BusinessMagazin

Blog

  • Un computer Apple-1, vândut personal de Steve Jobs în 1976, achiziţionat pentru 365.000 de dolari

    Computerul Ricketts Apple-1, numit astfel după primul său proprietar, Charles Ricketts, este singurul calculator Apple-1 despre care mai există documente care atestă că a fost vândut personal, în 1976, de Steve Jobs unui client, din casa familiei cofondatorului Apple, din Los Altos, în California, potrivit casei de licitaţii Christie’s.

    Suma obţinută la licitaţie pentru acest computer, de 365.000 de dolari, a fost puţin sub estimarea minimă a casei de licitaţii, care stabilise o valoarea între 400.000 şi 600.000 de dolari. În luna octombrie, organizaţia Henry Ford a plătit 905.000 de dolari pentru un computer din aceeaşi gamă.

    Dintre cele câteva sute de computere Apple-1 produse, mai există sub 50, potrivit datelor din domeniu.

    În cadrul aceleiaşi licitaţii, Rijksmuseum din Amsterdam, cu ajutorul a diferite fundaţii (Rembrandt Society, BankGiro Loterij, VSB fund, Mondriaan Fund) şi donatori privaţi, a cumpărat o figură bahică ce susţine un glob pământesc, lucrare de artă din secolul al XVII-lea, realizată de Adrien de Vries, plătind 27,9 milioane de dolari. Preţul estimat al sculpturii era situat între 15 milioane şi 25 de milioane de dolari.

    “Preţul obţinut urmează tendinţa actuală de obţinere a unor preţuri extraordinare pentru capodopere ale artei”, a declarat Jussi Pylkkanen, preşedinte global al casei Christie’s, care a şi condus licitaţia.

    Unul dintre obiectele a căror vânzare era cea mai aşteptată, pe care Christie’s l-a prezentat drept “vânzare excepţională”, a fost retras de la vânzare după 11 ore, când administratorii averii actriţei Joan Fontaine, care a murit în urmă cu un an, la vârsta de 96 de ani, au decis ca statueta Oscar, obţinută de Fontaine la categoria cea mai bună actriţă, pentru rolul din filmul “Suspiciune/ Suspicion”, din 1941, regizat de Alfred Hitchcok, să nu mai fie vândută alături de restul obiectelor din colecţia vedetei de cinema.

  • Consiliul Fiscal: Creşterea unor venituri în bugetul pe 2015 pare supraevaluată, iar unele cheltuieli, subestimate

    “La o analiză preliminară a agregatelor bugetare cuprinse în proiectul de buget pe baza datelor disponibile la acest moment, Consiliul fiscal îşi manifestă unele rezerve cu privire la nivelul prognozat al încasărilor aferente categoriilor «impozit pe venit», «contribuţii sociale», «impozit pe profit», «impozite şi taxe pe proprietate», care sunt prognozate a avansa mai rapid decât ar fi justificat de dinamica proiectată a bazelor macroeconomice relevante şi de măsurile de politică fiscală adoptate. De asemenea, pe partea de cheltuieli, o serie de categorii – «cheltuieli de personal», «cheltuieli cu bunuri şi servicii», «asistenţă socială» – par a fi uşor subevaluate având în vedere măsurile adoptate, precum şi execuţia bugetară aferentă anului 2014”, arată Consiliul Fiscal în Opinia privind Legea bugetului de stat şi Legea bugetului de asigurări sociale pentru anul 2015.

    Totodată, Consiliul arată că ajustarea deficitului bugetar în 2015 faţă de execuţia previzionată a anului curent pare a se realiza în mare parte prin reducerea cheltuielilor cu bunurile şi serviciile (cu 0,6 pp din PIB), informaţiile disponibile în acest moment neindicând modalitatea concretă prin care aceasta se va realiza.

    “În plus, creşterea prognozată a cheltuielilor de investiţii se bazează în cea mai mare parte pe o creştere proiectată spectaculoasă (aproape dublare faţă de execuţia bugetară din 2014) a absorbţiei fondurilor europene, care, deşi dezirabilă, pare foarte puţin probabil a se realiza, în timp ce cheltuielile de capital finanţate din surse proprii sunt proiectate a creşte faţă de nivelul foarte scăzut înregistrat în 2014 (ele scad semnificativ însă ca procent din PIB faţă de perioada 2010-2013)”, notează Consiliul.

    În aceste condiţii, cheltuielile de investiţii şi-ar putea continua în execuţie trendul descendent şi prin urmare, în opinia Consiliului Fiscal, o prioritizare a acestora este absolut obligatorie în vederea eficientizării lor şi maximizării efectului de multiplicare în economie.

    Consiliul Fiscal menţionează că a primit joi proiectul de buget, din partea Ministerului Finanţelor, şi că Guvernul intenţionează să aprobe documentul vineri, 12 decembrie, astfel că intervalul de timp pentru analiza, elaborarea şi aprobarea opiniei solicitate a fost prea scurt, şi în plus lipsesc setul integral de documente şi clarificări solicitate Finanţelor de către CF.

    În aceste condiţii, Consiliul Fiscal şi-a rezervat dreptul de a reveni în cursul săptamânii viitoare, până la discutarea şi aprobarea bugetului în Parlament, cu o completare a opiniei solicitate de MFP, pe măsură ce va primi documentaţia completă precum şi clarificările cerute şi după o analiză riguroasă a coordonatelor propuse ale politicii fiscal-bugetare aferente proiectului de buget pentru anul 2015 şi strategiei fiscal-bugetare 2015-2017.

    CF notează că proiectul de buget pentru anul 2015 are în vedere atingerea obiectivului pe termen mediu în 2015, în linie cu angajamentele reconfirmate de către Guvern prin Programul de Convergenţă 2014-2017 elaborat în luna aprilie a anului curent, efortul de ajustare structurală aferent anului 2015 fiind de circa 0,6 pp din PIB, semnificativ superior celui de 0,1 pp din PIB întreprins în anul 2014.

    Această ţintă corespunde unui deficit efectiv potrivit standardelor europene ESA2010 de 1,2% din PIB, în condiţiile în care componenta ciclică pentru anul 2015 a soldului bugetar a fost reevaluată de către Comisia Europeană de la -0,41% din PIB (în prognoza de toamnă 2013) la -0,27% din PIB (în prognoza de toamnă 2014), pe fondul reducerii deficitului de cerere faţă de proiecţiile iniţiale la 0,8% din PIB de la 1,2% din PIB.

    Astfel, ţinta iniţială de deficit în standarde ESA2010 aferentă anului 2015 de 1,4% din PIB, care ar fi asigurat respectarea MTO în 2015, a fost revizuită descendent, respectiv la 1,2% din PIB. Acestei ţinte îi corespunde un deficit în standarde cash conform proiectului de buget de circa 1,6% din PIB, ecartul dintre cele două metodologii fiind explicat în principal de achitarea în avans faţă de eşalonarea stabilită prin lege a unor drepturi de natură salarială câştigate în urma hotărârilor judecătoreşti, acestea fiind în cea mai mare parte deja înregistrate în execuţia bugetară potrivit standardelor europene încă din anul 2011. Astfel, la nivelul anului 2015 urmează să fie plătită o parte semnificativă din tranşa aferentă anului 2016 (circa 3,5 miliarde de lei potrivit informaţiilor disponibile la acest moment) în condiţiile în care tranşa aferentă anului 2015 a fost deja cuprinsă în execuţia bugetară pe anul curent, arată sursa citată.

