunilor de titluri de stat in raport cu expectatiile pietei, „vom vedea atat miscari ale cursului de schimb cat si ale ratelor dobanzii“, anticipeaza Daniel Buzatu de la Banca Romaneasca.

     

    Puse laolalta, toate aceste motive il fac si pe dealerul de la Finansbank sa anticipeze ca, pana in iunie 2007, presiunea de apreciere asupra leului sa va relua si la sfarsitul acelei luni cursul euro/leu se va situa in intervalul 3,36-3,41. In ceea ce priveste dolarul, acesta poate scadea pana la nivelul de 1,34 dolari/euro, in principal din cauza mentinerii la un nivel ridicat a deficitului comercial al SUA si a unei posibile noi majorari a dobanzii de referinta pentru euro la 3,75%. In consecinta, crede Curteanu, dolarul va scadea si fata de leu pana in intervalul 2,50-2,55.

     

    Tabloul nu ar fi insa desavarsit fara a pune lucrurile intr-un context mai general, al unei piete ce depaseste cu mult granitele Romaniei: dupa liberalizarea accesului nerezidentilor la depozitele la termen in lei, din aprilie 2005, cursul de schimb al leului a devenit din ce in ce mai corelat cu cel al monedelor din tarile vecine. Si, chiar daca aceasta corelatie nu este inca foarte puternica, din cauza lipsei instrumentelor financiare si a volumelor destul de reduse tranzactionate in pietele financiare din Romania in comparatie cu tarile vecine, legatura nu poate fi ignorata. Cu atat mai mult cu cat, „chiar daca pentru prezent leul poate fi considerat in anumite privinte mai putin corelat cu forintul, zlotul sau coroana ceha“, in opinia lui Lucian Anghel, „pe viitor ne indreptam catre o corelatie stransa si directa“. In prezent, adauga el, leul este considerat de nerezidenti o valuta emergenta cu un nivel de corelatie mai redus fata de valutele din Polonia, Cehia, Ungaria si Slovacia, ce permite prin acumulare un hedging natural. Altfel spus, daca spre exemplu zlotul sau forintul se vor deprecia abrupt fata de euro, nu se va inregistra aceeasi corectie ca intensitate si asupra leului.

     

    Motive de corectii exista insa mult mai aproape, in chiar „ograda“ proprie, iar cresterea neintrerupta a deficitelor interne este cel mai des pomenit dintre acestea. Mai precis, spun in mare parte analistii, factorul principal de risc pentru cursul de schimb al leului ramane deficitul comercial in crestere al Romaniei, ce cauzeaza cresterea deficitului de cont curent. Dupa primele zece luni ale anului, deficitul de cont curent s-a apropiat de 7,75 miliarde de euro, conform datelor BNR, in conditiile in care dezechilibrul comercial in aceeasi perioada s-a ridicat la circa 8,3 miliarde de euro.

     

    „Conform estimarilor noastre, deficitul de cont curent a fost in 2006 in jur de 11% din PIB, fata de 8,7% din PIB in 2005“, avertizeaza Ionut Dumitru de la Raiffeisen Bank. Cifra pe care analistul bancii austriece o apreciaza ca „mai mult decat ingrijoratoare“, din perspectiva faptului ca finantarea acestuia cu investitii straine directe ar putea scadea substantial, spune el, spre 50% in 2007. In primele zece luni ale anului trecut, investitiile straine directe au atins un nivel record, ajungand la 7,9 miliarde de euro. Totusi, o acoperire insuficienta a deficitelor prin investitii straine ar putea putea schimba perceptia pietei, creand neincredere in randul investitorilor, si – in eventualitatea retragerii acestora de pe piata valutara romaneasca – o corectie a cursului de schimb. In opinia lui Dumitru, riscul de depreciere a monedei nationale creste cu cat moneda nationala se apreciaza si mai mult, moneda nationala fiind in acest moment supraevaluata.

