Blog

  • De ce costă apa îmbuteliată de 200 de ori mai mult decât apa de la robinet

    Dacă o familie obişnuită din Statele Unite ar folosi apă îmbuteliată pentru treburile zilnice, ar primi o factură lunară de aproape 10.000 de dolari, notează cei de la The Atlantic.

    Prima diferenţă este ambalajul: atunci când cumpăraţi un litru de apă îmbuteliată, plătiţi şi pentru producţie, transport şi marketing. Astfel, pentru fiecare dolar pe care clienţii îl plătesc pentru o sticlă de apă îmbuteliată, circa o treime din bani sunt plătiţi pentru transport. Pentru îmbutelierea fiecărui litru de apă, procesul de producţie necesită alţi doi litri de apă, aşadar clientul plăteşte trei litri de apă, deşi cumpără doar unul singur. 

    În al doilea rând ,când vine vorba despre apa în sine, companiile producătoare au două variante: fie plătesc pentru a folosi o sursă de apă, fie cumpără şi exploatează o anumită sursă de apă.

    În al treilea rând, elementul care reprezintă cel mai mare diferenţiator de preţ este brandul. Atunci când cumpăraţi o sticlă de apă îmbuteliată, la fel ca în cazul altor produse, plătiţi în plus pentru numele companiei producătoare. În funcţie de valoarea brandului, preţul o să varieze.

    În Bucureşti, preţul unui litru de apă pentru consumatorii casnici este de circa un ban. Prin comparaţie, un litru de apă îmbuteliată costă, în medie, 2 lei (în funcţie de locul achiziţiei).

     

  • Ponta, despre închisorile CIA în România: MAE vă va răspunde la orice alte întrebări aveţi

    Ponta a fost întrebat care este poziţia Guvernului român în privinţa centrelor de detenţie CIA în România, relevate de presa internaţională în baza unui raport al Senatului SUA, şi dacă va ridica acest subiect în şedinţa CSAT sau în alt for.

    ”Aici avem de prezentat priorităţile guvernamentale 2015 – 2016. Vă rog, vă asigur că Ministerul de Externe vă va răspunde la orice alte întrebări aveţi dumneavoastră”, a răspuns premierul.

    Victor Ponta a susţinut vineri o conferinţă de presă la finalul reuniunii liderilor coaliţiei guvernamentale, alături de preşedintele Senatului, Călin Popescu Tăriceanu, vicepremierul Liviu Dragnea, vicepremierul Gabriel Oprea şi vicepremierul Daniel Constantin.

    Senatul SUA a publicat, marţi, o versiune scurtă a raportului Comisiei de Informaţii privind tehnicile dure de interogare folosite de CIA după 11 septembrie împotriva suspecţilor de terorism, asimilate torturii, potrivit AFP.

    România ar apărea pe lista închisorilor secrete ale CIA, în centrul de detenţie deschis pe teritoriul României fiind interogaţi mai mulţi prizonieri ai Agenţiei Centrale de Informaţii suspectaţi de legături cu grupări teroriste, relatează Washington Post.

    În versiunea publică a raportului Comisiei de Informaţii din Senatul SUA privind programul de interogare al CIA sunt secretizate o serie de informaţii, inclusiv ţările în care ar fi existat închisori secrete ale Agenţiei Centrale de Informaţii, scrie Washington Post, adăugând că detalii din document permit decodarea acestor centre de detenţie.

    Potrivit Washington Post, în raport sunt menţionate închisori din cinci ţări: Polonia, România, Lituania Afganistan, Thailanda, acestea fiind desemnate prin culori. Astfel, presupusa închisoare secretă a CIA din România figurează drept “detention site black”, pentru Polonia este folosit albastru, pentru Lituania violet, pentru Thailanda verde, iar pentru Afganistan, unde ar fi existat mai multe închisori, sunt folosite patru culori.

    Din interpretarea datelor cuprinse în raport, CIA nu informase Departamentul de Stat despre existenţa închisorii din România, situaţie pe care ambasadorul SUA la Bucureşti Michael Guest a catalogat-o “inacceptabilă”, autorităţile de la Bucureşti cerând în 2006 închiderea centrului de detenţie.

    O comisie a Parlamentului României a stabilit, în iunie 2006, că există date clare ce atestă faptul că avioanele militare americane au aterizat pe aeroporturile româneşti exclusiv din motive tehnice şi că, în România, nu există închisori pentru prizonieri supecţi de terorism.

    Constituită în luna decembrie a anului 2005, după primele informaţii potrivit cărora spaţiu aerian românesc ar fi fost survolat de avioane CIA care transportau deţinuţi şi că aceştia erau torturaţi în centre special constituite în România, Comisia parlamentară a investigat, potrivit preşedintelui Norica Nicolai, peste 3.000 de zboruri, documente şi date ale operaţiunilor aeriene de pe teritoriul românesc. Au fost avute în vedere, cu precădere, aeroporturile militare din Timişoara, Constanţa, Bucureşti, Tulcea şi Feteşti.