    “La această ţintă se adaugă un ajustor de 0,25 pp din PIB pentru cofinanţarea proiectelor susţinute din fonduri europene, iar în urma aplicării acestuia, ţintele de deficit bugetar devin 1,45% din PIB potrivit standardelor europene ESA2010 şi 1,83% din PIB potrivit metodologiei cash (dacă absorbţia fondurilor UE nu se materializează, ţintele de deficit ramân 1.2% din PIB dupa standarde ESA2010 şi 1.6% din PIB după standarde cash). Astfel, proiectul de buget are în vedere o reducere a deficitului în standarde ESA de circa 0,8 pp din PIB (în condiţiile unui nivel estimat al acestuia pentru 2014 de 2% din PIB) şi de circa 0,6 pp din PIB potrivit metodologiei cash fără a lua în calcul ajustorul de 0,25 puncte procentuale în PIB pentru cofinanţarea proiectelor susţinute din fonduri europene”, se menţionează în opinia citată.

    Veniturile bugetului general consolidat sunt estimate la 226,36 miliarde de lei (31,9% din PIB), în timp ce cheltuielile sunt proiectate la 239,36 miliarde lei (33,7% din PIB), rezultând astfel un deficit bugetar de 1,8% din PIB.

    Bugetul a fost construit pe o creştere economică de 2,5%, un Produs Intern Brut estimat la 709,68 miliarde de lei şi o inflaţie anuală de 2,2%.

    Ministerele Muncii, Dezvoltării, Finanţelor, Fondurilor Europene, Agriculturii, Mediului, Transporturilor, Economiei vor avea bugete mai mari anul viitor, în timp ce alocările pentru ministerele Sănătăţii, Culturii şi Administraţiei şi Internelor vor fi mai mici.

    Consiliul Fiscal este o instituţie independentă, înfiinţată prin legea responsabilităţii fiscal-bugetare, şi compusă din cinci membri cu experienţă în domeniul politicilor macroeconomice şi bugetare. Membrii Consiliului Fiscal sunt numiţi prin hotărâre de către Parlament pe o perioadă de 9 ani, la propunerea Academiei Române, Băncii Naţionale a României, Academiei de Studii Economice Bucureşti, Institutului Bancar Român şi Asociaţiei Române a Băncilor, care nominalizează fiecare o singură persoană.

    Consiliul Fiscal evaluează proiecţiile macroeconomice avute în vedere la fundamentarea prognozei de venituri a bugetului general consolidat, estimează impactul pachetelor de măsuri de natură a influenţa soldul bugetar, analizează execuţia bugetară şi măsura în care aceasta corespunde ţintelor propuse, monitorizează respectarea regulilor fiscale, emite recomandări privind politica fiscală curentă şi viitoare.

  • Consiliul Fiscal: Creşterea unor venituri în bugetul pe 2015 pare supraevaluată, iar unele cheltuieli, subestimate

    “La o analiză preliminară a agregatelor bugetare cuprinse în proiectul de buget pe baza datelor disponibile la acest moment, Consiliul fiscal îşi manifestă unele rezerve cu privire la nivelul prognozat al încasărilor aferente categoriilor «impozit pe venit», «contribuţii sociale», «impozit pe profit», «impozite şi taxe pe proprietate», care sunt prognozate a avansa mai rapid decât ar fi justificat de dinamica proiectată a bazelor macroeconomice relevante şi de măsurile de politică fiscală adoptate. De asemenea, pe partea de cheltuieli, o serie de categorii – «cheltuieli de personal», «cheltuieli cu bunuri şi servicii», «asistenţă socială» – par a fi uşor subevaluate având în vedere măsurile adoptate, precum şi execuţia bugetară aferentă anului 2014”, arată Consiliul Fiscal în Opinia privind Legea bugetului de stat şi Legea bugetului de asigurări sociale pentru anul 2015.

    Totodată, Consiliul arată că ajustarea deficitului bugetar în 2015 faţă de execuţia previzionată a anului curent pare a se realiza în mare parte prin reducerea cheltuielilor cu bunurile şi serviciile (cu 0,6 pp din PIB), informaţiile disponibile în acest moment neindicând modalitatea concretă prin care aceasta se va realiza.

    “În plus, creşterea prognozată a cheltuielilor de investiţii se bazează în cea mai mare parte pe o creştere proiectată spectaculoasă (aproape dublare faţă de execuţia bugetară din 2014) a absorbţiei fondurilor europene, care, deşi dezirabilă, pare foarte puţin probabil a se realiza, în timp ce cheltuielile de capital finanţate din surse proprii sunt proiectate a creşte faţă de nivelul foarte scăzut înregistrat în 2014 (ele scad semnificativ însă ca procent din PIB faţă de perioada 2010-2013)”, notează Consiliul.

    În aceste condiţii, cheltuielile de investiţii şi-ar putea continua în execuţie trendul descendent şi prin urmare, în opinia Consiliului Fiscal, o prioritizare a acestora este absolut obligatorie în vederea eficientizării lor şi maximizării efectului de multiplicare în economie.

    Consiliul Fiscal menţionează că a primit joi proiectul de buget, din partea Ministerului Finanţelor, şi că Guvernul intenţionează să aprobe documentul vineri, 12 decembrie, astfel că intervalul de timp pentru analiza, elaborarea şi aprobarea opiniei solicitate a fost prea scurt, şi în plus lipsesc setul integral de documente şi clarificări solicitate Finanţelor de către CF.

    În aceste condiţii, Consiliul Fiscal şi-a rezervat dreptul de a reveni în cursul săptamânii viitoare, până la discutarea şi aprobarea bugetului în Parlament, cu o completare a opiniei solicitate de MFP, pe măsură ce va primi documentaţia completă precum şi clarificările cerute şi după o analiză riguroasă a coordonatelor propuse ale politicii fiscal-bugetare aferente proiectului de buget pentru anul 2015 şi strategiei fiscal-bugetare 2015-2017.

    CF notează că proiectul de buget pentru anul 2015 are în vedere atingerea obiectivului pe termen mediu în 2015, în linie cu angajamentele reconfirmate de către Guvern prin Programul de Convergenţă 2014-2017 elaborat în luna aprilie a anului curent, efortul de ajustare structurală aferent anului 2015 fiind de circa 0,6 pp din PIB, semnificativ superior celui de 0,1 pp din PIB întreprins în anul 2014.

    Această ţintă corespunde unui deficit efectiv potrivit standardelor europene ESA2010 de 1,2% din PIB, în condiţiile în care componenta ciclică pentru anul 2015 a soldului bugetar a fost reevaluată de către Comisia Europeană de la -0,41% din PIB (în prognoza de toamnă 2013) la -0,27% din PIB (în prognoza de toamnă 2014), pe fondul reducerii deficitului de cerere faţă de proiecţiile iniţiale la 0,8% din PIB de la 1,2% din PIB.