     

    Parerile sunt divergente si pe aceasta tema – pentru ca, dupa unii, investitiile straine vor continua sa abunde si anul acesta, iar din acest punct de vedere deficitul comercial isi va „arata coltii“ abia in 2009-2010 (Ciprian Amafteesei, SanPaolo IMI Bank), iar intrarile de capital catre economia romaneasca, atat pe canale private, cat si sub forma asistentei primite din partea Uniunii Europene, la care se adauga si transferurile nerezidentilor, o vor putea sustine deficitul de cont curent (oficialii Libra Bank).

     

    Greu de tras o concluzie ferma si atotcuprinzatoare pentru toate argumentele pro si contra formulate de bancheri. Si totusi, chiar daca fiecare dintre ei are argumente diferite atunci cand isi sustin punctul de vedere, o tusa generala poate fi intuita: „cu zvacniri/corectii, combinate cu perioade de acalmie“, cum spune Lucian Anghel de la BCR, primele sase luni ale anului vor aduce atat aprecieri, cat si deprecieri consistente in intervale de timp reduse. Greu de anticipat cu exactitate, cu atat mai mult cu cat si tiparul general dupa care a evoluat cursul multa vreme s-a schimbat. Evolutiile ciclice ale leului – cu traditionala depreciere a monedei nationale la sfarsit de an – sunt deja istorie. Finele anului 2006 au demonstrat-o din plin, in conditiile in care aprecierea sustinuta a monedei nationale in raport cu euro a fost anticipata de putini analisti. Putine mai sunt, de acum, elementele certe pe care se poate baza o predictie, intr-un tablou general in care pe piata valutara isi spun cuvantul atat evenimentele interne, cat si conjunctura externa.

  • Proiecte

    Firmele care se ocupa cu amenajarea terenurilor sportive isi sustin activitatea, pe langa cererea din partea amatorilor de sport, si din proiecte institutionale lansate de autoritati sau de cluburile sportive.

     

    CLUBURI: Ca orice alt produs, si materialele din care este facuta o baza sportiva au o durata de viata limitata – intre 20 si 30 de ani, in functie de cum si cu ce a fost construita. In aceasta perioada expira durata de viata a multor cluburi sportive din tara, care vor renova. Ischia Sport a luat proiectul pentru renovarea totala a clubului Ceahlaul Piatra Neamt.

     

    AUTORITATI: Proiectul guvernamental „Sport in cartier“, care prevede constructia, in toate orasele din tara, a 1.000 de terenuri sportive, va incepe licitatiile in 2007.

     

    FIFA: Pana la „Sport in cartier“, firmele de profil au avut de lucru cu un program, FIFA Gold Project, in virtutea caruia, in parteneriat cu Federatia Romana de Fotbal, s-au construit pana acum 20 de terenuri de fotbal in cartierele din Bucuresti.

  • SE FAC PARIURILE

    BUSINESS Magazin a cerut dealerilor din bancile comerciale sa prognozeze cat vor fi euro si dolarul la mijlocul anului, pe 30 iunie.

     

    Banca

    Euro/Leu

    Dolar/Leu

    Banca Carpatica

    3,45-3,50

    2,67-2,72

    Banca Italo-Romena

    3,30

    2,65

    Banca RomaneascA

    3,34-3,39

    N/A

    Banca Transilvania

    3,29-3,34

    2,43-2,48

    Bancpost

    3,25-3,30

    N/A

    BCR

    3,39-3,44

    2,56-2,61

    CEC

    3,30-3,35

    N/A

    CR Firenze Daewoo

    3,45

    2,65

    Egnatia Bank

    3,30

    2,56

    Emporiki Bank

    3,25-3,30

    2,95-3,00

    Eximbank

    3,26-3,31

    2,51-2,56

    Finansbank

    3,36-3,41

    2,50-2,55

    Garanti Bank*

    3,38-3,43

    2,60-2,63

    ING

    3,45

    N/A

    Libra Bank

    3,25-3,33

    N/A

    Piraeus Bank

    3,28-3,33

    N/A

    ProCredit Bank

    3,38-3,43

    2,55-2,60

    Raiffeisen Bank

    3,40-3,45

    N/A

    Romexterra Bank

    3,28-3,33

    2,69*-2,73

    SanPaolo IMI Bank

    3,25

    N/A

    UniCredit/HVB Tiriac

    3,40-3,45

    2,55-2,60

    Volksbank Romania

    3,30-3,35

    N/A

     