    Atât preşedintele Comisiei, Norica Nicolai, cât şi vicepreşedintele George Maior (PSD), au negat afirmaţiile speculate în presa străină şi cele prezentate de parlamentarul elveţian Dick Marty.

    Pe baza documentelor prezentate de autorităţi, senatorul liberal a declarat că pe niciunul dintre aeroporturile româneşti nu au fost existat şi nu au fost constuite facilităţi care ar fi putut servi drept centre de detenţie pentru deţinuţi.

    Reprezentanţii Comisiei parlamentare CIA au arătat, “fără dubiu”, că din cele două zboruri amintite în raportul lui Dick Marty, N313P din 25 ianuarie 2004 şi N313P din 22 septembrie 2003, despre care acesta susţinea că ar fi transportat deţinuţi, “nu au coborât şi nu au urcat pasageri”.

    Pe de altă parte, fostul preşedinte polonez Aleksander Kwasniewski a declarat, miercuri, că interogatoriile brutale ale suspecţilor de terorism desfăşurate de CIA pe teritoriul polonez au încetat, la presiunile poloneze, în 2003, relatează AFP.

    El a confirmat chiar că acest procedeu, care include recurgerea la tortură, a fost practicat în Polonia de agenţi ai CIA, în timp ce autorităţile poloneze se refugiază de ani de zile într-o tăcere totală, ascunzându-se în spatele secretului anchetei desfăşurate de şase ani de Parchetul din Cracovia, fără un progres vizibil.

    Intervievat la postul de radio TOK FM, la o zi după publicarea unui raport copleşitor de către Senatul american, Kwasniewski – care a acceptat această “cooperare consolidată în domeniul serviciilor de informaţii” – a afirmat că la început Polonia nu ştia despre actele de tortură. Era vorba, în opinia sa, doar despre înfiinţarea unor facilităţi secrete.

    “Faptul că americanii desfăşoară aceste activităţi într-un mod atât de secret a generat îngrijorări. Astfel că autorităţile poloneze au acţionat pentru a le pune capăt şi aceste activităţi au încetat, la presiunea Poloniei”, a declarat el.

    Kwasniewski, preşedintele Poloniei în perioada 1995-2005, a povestit că i-a expus această problemă preşedintelui George W. Bush “în Biroul Oval de la Casa Albă” în 2003. Potrivit lui, liderul american a apărat activităţile CIA, afirmând că acestea aduc “beneficii importante în materie de securitate”.

    Dar “i-am spus lui Bush că ar trebui ca această cooperare să se termine şi s-a terminat”, a adăugat omul politic polonez.

    Potrivit lui, cooperarea cu americanii şi mai ales informaţiile obţinute au fost în beneficiul ţării sale. “Nu au fost ameninţări teroriste în Polonia”, a explicat el.

    Kwasniewski a apărat acordul său iniţial, amintind moartea a câtorva mii de americani în atentatele din 11 septembrie şi contextul “războiului împotriva terorismului declarat de NATO, din care Polonia face parte”.

  • Ponta, despre închisorile CIA în România: MAE vă va răspunde la orice alte întrebări aveţi

    Ponta a fost întrebat care este poziţia Guvernului român în privinţa centrelor de detenţie CIA în România, relevate de presa internaţională în baza unui raport al Senatului SUA, şi dacă va ridica acest subiect în şedinţa CSAT sau în alt for.

    ”Aici avem de prezentat priorităţile guvernamentale 2015 – 2016. Vă rog, vă asigur că Ministerul de Externe vă va răspunde la orice alte întrebări aveţi dumneavoastră”, a răspuns premierul.

    Victor Ponta a susţinut vineri o conferinţă de presă la finalul reuniunii liderilor coaliţiei guvernamentale, alături de preşedintele Senatului, Călin Popescu Tăriceanu, vicepremierul Liviu Dragnea, vicepremierul Gabriel Oprea şi vicepremierul Daniel Constantin.

    Senatul SUA a publicat, marţi, o versiune scurtă a raportului Comisiei de Informaţii privind tehnicile dure de interogare folosite de CIA după 11 septembrie împotriva suspecţilor de terorism, asimilate torturii, potrivit AFP.

    România ar apărea pe lista închisorilor secrete ale CIA, în centrul de detenţie deschis pe teritoriul României fiind interogaţi mai mulţi prizonieri ai Agenţiei Centrale de Informaţii suspectaţi de legături cu grupări teroriste, relatează Washington Post.

    În versiunea publică a raportului Comisiei de Informaţii din Senatul SUA privind programul de interogare al CIA sunt secretizate o serie de informaţii, inclusiv ţările în care ar fi existat închisori secrete ale Agenţiei Centrale de Informaţii, scrie Washington Post, adăugând că detalii din document permit decodarea acestor centre de detenţie.

    Potrivit Washington Post, în raport sunt menţionate închisori din cinci ţări: Polonia, România, Lituania Afganistan, Thailanda, acestea fiind desemnate prin culori. Astfel, presupusa închisoare secretă a CIA din România figurează drept “detention site black”, pentru Polonia este folosit albastru, pentru Lituania violet, pentru Thailanda verde, iar pentru Afganistan, unde ar fi existat mai multe închisori, sunt folosite patru culori.