    Astfel, ţinta iniţială de deficit în standarde ESA2010 aferentă anului 2015 de 1,4% din PIB, care ar fi asigurat respectarea MTO în 2015, a fost revizuită descendent, respectiv la 1,2% din PIB. Acestei ţinte îi corespunde un deficit în standarde cash conform proiectului de buget de circa 1,6% din PIB, ecartul dintre cele două metodologii fiind explicat în principal de achitarea în avans faţă de eşalonarea stabilită prin lege a unor drepturi de natură salarială câştigate în urma hotărârilor judecătoreşti, acestea fiind în cea mai mare parte deja înregistrate în execuţia bugetară potrivit standardelor europene încă din anul 2011. Astfel, la nivelul anului 2015 urmează să fie plătită o parte semnificativă din tranşa aferentă anului 2016 (circa 3,5 miliarde de lei potrivit informaţiilor disponibile la acest moment) în condiţiile în care tranşa aferentă anului 2015 a fost deja cuprinsă în execuţia bugetară pe anul curent, arată sursa citată.

    “La această ţintă se adaugă un ajustor de 0,25 pp din PIB pentru cofinanţarea proiectelor susţinute din fonduri europene, iar în urma aplicării acestuia, ţintele de deficit bugetar devin 1,45% din PIB potrivit standardelor europene ESA2010 şi 1,83% din PIB potrivit metodologiei cash (dacă absorbţia fondurilor UE nu se materializează, ţintele de deficit ramân 1.2% din PIB dupa standarde ESA2010 şi 1.6% din PIB după standarde cash). Astfel, proiectul de buget are în vedere o reducere a deficitului în standarde ESA de circa 0,8 pp din PIB (în condiţiile unui nivel estimat al acestuia pentru 2014 de 2% din PIB) şi de circa 0,6 pp din PIB potrivit metodologiei cash fără a lua în calcul ajustorul de 0,25 puncte procentuale în PIB pentru cofinanţarea proiectelor susţinute din fonduri europene”, se menţionează în opinia citată.

    Veniturile bugetului general consolidat sunt estimate la 226,36 miliarde de lei (31,9% din PIB), în timp ce cheltuielile sunt proiectate la 239,36 miliarde lei (33,7% din PIB), rezultând astfel un deficit bugetar de 1,8% din PIB.

    Bugetul a fost construit pe o creştere economică de 2,5%, un Produs Intern Brut estimat la 709,68 miliarde de lei şi o inflaţie anuală de 2,2%.

    Ministerele Muncii, Dezvoltării, Finanţelor, Fondurilor Europene, Agriculturii, Mediului, Transporturilor, Economiei vor avea bugete mai mari anul viitor, în timp ce alocările pentru ministerele Sănătăţii, Culturii şi Administraţiei şi Internelor vor fi mai mici.

    Consiliul Fiscal este o instituţie independentă, înfiinţată prin legea responsabilităţii fiscal-bugetare, şi compusă din cinci membri cu experienţă în domeniul politicilor macroeconomice şi bugetare. Membrii Consiliului Fiscal sunt numiţi prin hotărâre de către Parlament pe o perioadă de 9 ani, la propunerea Academiei Române, Băncii Naţionale a României, Academiei de Studii Economice Bucureşti, Institutului Bancar Român şi Asociaţiei Române a Băncilor, care nominalizează fiecare o singură persoană.

    Consiliul Fiscal evaluează proiecţiile macroeconomice avute în vedere la fundamentarea prognozei de venituri a bugetului general consolidat, estimează impactul pachetelor de măsuri de natură a influenţa soldul bugetar, analizează execuţia bugetară şi măsura în care aceasta corespunde ţintelor propuse, monitorizează respectarea regulilor fiscale, emite recomandări privind politica fiscală curentă şi viitoare.

  • Cei cinci reţinuţi în dosarul preşedintelui CJ Timiş au fost arestaţi

    Decizia nu este definitivă, putând fi contestată la Curtea de Apel Bucureşti.

    În dosarul de corupţie privind atribuirea unor contracte, la Direcţia Naţională Anticorupţie (DNA) au avut loc audieri maraton, începând de miercuri după-amiază, la finalul cărora procurorii au decis ca preşedintele Consiliului Judeţean Timiş, Titu Bojin, să fie cercetat sub control judiciar, pe o perioadă de 60 de zile, începând din 11 decembrie până în 8 februarie 2015 inclusiv, iar alte cinci persoane să fie reţinute.

    Direcţia Naţională Anticorupţie (DNA) arăta, într-un comunicat de presă transmis agenţiei MEDIAFAX, că în urma audierilor începute miercuri, procurorii au dispus reţinerea omului de afaceri George Didilă, care controlează mai multe societăţi, el fiind suspectat de instigare la abuz în serviciu, abuz în serviciu, dare de mită, instigare la folosire, în orice mod, direct sau indirect, de informaţii ce nu sunt destinate publicităţii ori permiterea accesului unor persoane neautorizate la aceste informaţii.

    Procurorii au emis ordonanţe de reţinere şi pe numele lui Marcel Mihoc, consilier judeţean în CJ Timiş, cercetat pentru instigare la abuz în serviciu şi complicitate la abuz în serviciu, precum şi pentru Alexandru Teodor Gavriş, director în cadrul Societăţii Naţionale de Transport Feroviar de Călători. Arestat la domiciliu într-un alt dosar, Gavriş este acuzat de instigare la abuz în serviciu şi abuz în serviciu.

    În acelaşi dosar au fost reţinuţi Gabriel Telu Protopopu, consilier în cadrul Corpului de Control al Directoratului de la Societatea Naţională de Transport Feroviar de Călători, pentru abuz în serviciu, instigare la abuz în serviciu şi instigare la folosire, în orice mod, direct sau indirect, de informaţii ce nu sunt destinate publicităţii ori permiterea accesului unor persoane neautorizate la aceste informaţii, Daniel Ninel Cosmineanu, şef al Biroului Aprovizionare de la CFR Călători Cluj, pentru luare de mită, folosire, în orice mod, direct sau indirect, de informaţii ce nu sunt destinate publicităţii ori permiterea accesului unor persoane neautorizate la aceste informaţii şi de abuz în serviciu.

    Preşedintele CJ Timiş este obligat, ca în perioada controlului judiciar, să nu plece din ţară fără încuviinţarea procurorilor, să meargă la DNA central ori de câte ori este chemat, să se prezinte la Poliţia Remetea Mare în zilele stabilite cu poliţiştii, să anunţe anchetatorii dacă îşi schimbă locuinţa, să nu ia legătura cu celelalte persoane cercetate sau suspectate în cauză, să nu deţină, să nu folosească şi să nu poarte arme.

    Procurorii Direcţiei Naţionale Anticorupţie au făcut percheziţii, miercuri, la sediul Consiliului Judeţean Timiş, la 17 primării din judeţ şi la Asociaţia Dezvoltare Intercomunitară Apă-Canal Timiş (care funcţionează în sediul CJ). De asemenea, au fost făcute percheziţii la locuinţa preşedintelui CJ Timiş, Titu Bojin, din comuna Remetea Mare, la locuinţa lui George Didilă din Bucureşti, şi la sediul firmei controlate de acesta, SC Ecomet West SRL, tot din Capitală. Anchetatorii au descins şi la depourile CFR Călători din Bucureşti, Timişoara, Cluj, Braşov, Sibiu, Ploieşti, Arad, Suceava şi Iaşi,

    Preşedintele CJ Timiş a fost ridicat, miercuri dimineaţă, de anchetatori din sediul Consiliului Judeţean Timiş şi dus la DNA central, unde a fost audiat mai multe ore, în final fiind lăsat să plece, după ce în cazul său anchetatorii au luat măsura controlului judiciar.