    * valori rotunjite la a doua zecimala

    Alpha Bank, ABN Amro, BRD, Citibank, Mindbank, OTP Bank nu au facut previziuni            

    Sursa: bancile comerciale

  • La firul ierbii

    In ultimul an, in tara s-au construit terenuri de sport pe mai bine de 300.000 de metri patrati. Cu toate acestea, cererea ramane inca mai mare decat oferta.


    Din punctul din care priveste Radu Petre piata, unul din 20 de bucuresteni cu varsta intre 20 si 40 de ani face de cel putin trei ori pe luna un sport, fie ca e tenis, fie ca e fotbal, fie ca e vorba doar de fitness. Dincolo de statistici, directorul Sport Arena (importator de materiale pentru constructia de terenuri sportive, dar si investitor intr-o baza sportiva) este indreptatit sa creada ca mai e nevoie de ceva investitii pana ce oferta de terenuri de sport amenajate va satisface cererea: baza sportiva pe care a deschis-o cu un an in urma in zona Grozavesti a lucrat pe timpul verii non-stop: de la 8 dimineata pana a doua zi la 6 dimineata.

     

    Cererea a depasit estimarea de cinci ani de recuperare a investitiei pe care o facusera cei de la Sport Arena (care a construit anul trecut o baza sportiva cu un teren de fotbal si doua terenuri de baschet/tenis). „Dupa cum merg lucrurile, preconizam ca vom recupera investitia (de aproximativ 60.000 de euro) in doi-trei ani“, spune Radu Petre. Termenul de recuperare de cinci ani a unei investitii in sport este realist cand vorbim de o piata saturata, in care o baza sportiva are un grad de ocupare mediu de 65-75%. „Deocamdata, gradul de ocupare este de peste 90%, iar programul este ca la restaurant: de dimineata pana la ultimul client“, spune Marian Sotae, investitorul care a dezvoltat intr-un cartier din Bucuresti o baza sportiva cu 11 terenuri de tenis si piscina. Acesta este si motivul pentru care Marian Sotae si-a recuperat deja investitia pe care a inceput-o cu opt ani in urma, dar pe care a dezvoltat-o progresiv, iar acum se gandeste la o noua baza sportiva, in alt colt al Capitalei.

     

    Ce este insa saturatia cand vorbim de terenuri sportive de agrement? (Termenul exclude de la sine terenurile folosite de scoli, facultati sau cluburi pentru antrenamente). O medie acceptata in Europa este un teren (fie el de tenis, de fotbal sau de baschet) la 10.000 de locuitori. In Madrid, de exemplu, la 3,5 milioane de locuitori sunt 45 de cluburi (aproximativ 360 terenuri), plus alte baze mici cu cate unul-doua terenuri.

     

    Conform acestei cifre, Bucurestiul ar trebui sa aiba aproximativ 300 de terenuri (fiind luati in calcul 3 milioane de locuitori). Acum are in jur de 200 de terenuri de agrement, conform datelor Agentiei Nationale pentru Sport (ANS – care urmareste terenurile existente dupa certificatele acordate bazelor sportive unde se organizeaza si antrenamente). Dar exista cativa de „dar“: multe dintre acestea apartin unor companii sau institutii de stat si au circuit inchis, iar si mai multe nu sunt renovate, respectiv amenajate conform cu cerintele pietei.