    Tot la DNA central au fost audiaţi consilierul judeţean Marcel Mihoc (PSD) şi vicepreşedintele Autorităţii pentru Valorificarea Arhivelor Statului Stan Popa.

    În acelaşi dosar, la DNA Timiş au fost audiaţi 17 primari din judeţ, precum şi Claudiu Ilaş – managerul Muzeului Satului Bănăţean, Marţian Corneliu Doroş – director în cadrul Direcţiei de Prestări Servicii Timiş, Ervin Luci – director la Administraţia Bazinală a Apelor Banat, Horaţiu Mircea Simion – directorul regional al Direcţiei Regionale Drumuri şi Poduri Timişoara şi Aurel Costin Purceld – directorul economic al Direcţiei Regionale Drumuri şi Poduri Timişoara.

    Astfel, au fost audiaţi primarul oraşului Buziaş, Alger Viorel Ilaş, primarul oraşului Recaş, Paul Teodor, primarul comunei Boldur, Constantin-Cristian Stoi, primarul comunei Parţa, Mihai Petricaş, primarul comunei Otelec, Csaba-Zoltan Szabo, primarul comunei Victor Vlad Delamarina, Ioan Sima, primarul comunei Satchinez, Dan Florin Ion, primarul comunei Beba Veche, Ioan Bohâncanu, primarul comunei Margina, Ionel Costa, primarul comunei Jimbolia, Darius Adrian Postelnicu, primarul comunei Comloşu Mare, Ovidiu Nicolae Ştefănescu, primarul comunei Chevereşu Mare, Marcel Muia, primarul comunei Cărpiniş, Ioan Sima, primarul comunei Şandra, Luchian Savu, primarul comunei Lovrin, Vasile Graur, primarul comunei Birda, Gheorghe Marius Stoian, şi primarul comunei Voiteg, Tudor Nicolae Marinescu.

    Potrivit unor documente ale procurorilor, obţinute de MEDIAFAX, Titu Bojin, folosindu-se de funcţia de preşedinte al CJ Timiş şi de poziţia de lider al filialei judeţene a PSD, ar fi identificat primării din Timiş, conduse de aleşi locali din PSD, cu care George Didilă, prin SC Ecomet West SRL, a încheiat contracte de achiziţii publice, cu atribuire directă. În acest demers, Didilă ar fi fost sprijinit atât de Titu Bojin, cât şi de consilierul judeţean Marcel Mihoc.

    Procurorii îl suspectează pe Bojin că direcţiona alocări bugetare din bugetul Consiliului Judeţean Timiş către unităţi administrativ teritorial din judeţ, în vederea finanţării contractelor pe care acestea le aveau în derulare cu SC Ecomet West SRL.

    Anchetatorii au mai stabilit că, în cazul în care primăriile care au încheiat contracte cu SC Ecomet West SRL tergiversau plata contractelor încheiate, George Didilă apela tot la Titu Bojin pentru a determina primarii să plătească, cu celeritate, aceste contracte.

    Întrucât unele dintre primăriile care au încheiat astfel de contracte cu SC Ecomet West SRL nu aveau prevăzute în buget fonduri pentru plata produselor achiziţionate, consilierul judeţean Marcel Mihoc ar fi promis, la data încheierii contractelor, alocarea fondurilor necesare cu ocazia rectificărilor bugetare, se mai arată în documentele citate.

    Sumele de bani obţinute din contracte erau virate în conturile societăţii Ecomet West SRL, administrată de către Marius Didilă, care îl anunţa pe George Didilă, iar acesta îi transmitea lui Bojin şi Mihoc situaţia încasărilor din contractele încheiate, potrivit aceloraşi documente.

    Pe de altă parte, potrivit anchetatorilor, depourile CFR Călători din Bucureşti şi nouă judeţe, percheziţionate în acest dosar, ar fi dat preferenţial contracte de furnizare de produse în valoare de peste 191.000 de lei.

    În toate cazurile, contractele ar fi fost atribuite, la intervenţia lui Teodor Gavriş, fost director Tracţiune din CFR Călători, de către şefii depourilor companiei, firmei Ecomet West SRL, controlată de George Didilă. După ce îi determina pe şefii depourilor să atribuie contracte firmei lui Didilă, Gavriş făcea demersurile necesare pentru ca subunităţile companiei feroviare să primească fondurile necesare achitării contravalorii produselor achiziţionate, susţin anchetatorii.

    Titu Bojin este preşedinte al Consiliului Judeţean Timiş din anul 2012, după ce anterior a condus, timp de zece ani, Direcţia Apelor Banat. De asemenea, el a fost primar al localităţii Remetea Mare încă din anul 1986. Bojin a fost şi consilier judeţean în CJ Timiş, timp de trei mandate.

    Bojin este membru al PSD încă de la formarea PDSR, în 1992, iar din anul 2008 este preşedinte al filialei Timiş a partidului. El este şi membru în Comitetul Executiv Naţional al PSD şi membru în Consiliul Naţional al PSD.

  • Cei cinci reţinuţi în dosarul preşedintelui CJ Timiş au fost arestaţi

    Decizia nu este definitivă, putând fi contestată la Curtea de Apel Bucureşti.

    În dosarul de corupţie privind atribuirea unor contracte, la Direcţia Naţională Anticorupţie (DNA) au avut loc audieri maraton, începând de miercuri după-amiază, la finalul cărora procurorii au decis ca preşedintele Consiliului Judeţean Timiş, Titu Bojin, să fie cercetat sub control judiciar, pe o perioadă de 60 de zile, începând din 11 decembrie până în 8 februarie 2015 inclusiv, iar alte cinci persoane să fie reţinute.

    Direcţia Naţională Anticorupţie (DNA) arăta, într-un comunicat de presă transmis agenţiei MEDIAFAX, că în urma audierilor începute miercuri, procurorii au dispus reţinerea omului de afaceri George Didilă, care controlează mai multe societăţi, el fiind suspectat de instigare la abuz în serviciu, abuz în serviciu, dare de mită, instigare la folosire, în orice mod, direct sau indirect, de informaţii ce nu sunt destinate publicităţii ori permiterea accesului unor persoane neautorizate la aceste informaţii.

    Procurorii au emis ordonanţe de reţinere şi pe numele lui Marcel Mihoc, consilier judeţean în CJ Timiş, cercetat pentru instigare la abuz în serviciu şi complicitate la abuz în serviciu, precum şi pentru Alexandru Teodor Gavriş, director în cadrul Societăţii Naţionale de Transport Feroviar de Călători. Arestat la domiciliu într-un alt dosar, Gavriş este acuzat de instigare la abuz în serviciu şi abuz în serviciu.

    În acelaşi dosar au fost reţinuţi Gabriel Telu Protopopu, consilier în cadrul Corpului de Control al Directoratului de la Societatea Naţională de Transport Feroviar de Călători, pentru abuz în serviciu, instigare la abuz în serviciu şi instigare la folosire, în orice mod, direct sau indirect, de informaţii ce nu sunt destinate publicităţii ori permiterea accesului unor persoane neautorizate la aceste informaţii, Daniel Ninel Cosmineanu, şef al Biroului Aprovizionare de la CFR Călători Cluj, pentru luare de mită, folosire, în orice mod, direct sau indirect, de informaţii ce nu sunt destinate publicităţii ori permiterea accesului unor persoane neautorizate la aceste informaţii şi de abuz în serviciu.

    Preşedintele CJ Timiş este obligat, ca în perioada controlului judiciar, să nu plece din ţară fără încuviinţarea procurorilor, să meargă la DNA central ori de câte ori este chemat, să se prezinte la Poliţia Remetea Mare în zilele stabilite cu poliţiştii, să anunţe anchetatorii dacă îşi schimbă locuinţa, să nu ia legătura cu celelalte persoane cercetate sau suspectate în cauză, să nu deţină, să nu folosească şi să nu poarte arme.

    Procurorii Direcţiei Naţionale Anticorupţie au făcut percheziţii, miercuri, la sediul Consiliului Judeţean Timiş, la 17 primării din judeţ şi la Asociaţia Dezvoltare Intercomunitară Apă-Canal Timiş (care funcţionează în sediul CJ). De asemenea, au fost făcute percheziţii la locuinţa preşedintelui CJ Timiş, Titu Bojin, din comuna Remetea Mare, la locuinţa lui George Didilă din Bucureşti, şi la sediul firmei controlate de acesta, SC Ecomet West SRL, tot din Capitală. Anchetatorii au descins şi la depourile CFR Călători din Bucureşti, Timişoara, Cluj, Braşov, Sibiu, Ploieşti, Arad, Suceava şi Iaşi,

    Preşedintele CJ Timiş a fost ridicat, miercuri dimineaţă, de anchetatori din sediul Consiliului Judeţean Timiş şi dus la DNA central, unde a fost audiat mai multe ore, în final fiind lăsat să plece, după ce în cazul său anchetatorii au luat măsura controlului judiciar.

    Tot la DNA central au fost audiaţi consilierul judeţean Marcel Mihoc (PSD) şi vicepreşedintele Autorităţii pentru Valorificarea Arhivelor Statului Stan Popa.

    În acelaşi dosar, la DNA Timiş au fost audiaţi 17 primari din judeţ, precum şi Claudiu Ilaş – managerul Muzeului Satului Bănăţean, Marţian Corneliu Doroş – director în cadrul Direcţiei de Prestări Servicii Timiş, Ervin Luci – director la Administraţia Bazinală a Apelor Banat, Horaţiu Mircea Simion – directorul regional al Direcţiei Regionale Drumuri şi Poduri Timişoara şi Aurel Costin Purceld – directorul economic al Direcţiei Regionale Drumuri şi Poduri Timişoara.

    Astfel, au fost audiaţi primarul oraşului Buziaş, Alger Viorel Ilaş, primarul oraşului Recaş, Paul Teodor, primarul comunei Boldur, Constantin-Cristian Stoi, primarul comunei Parţa, Mihai Petricaş, primarul comunei Otelec, Csaba-Zoltan Szabo, primarul comunei Victor Vlad Delamarina, Ioan Sima, primarul comunei Satchinez, Dan Florin Ion, primarul comunei Beba Veche, Ioan Bohâncanu, primarul comunei Margina, Ionel Costa, primarul comunei Jimbolia, Darius Adrian Postelnicu, primarul comunei Comloşu Mare, Ovidiu Nicolae Ştefănescu, primarul comunei Chevereşu Mare, Marcel Muia, primarul comunei Cărpiniş, Ioan Sima, primarul comunei Şandra, Luchian Savu, primarul comunei Lovrin, Vasile Graur, primarul comunei Birda, Gheorghe Marius Stoian, şi primarul comunei Voiteg, Tudor Nicolae Marinescu.

    Potrivit unor documente ale procurorilor, obţinute de MEDIAFAX, Titu Bojin, folosindu-se de funcţia de preşedinte al CJ Timiş şi de poziţia de lider al filialei judeţene a PSD, ar fi identificat primării din Timiş, conduse de aleşi locali din PSD, cu care George Didilă, prin SC Ecomet West SRL, a încheiat contracte de achiziţii publice, cu atribuire directă. În acest demers, Didilă ar fi fost sprijinit atât de Titu Bojin, cât şi de consilierul judeţean Marcel Mihoc.

    Procurorii îl suspectează pe Bojin că direcţiona alocări bugetare din bugetul Consiliului Judeţean Timiş către unităţi administrativ teritorial din judeţ, în vederea finanţării contractelor pe care acestea le aveau în derulare cu SC Ecomet West SRL.

    Anchetatorii au mai stabilit că, în cazul în care primăriile care au încheiat contracte cu SC Ecomet West SRL tergiversau plata contractelor încheiate, George Didilă apela tot la Titu Bojin pentru a determina primarii să plătească, cu celeritate, aceste contracte.

    Întrucât unele dintre primăriile care au încheiat astfel de contracte cu SC Ecomet West SRL nu aveau prevăzute în buget fonduri pentru plata produselor achiziţionate, consilierul judeţean Marcel Mihoc ar fi promis, la data încheierii contractelor, alocarea fondurilor necesare cu ocazia rectificărilor bugetare, se mai arată în documentele citate.

    Sumele de bani obţinute din contracte erau virate în conturile societăţii Ecomet West SRL, administrată de către Marius Didilă, care îl anunţa pe George Didilă, iar acesta îi transmitea lui Bojin şi Mihoc situaţia încasărilor din contractele încheiate, potrivit aceloraşi documente.

    Pe de altă parte, potrivit anchetatorilor, depourile CFR Călători din Bucureşti şi nouă judeţe, percheziţionate în acest dosar, ar fi dat preferenţial contracte de furnizare de produse în valoare de peste 191.000 de lei.

    În toate cazurile, contractele ar fi fost atribuite, la intervenţia lui Teodor Gavriş, fost director Tracţiune din CFR Călători, de către şefii depourilor companiei, firmei Ecomet West SRL, controlată de George Didilă. După ce îi determina pe şefii depourilor să atribuie contracte firmei lui Didilă, Gavriş făcea demersurile necesare pentru ca subunităţile companiei feroviare să primească fondurile necesare achitării contravalorii produselor achiziţionate, susţin anchetatorii.

    Titu Bojin este preşedinte al Consiliului Judeţean Timiş din anul 2012, după ce anterior a condus, timp de zece ani, Direcţia Apelor Banat. De asemenea, el a fost primar al localităţii Remetea Mare încă din anul 1986. Bojin a fost şi consilier judeţean în CJ Timiş, timp de trei mandate.

    Bojin este membru al PSD încă de la formarea PDSR, în 1992, iar din anul 2008 este preşedinte al filialei Timiş a partidului. El este şi membru în Comitetul Executiv Naţional al PSD şi membru în Consiliul Naţional al PSD.

  • Dan Besciu şi alţi trei oameni de afaceri, arestaţi la domiciliu în dosarul de evaziune şi delapidare

    Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie a dispus, în cazul lui Dan Besciu, asociat şi administrator la SC Euroconstruct 98 Trading SRL, Josef Hornegger, administratorul SC Swietelsky Construcţii Feroviare SRL, Alexandru Horpos şi Vlad Ionel Vameşu, asociaţi şi administratori ai SC Straco Group SRL, măsura arestului la domiciliu pe o perioadă de 30 de zile, din 12 decembrie până în 10 ianuarie inclusiv. Besciu şi Hornegger vor sta în arest la domiciliu la locuinţele lor din judeţul Ilfov, iar Horpos şi Vameşu, la domiciliile din Sectorul 5 al Capitalei.

    Decizia poate fi contestată tot la instanţa supremă.