     

    2006 a fost insa un an in care s-a investit mult in domeniu: conform datelor ANS, au venit din tara solicitari de acreditare pentru 240 de noi terenuri cu actionariat privat (solicitarile vin dupa ce terenul a fost finalizat). Aceasta inseamna, la o suprafata medie de 1.250 mp pentru un teren, o suprafata construita de 300.000 mp si investitii (la o medie de 35.000 euro/teren) de peste 8 milioane de euro. Cresterea accelerata a investitiilor private a facut ca terenurile inregistrate de federatii (mai ales la Federatia Romana de Tenis), in cea mai mare parte existente dinainte de 1989 si care sunt predominant baze de antrenament, sa devina minoritare in fata terenurilor pentru agrement, care sunt in proportie de 90% inchiriate de amatori.

     

    Dar si vechile baze isi gasesc locul in cresterea zonei private: din cauza ca terenul este foarte scump, multi investitori incheie parteneriate cu vechile cluburi. Cel mai cunoscut exemplu este al fostei baze „Cutezatorii“, preluata de fostul tenisman Dinu Pescariu, dar exemplele merg pana la investitii mai mici, cum este cea a unui antrenor de tenis – George Badea, care a preluat si a renovat patru terenuri in Complexul Sportiv Tei, unde face lectii cu juniori, dar inchiriaza si amatorilor, pentru a recupera banii investiti. 

     

    Amatorii sunt cea mai sigura varianta de recuperare a unei investitii, tinand cont de faptul ca preturile de inchiriere pe ora sunt inca mari. Apropierea de saturatie ar insemna ca preturile de inchiriere sa fie mai mici. In Madrid, de exemplu, pretul mediu pentru un teren de tenis este de 5 euro, iar pentru unul de fotbal de 15-20 de euro, dar in Bucuresti 10 euro costa un teren de tenis, iar unul de fotbal este 20-30 de euro. „Nu cred ca deschiderea de noi terenuri va ieftini piata, deoarece publicul roman este pretentios si plateste mai mult pentru un teren mai bun“, spune Radu Petre, care insista ca anul acesta a folosit ultimele tendinte din domeniu pentru a amenaja terenuri: parchetul de artar pentru terenurile in interior, preferat de majoritatea echipelor din NBA si folosit inclusiv la Jocurile Olimpice de la Atena, sau firul de iarba artificiala de 50 milimetri pentru suprafetele exterioare, certificat de FIFA si UEFA.

     

    Daca in Bucuresti preturile de inchiriere sunt mari, in provincie, unde piata abia a inceput sa existe efectiv, preturile sunt si mai mari. La Galati sau Braila, din cauza lipsei concurentei, investitorii-pionieri cer la inchiriere si 20 de euro la terenul de tenis ziua si aproape 30 de euro pentru nocturna. Asta in conditiile in care in Galati, de exemplu, exista doua terenuri de tenis si doua de fotbal, iar cererea este destula, dupa cum spune Cosmin Stroe, care a investit anul acesta intr-o baza sportiva intre Braila si Galati, cu patru terenuri, doua de minifotbal, doua de tenis. „Am investit 30.000 de euro pentru fiecare teren de tenis si 40.000 de euro pentru fiecare de fotbal“, spune Cosmin Stroe, care sustine ca a facut investitia „ca la carte“, deoarece firma lui, Ischia Sports, se ocupa de amenajarea terenurilor.

     

    Ar fi facut doar unul, sa vada clientii modul in care lucreaza si cum sunt materialele, dar pe parcurs s-a gandit ca merita sa faca mai mult decat un show-room si astfel a ajuns sa-si diversifice businessul: „Consideram ca pragul de rentabilitate se atinge nu cu un singur teren, ci de la doua terenuri in sus“, spune investitorul.