    În acest dosar, procurorii DIICOT au făcut, miercuri, percheziţii la birouri ale CFR Călători şi la sediile unor firme. În urma percheziţiilor, opt persoane vizate în dosar au fost audiate, iar dintre acestea, Dan Besciu, Josef Hornegger, Alexandru Horpos şi Vlad Ionel Vameşu au fost reţinuţi.

    Percheziţiile au fost făcute după ce anchetatorii au extins cercetările în dosarul în care sunt cercetaţi Dragoş Nedelcu, administrator al firmelor Nuts Consulting SRL şi Pathwaz Advisors SRL, fost membru în Consiliul de Administraţie al Realitatea Media, Bogdan Mitu, administratorul firmei Tape Computer, şi senatorii Gabriel Mutu şi Ernest Caloianu.

    Extinderea cercetărilor s-a făcut pentru infracţiunile de delapidare, spălare de bani, evaziune fiscală şi aderare la grup infracţional organizat, fiind vizate alte opt persoane, printre care Dan Besciu, de la Euroconstruct Trading, şi Sandu Staicu, administratorul Activ Invest Construct, au declarat, pentru MEDIAFAX, surse judiciare.

    Potrivit DIICOT, în perioada 2011-2014, Dragoş Nedelcu, administrator de fapt al SC Nuts Consulting SRL, SC Pathway Adivisors SRL, SC C&D Best Design Concept SRL, şi Marin Baicu, administrator de fapt al SC Baicons Impex SRL, SC LGB Transark SRL şi SC Vio Top SRL, Dan Besciu, asociat şi administrator la SC Euroconstruct 98 Trading SRL, Peter Praher şi Josep Horneger, administratori la SC Swietelsky Baugesellschaft Mbh Linz Sucursala Bucureşti şi, respectiv, SC Swietelsky Construcţii Feroviare SRL, au iniţiat şi constituit un grup infracţional organizat ce a avut drept scop, obţinerea prin mijloace frauduloase a unor mari sume de bani, provenite din fonduri publice angajate de companii aflate în portofoliul Ministerului Transporturilor (Compania Naţională de Căi Ferate şi CNADNR), pentru organizarea şi derularea unor achiziţii publice de lucrări de infrastructură feroviară şi rutieră.

    “Modalitatea de săvârşire a faptelor constă în obţinerea de către membrii grupului infracţional organizat a unor contracte de infrastructură rutieră şi feroviară şi derularea lor în condiţii păgubitoare pentru companiile de stat achizitoare, prin angajarea unor cheltuieli nereale, aparent necesare derulării proiectelor, operaţiuni urmate de transferul unor mari sume de bani, în mod succesiv din conturile companiilor de stat, în conturile societăţilor controlate de inculpaţi, pentru ca în final, aceste sume să fie retrase în numerar sau folosite de inculpaţi în interes personal, pentru achiziţia unor imobile în centrul capitalei sau pentru plata unor vacanţe şi cumpărături de lux”, s-a arătat într-un comunicat de presă al DIICOT.

    De asemenea, anchetatorii au stabilit că, în perioada 2011-2013, Alexandru Horpos, Traian Horpos şi Vlad Ionel Vameşu, asociaţi şi administratori ai SC Straco Group SRL, au dispus înregistrarea în contabilitatea societăţii a unor facturi fiscale emise de SC Activ Invest Construct, administrată de Sandu Stancu, ce atestau operaţiuni nereale, aferente executării lucrărilor proiectului Apă Canal Ilfov, cu scopul de a deduce în mod nelegal TVA aferent şi de a reduce cuantumul impozitului pe profit şi dividende, datorate bugetului de stat.

    În baza acestor documente justificative false s-a dispus transferul sumei totale de 14.443.879 lei în conturile SC Activ Invest Construct SRL, sumă care ulterior a fost transferată în conturile unor firme fantomă şi retrasă în numerar de către membrii grupului infracţional organizat, au mai precizat procurorii.

    Dragoş Nedelcu şi Bogdan Mitu sunt arestaţi preventiv în acest dosar din 9 octombrie.

    Potrivit DIICOT, Dragoş Nedelcu, în calitate de administrator al firmelor Nuts Consulting SRL şi Pathwaz Advisors SRL, a aderat la grupul infracţional şi, împreună cu Ana Maria Armanca Muntean, asociat la cele două firme, ajutaţi de administratorul de drept al societăţilor, Iulian Nedelcu, prin operaţiuni specifice de spălare a banilor, au dobândit aproximativ şase milioane de lei. Anchetatorii susţin că cei trei ştiau de faptul că această sumă provine din săvârşirea infracţiunilor de evaziune fiscală şi folosirea cu rea-credinţă a creditului societăţii.

    Bogdan Viorel Mitu este suspectat că a obţinut aproximativ 11 milioane de lei, tot prin spălare de bani, din conturile firmei Tape Computer SRL, la care era asociat şi administrator. Totodată, el a furnizat altor membri ai grupării facturile emise de firme de tip “fantomă”, cât şi sumele de bani extrase în numerar în urma operaţiunilor specifice de spălare a sumei totale de 10.606.945 lei, din care şi-a oprit un “comision” de 10 la sută.

    Grupul infracţional ar fi fost constituit între 2010 şi 2014, de Ion Tomescu, alături de alte persoane, care au folosit firme “fantomă” pentru a spăla bani. Aceste firme nu îşi declarau sediile secundare în care îşi desfăşurau activitatea, pentru ca autorităţile să nu poată să le verifice financiar, fiscal sau vamale, dar şi pentru a nu plăti taxele şi impozitele datorate bugetului de stat.

    Conform anchetatorilor, membrii grupării, folosindu-se de firme “fantomă”, au dispus transferarea între conturile societăţilor a unor sume de bani provenite din infracţiuni. Apoi, ei ar fi retras aceşti bani şi i-ar fi înmânat administratorilor firmelor. Ulterior, administratorii nu au mai plătit obligaţiilor financiare şi fiscale pentru aceşti bani către partenerii de afaceri şi stat.

    Procurorii susţin că printre societăţile beneficiare se numără societăţi din domeniile construcţii autostrăzi şi alte construcţii civile, construcţii feroviare, IT, pază şi protecţie sau modă.

    “Faţă de inculpatul Tomescu Ion există suspiciunea rezonabilă că, în calitate de lider al grupării, a dobândit, sub forma unui comision, 1% din sumele retrase, cunoscând că banii provin din infracţiuni. Suma totală estimată a fi transferată şi retrasă în numerar în perioada menţionată este de 100.000.000 de lei”, a precizat DIICOT.

    În dosar sunt urmăriţi penal, pentru fapte de evaziune fiscală şi spălare de bani, senatorul Gabriel Mutu (PSD) şi deputatul Mario Ernest Caloianu (UNPR).

    Caloianu este urmărit penal şi pentru fals în declaraţii, pentru că, în declaraţia de avere din 21 ianuarie 2014, a consemnat că are ca surse de venituri doar salariul de parlamentar, fără a menţiona că obţine venituri şi din administrarea a două firme – SC Eurobec Grup Construct SRL şi SC Euromarabian SRL.

    Gabriel Mutu este urmărit penal şi pentru folosirea cu rea-credinţă a bunurilor societăţii şi fals în înscrisuri sub semnătură privată. “Faţă de acesta există suspiciunea rezonabilă că a falsificat, prin atestarea ca reale a raporturilor comerciale, în facturile emise de societăţi comerciale de tip fantomă înscrisuri justificative, care au fost înregistrate în contabilitatea SC GM Activ Building Management SRL, şi în baza cărora s-au efectuat transferurile de bani din conturile SC GM Building Management SRL în conturile societăţilor menţionate”, a precizat DIICOT.