     

    Ischia Sports sau Sport Arena nu sunt exceptii de firme care se ocupa de fapt cu amenajarea de baze sportive si care isi fac propria baza „pentru referinte“. De fapt, cei mai multi investitori in terenuri sportive sunt din doua categorii: companii care se ocupa de renovare/amenajare de baze sportive, care au relatii cu producatorii si construiesc la preturi avantajoase, si „sportivii“ (fie amatori, fie oameni pasionati de un sport care au vrut sa faca sau au facut sport de performanta). In cazul acestora din urma, investitia a venit, cel putin initial, din dorinta de a oferi unor copii mai multe sanse de a face performanta. Fiecare club cu mai mult de doua-trei terenuri are cel putin un jucator pe care il considera „cel mai bun produs al investitiei sale“.

     

    La contactul cu businessul insa, chiar si aceasta categorie a investitorilor confirma ca tot inchirierea e solutia, dar incearca sa impace utilul cu placutul: „Antrenam copiii de obicei in jurul pranzului sau imediat dupa pranz, dat fiind ca seara mai ales, dar si dimineata, avem cereri de inchiriere pentru toata capacitatea“, spune Marian Sotae, proprietarul Tenis Club 2000. Pentru a acoperi cererea si pe timpul iernii, este necesara acoperirea terenului. Cu toate acestea, peste putine terenuri apare un balon la caderea frigului. Preturile destul de mari sunt legate de intretinerea unui astfel de balon, care presupune consumuri importante de gaz si curent electric. Sunt doua tipuri de baloane: presostatice si tensostatice. „Prima categorie functioneaza cu un motor care mentine in balon o presiune mai mare decat presiunea atmosferica normala. Acestea sunt mai ieftine (50-60 euro/mp de teren acoperit), dar au costuri mai mari de intretinere“, explica Silviu Cotofanu, reprezentantul firmei Smart Studios Romania, care importa echipamente pentru terenuri.

     

    Acesta spune ca pentru a se mentine balonul umflat jumatate de an (tot sezonul rece) se consuma cam 50.000 KW. Mai este si al doilea tip de balon, care se instaleaza pe un schelet metalic, este mai scump (aproximativ 100 euro/mp), dar are costuri mai mici, fiind necesara doar incalzirea lui (cam 5.000 metri cubi de gaz pe luna). Acesta mai are avantajul ca poate fi pastrat si pe timpul verii (inlaturati peretii exteriori si pastrata acoperirea), cand o ploaie buna face terenurile inutilizabile una-doua zile. „Durata de viata a unui astfel de balon este de sapte-zece ani, iar garantiile variaza intre trei si zece ani, in functie de proiect“, spune Cotofanu.

     

    Cu toate ca un balon ar asigura si iarna terenuri pline, putini sunt cei care fac aceasta investitie. „Nu am considerat ca este necesar un balon pentru cele trei-patru luni de iarna, nu se justifica investitia“, spune Radu Petre, care considera ca, in aceste luni, baza merge, doar ca fara profit: „E adevarat ca e frig si cererea e mai mica, dar pentru noi ajunge daca se joaca exact cat sa se acopere cheltuielile“. Si se joaca, dar numai fotbal si baschet, tenisul fiind impracticabil.

     

    Cosmin Stroe a considerat ca vremea mai rea de la Braila i-ar putea alunga clientii daca nu le asigura conditii, asa ca a pus baloane, dar numai pe terenurile de fotbal. „Terenurile de fotbal sunt oricum mult mai solicitate decat cele de tenis, avem abonamente si contracte cu firme si nu puteam sa nu le onoram“.

     

    Mai putin solicitate inseamna ca nu este cerere pana dimineata, dar investitorii, fie ca s-au axat pe fotbal, fie pe tenis, spun la unison ca sportul este, cel putin deocamdata, o afacere din care nu ai cum sa pierzi. Cel putin pana acum, pentru ca investitiile de anul acesta au redus din nerabdarea pe care o simteau cei ce, cu trei ani in urma, sunau cu cateva saptamani inainte doar ca sa joace o ora tenis. Cum aceasta afacere depinde insa de nivelul de trai al unor clienti dispusi la cheltuieli deloc legate de necesitatile de baza, faptul ca veniturile au crescut va da in continuare avant cererii de locuri pentru sport. Asadar, inca nu e destul.