    Tot senatorul este acuzat că în perioada 2009-23.07.2013 a dispus transferul sumei totale de 1.064 692 lei din conturile SC GM Activ Building Management SRL, în conturile a cinci dintre firmele “fantomă” administrate de membrii grupului infracţional organizat. Banii ar fi fost dobândiţi, în final, de senator, după ce suma a fost fracţionată şi transferată în conturile altor firme “fantomă”, administrate tot de membrii grupului infracţional organizat, fiind apoi retrasă în numerar, în scopul ascunderii originii infracţionale, susţin anchetatorii.

  • Dan Besciu şi alţi trei oameni de afaceri, arestaţi la domiciliu în dosarul de evaziune şi delapidare

    Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie a dispus, în cazul lui Dan Besciu, asociat şi administrator la SC Euroconstruct 98 Trading SRL, Josef Hornegger, administratorul SC Swietelsky Construcţii Feroviare SRL, Alexandru Horpos şi Vlad Ionel Vameşu, asociaţi şi administratori ai SC Straco Group SRL, măsura arestului la domiciliu pe o perioadă de 30 de zile, din 12 decembrie până în 10 ianuarie inclusiv. Besciu şi Hornegger vor sta în arest la domiciliu la locuinţele lor din judeţul Ilfov, iar Horpos şi Vameşu, la domiciliile din Sectorul 5 al Capitalei.

    Decizia poate fi contestată tot la instanţa supremă.

    În acest dosar, procurorii DIICOT au făcut, miercuri, percheziţii la birouri ale CFR Călători şi la sediile unor firme. În urma percheziţiilor, opt persoane vizate în dosar au fost audiate, iar dintre acestea, Dan Besciu, Josef Hornegger, Alexandru Horpos şi Vlad Ionel Vameşu au fost reţinuţi.

    Percheziţiile au fost făcute după ce anchetatorii au extins cercetările în dosarul în care sunt cercetaţi Dragoş Nedelcu, administrator al firmelor Nuts Consulting SRL şi Pathwaz Advisors SRL, fost membru în Consiliul de Administraţie al Realitatea Media, Bogdan Mitu, administratorul firmei Tape Computer, şi senatorii Gabriel Mutu şi Ernest Caloianu.

    Extinderea cercetărilor s-a făcut pentru infracţiunile de delapidare, spălare de bani, evaziune fiscală şi aderare la grup infracţional organizat, fiind vizate alte opt persoane, printre care Dan Besciu, de la Euroconstruct Trading, şi Sandu Staicu, administratorul Activ Invest Construct, au declarat, pentru MEDIAFAX, surse judiciare.

    Potrivit DIICOT, în perioada 2011-2014, Dragoş Nedelcu, administrator de fapt al SC Nuts Consulting SRL, SC Pathway Adivisors SRL, SC C&D Best Design Concept SRL, şi Marin Baicu, administrator de fapt al SC Baicons Impex SRL, SC LGB Transark SRL şi SC Vio Top SRL, Dan Besciu, asociat şi administrator la SC Euroconstruct 98 Trading SRL, Peter Praher şi Josep Horneger, administratori la SC Swietelsky Baugesellschaft Mbh Linz Sucursala Bucureşti şi, respectiv, SC Swietelsky Construcţii Feroviare SRL, au iniţiat şi constituit un grup infracţional organizat ce a avut drept scop, obţinerea prin mijloace frauduloase a unor mari sume de bani, provenite din fonduri publice angajate de companii aflate în portofoliul Ministerului Transporturilor (Compania Naţională de Căi Ferate şi CNADNR), pentru organizarea şi derularea unor achiziţii publice de lucrări de infrastructură feroviară şi rutieră.

    “Modalitatea de săvârşire a faptelor constă în obţinerea de către membrii grupului infracţional organizat a unor contracte de infrastructură rutieră şi feroviară şi derularea lor în condiţii păgubitoare pentru companiile de stat achizitoare, prin angajarea unor cheltuieli nereale, aparent necesare derulării proiectelor, operaţiuni urmate de transferul unor mari sume de bani, în mod succesiv din conturile companiilor de stat, în conturile societăţilor controlate de inculpaţi, pentru ca în final, aceste sume să fie retrase în numerar sau folosite de inculpaţi în interes personal, pentru achiziţia unor imobile în centrul capitalei sau pentru plata unor vacanţe şi cumpărături de lux”, s-a arătat într-un comunicat de presă al DIICOT.

    De asemenea, anchetatorii au stabilit că, în perioada 2011-2013, Alexandru Horpos, Traian Horpos şi Vlad Ionel Vameşu, asociaţi şi administratori ai SC Straco Group SRL, au dispus înregistrarea în contabilitatea societăţii a unor facturi fiscale emise de SC Activ Invest Construct, administrată de Sandu Stancu, ce atestau operaţiuni nereale, aferente executării lucrărilor proiectului Apă Canal Ilfov, cu scopul de a deduce în mod nelegal TVA aferent şi de a reduce cuantumul impozitului pe profit şi dividende, datorate bugetului de stat.

    În baza acestor documente justificative false s-a dispus transferul sumei totale de 14.443.879 lei în conturile SC Activ Invest Construct SRL, sumă care ulterior a fost transferată în conturile unor firme fantomă şi retrasă în numerar de către membrii grupului infracţional organizat, au mai precizat procurorii.

    Dragoş Nedelcu şi Bogdan Mitu sunt arestaţi preventiv în acest dosar din 9 octombrie.

    Potrivit DIICOT, Dragoş Nedelcu, în calitate de administrator al firmelor Nuts Consulting SRL şi Pathwaz Advisors SRL, a aderat la grupul infracţional şi, împreună cu Ana Maria Armanca Muntean, asociat la cele două firme, ajutaţi de administratorul de drept al societăţilor, Iulian Nedelcu, prin operaţiuni specifice de spălare a banilor, au dobândit aproximativ şase milioane de lei. Anchetatorii susţin că cei trei ştiau de faptul că această sumă provine din săvârşirea infracţiunilor de evaziune fiscală şi folosirea cu rea-credinţă a creditului societăţii.

    Bogdan Viorel Mitu este suspectat că a obţinut aproximativ 11 milioane de lei, tot prin spălare de bani, din conturile firmei Tape Computer SRL, la care era asociat şi administrator. Totodată, el a furnizat altor membri ai grupării facturile emise de firme de tip “fantomă”, cât şi sumele de bani extrase în numerar în urma operaţiunilor specifice de spălare a sumei totale de 10.606.945 lei, din care şi-a oprit un “comision” de 10 la sută.

    Grupul infracţional ar fi fost constituit între 2010 şi 2014, de Ion Tomescu, alături de alte persoane, care au folosit firme “fantomă” pentru a spăla bani. Aceste firme nu îşi declarau sediile secundare în care îşi desfăşurau activitatea, pentru ca autorităţile să nu poată să le verifice financiar, fiscal sau vamale, dar şi pentru a nu plăti taxele şi impozitele datorate bugetului de stat.

    Conform anchetatorilor, membrii grupării, folosindu-se de firme “fantomă”, au dispus transferarea între conturile societăţilor a unor sume de bani provenite din infracţiuni. Apoi, ei ar fi retras aceşti bani şi i-ar fi înmânat administratorilor firmelor. Ulterior, administratorii nu au mai plătit obligaţiilor financiare şi fiscale pentru aceşti bani către partenerii de afaceri şi stat.

    Procurorii susţin că printre societăţile beneficiare se numără societăţi din domeniile construcţii autostrăzi şi alte construcţii civile, construcţii feroviare, IT, pază şi protecţie sau modă.

    “Faţă de inculpatul Tomescu Ion există suspiciunea rezonabilă că, în calitate de lider al grupării, a dobândit, sub forma unui comision, 1% din sumele retrase, cunoscând că banii provin din infracţiuni. Suma totală estimată a fi transferată şi retrasă în numerar în perioada menţionată este de 100.000.000 de lei”, a precizat DIICOT.

    În dosar sunt urmăriţi penal, pentru fapte de evaziune fiscală şi spălare de bani, senatorul Gabriel Mutu (PSD) şi deputatul Mario Ernest Caloianu (UNPR).

    Caloianu este urmărit penal şi pentru fals în declaraţii, pentru că, în declaraţia de avere din 21 ianuarie 2014, a consemnat că are ca surse de venituri doar salariul de parlamentar, fără a menţiona că obţine venituri şi din administrarea a două firme – SC Eurobec Grup Construct SRL şi SC Euromarabian SRL.

    Gabriel Mutu este urmărit penal şi pentru folosirea cu rea-credinţă a bunurilor societăţii şi fals în înscrisuri sub semnătură privată. “Faţă de acesta există suspiciunea rezonabilă că a falsificat, prin atestarea ca reale a raporturilor comerciale, în facturile emise de societăţi comerciale de tip fantomă înscrisuri justificative, care au fost înregistrate în contabilitatea SC GM Activ Building Management SRL, şi în baza cărora s-au efectuat transferurile de bani din conturile SC GM Building Management SRL în conturile societăţilor menţionate”, a precizat DIICOT.

    Tot senatorul este acuzat că în perioada 2009-23.07.2013 a dispus transferul sumei totale de 1.064 692 lei din conturile SC GM Activ Building Management SRL, în conturile a cinci dintre firmele “fantomă” administrate de membrii grupului infracţional organizat. Banii ar fi fost dobândiţi, în final, de senator, după ce suma a fost fracţionată şi transferată în conturile altor firme “fantomă”, administrate tot de membrii grupului infracţional organizat, fiind apoi retrasă în numerar, în scopul ascunderii originii infracţionale, susţin anchetatorii.

  • Camera Reprezentanţilor din SUA a adoptat legea finanţelor pentru 2015, evitând paralizia federală

    Senatul urmează să adopte definitiv textul până sâmbătă, a anunţat liderul majorităţii democrate din Senat Harry Reid. Între timp urma să fie adoptată o prelungire tehnică de două zile, pentru evitarea unei închideri a administraţiilor federale la miezul nopţii, ora la care urma să expire legea finanţelor în vigoare.

    După o zi de suspans în Congres, reprezentanţii au adoptat legea cu 219 de voturi la 206, în pofida opoziţiei a numeroşi democraţi şi republicani.

    Preşedintele Barack Obama a anunţat că va promulga măsura, în pofida opoziţiei a numeroşi congresmeni din partidul său.

    “Dacă preşedintele ar fi scris el legea, ea ar fi fost foarte diferită”, a recunoscut Josh Earnest, unul dintre purtătorii săi de cuvânt.

    Democraţii au protestat faţă de includerea în ultimul moment a două măsuri controversate în text.

    Una slăbeşte reglementarea impusă băncilor în cadrul reformei financiare Dodd-Frank în 2010 cu privire la anumite produse derivate.

    Cealaltă creşte în mod substanţial plafonul aferent unui ciclu electoral al donaţiilor individuale către partid, multiplicându-l de zece ori potrivit unor analize.

  • Camera Reprezentanţilor din SUA a adoptat legea finanţelor pentru 2015, evitând paralizia federală

    Senatul urmează să adopte definitiv textul până sâmbătă, a anunţat liderul majorităţii democrate din Senat Harry Reid. Între timp urma să fie adoptată o prelungire tehnică de două zile, pentru evitarea unei închideri a administraţiilor federale la miezul nopţii, ora la care urma să expire legea finanţelor în vigoare.

    După o zi de suspans în Congres, reprezentanţii au adoptat legea cu 219 de voturi la 206, în pofida opoziţiei a numeroşi democraţi şi republicani.

    Preşedintele Barack Obama a anunţat că va promulga măsura, în pofida opoziţiei a numeroşi congresmeni din partidul său.

    “Dacă preşedintele ar fi scris el legea, ea ar fi fost foarte diferită”, a recunoscut Josh Earnest, unul dintre purtătorii săi de cuvânt.

    Democraţii au protestat faţă de includerea în ultimul moment a două măsuri controversate în text.

    Una slăbeşte reglementarea impusă băncilor în cadrul reformei financiare Dodd-Frank în 2010 cu privire la anumite produse derivate.

    Cealaltă creşte în mod substanţial plafonul aferent unui ciclu electoral al donaţiilor individuale către partid, multiplicându-l de zece ori potrivit unor analize.

  • Şedinţa de guvern pentru aprobarea bugetului, amânată după erori găsite la introducerea unor cifre

    “Introducerea datelor a fost încheiată vineri dimineaţa, la ora 5.00, iar după ora 9.00, când situaţia a fost verificată centralizat, s-a constatat că s-au strecurat unele erori”, au arătat sursele.

    În acelaşi timp, reprezentanţii Guvernului transmit că amânarea este cauzată de faptul că nu a fost încheiată procedura de introducere a datelor în sistem de către toate ministerele şi autorităţile.

    “Este o situaţie tehnică, dar bugetul nu poate fi transmis la Parlament cu anexe incomplete”, susţin reprezentanţii Guvernului.

    Iniţial, şedinţa a fost pregătită pentru ora 10.00.

    Miercuri, premierul Victor Ponta a cerut miniştrilor să lucreze “non-stop” la proiectul de buget pentru anul viitor, astfel încât documentul să fie finalizat până vineri, la ora 10.00, când a fost programată şedinţa specială de guvern, şi să fie transmis Parlamentului în aceeaşi zi.

    “Trebuie să finalizaţi până vineri, la ora 10.00, la şedinţă, bugetele. Asta înseamnă că de aici plecaţi înapoi, luaţi toţi funcţionarii din ministere şi până vineri, la ora 10.00, cu cei de la Buget, terminaţi bugetul, ca să putem să îl trimitem Parlamentului. Vineri, la ora 12.00, cred că au birouri permanente”, a spus Ponta miniştrilor, reuniţi în şedinţa de miercuri a Guvernului.

    Luni, preşedintele PSD, premierul Victor Ponta a declarat că PSD propune ca votul în Parlament să fie pe 21 decembrie,o dată cu jurământul lui Klaus Iohannis pentru funcţia de preşedinte.

    Guvernul a ajuns la un acord cu Fondul Monetar Internaţional şi Comisia Europeană pentru ca deficitul bugetar pe care va fi construit proiectul de buget pe anul viitor să crească de la 1,4% la 1,83% pe cash, incluzând o alocare de 0,4% pentru cofinanţarea proiectelor UE.