    Din interpretarea datelor cuprinse în raport, CIA nu informase Departamentul de Stat despre existenţa închisorii din România, situaţie pe care ambasadorul SUA la Bucureşti Michael Guest a catalogat-o “inacceptabilă”, autorităţile de la Bucureşti cerând în 2006 închiderea centrului de detenţie.

    O comisie a Parlamentului României a stabilit, în iunie 2006, că există date clare ce atestă faptul că avioanele militare americane au aterizat pe aeroporturile româneşti exclusiv din motive tehnice şi că, în România, nu există închisori pentru prizonieri supecţi de terorism.

    Constituită în luna decembrie a anului 2005, după primele informaţii potrivit cărora spaţiu aerian românesc ar fi fost survolat de avioane CIA care transportau deţinuţi şi că aceştia erau torturaţi în centre special constituite în România, Comisia parlamentară a investigat, potrivit preşedintelui Norica Nicolai, peste 3.000 de zboruri, documente şi date ale operaţiunilor aeriene de pe teritoriul românesc. Au fost avute în vedere, cu precădere, aeroporturile militare din Timişoara, Constanţa, Bucureşti, Tulcea şi Feteşti.

    Atât preşedintele Comisiei, Norica Nicolai, cât şi vicepreşedintele George Maior (PSD), au negat afirmaţiile speculate în presa străină şi cele prezentate de parlamentarul elveţian Dick Marty.

    Pe baza documentelor prezentate de autorităţi, senatorul liberal a declarat că pe niciunul dintre aeroporturile româneşti nu au fost existat şi nu au fost constuite facilităţi care ar fi putut servi drept centre de detenţie pentru deţinuţi.

    Reprezentanţii Comisiei parlamentare CIA au arătat, “fără dubiu”, că din cele două zboruri amintite în raportul lui Dick Marty, N313P din 25 ianuarie 2004 şi N313P din 22 septembrie 2003, despre care acesta susţinea că ar fi transportat deţinuţi, “nu au coborât şi nu au urcat pasageri”.

    Pe de altă parte, fostul preşedinte polonez Aleksander Kwasniewski a declarat, miercuri, că interogatoriile brutale ale suspecţilor de terorism desfăşurate de CIA pe teritoriul polonez au încetat, la presiunile poloneze, în 2003, relatează AFP.

    El a confirmat chiar că acest procedeu, care include recurgerea la tortură, a fost practicat în Polonia de agenţi ai CIA, în timp ce autorităţile poloneze se refugiază de ani de zile într-o tăcere totală, ascunzându-se în spatele secretului anchetei desfăşurate de şase ani de Parchetul din Cracovia, fără un progres vizibil.

    Intervievat la postul de radio TOK FM, la o zi după publicarea unui raport copleşitor de către Senatul american, Kwasniewski – care a acceptat această “cooperare consolidată în domeniul serviciilor de informaţii” – a afirmat că la început Polonia nu ştia despre actele de tortură. Era vorba, în opinia sa, doar despre înfiinţarea unor facilităţi secrete.

    “Faptul că americanii desfăşoară aceste activităţi într-un mod atât de secret a generat îngrijorări. Astfel că autorităţile poloneze au acţionat pentru a le pune capăt şi aceste activităţi au încetat, la presiunea Poloniei”, a declarat el.

    Kwasniewski, preşedintele Poloniei în perioada 1995-2005, a povestit că i-a expus această problemă preşedintelui George W. Bush “în Biroul Oval de la Casa Albă” în 2003. Potrivit lui, liderul american a apărat activităţile CIA, afirmând că acestea aduc “beneficii importante în materie de securitate”.

    Dar “i-am spus lui Bush că ar trebui ca această cooperare să se termine şi s-a terminat”, a adăugat omul politic polonez.

    Potrivit lui, cooperarea cu americanii şi mai ales informaţiile obţinute au fost în beneficiul ţării sale. “Nu au fost ameninţări teroriste în Polonia”, a explicat el.

    Kwasniewski a apărat acordul său iniţial, amintind moartea a câtorva mii de americani în atentatele din 11 septembrie şi contextul “războiului împotriva terorismului declarat de NATO, din care Polonia face parte”.

  • Formaţia belgiană Triggerfinger concertează în premieră în România, la Festivalul Shine din 2015. Care sunt preţurile biletelor – VIDEO

    Potrivit unui comunicat remis MEDIAFAX, Festivalul Shine a anunţat primele cinci nume prezente la ediţia din 2015, printre acestea fiind formaţia Triggerfinger, care se va afla în premieră în România, şi trupele româneşti Şuie Paparude, Coma, Grimus şi Toulouse Lautrec.

    Festivalul Shine îşi propune să ofere un line up cu şase artişti pe zi, alături de un headliner internaţional, combinând stiluri de la rock alternativ la indie, electro şi trip hop. După ce prima ediţie i-a avut ca headlineri pe Alternosfera şi Coma, Shine trece la următorul nivel oferind un eveniment de două zile în probabil cel mai potrivit loc de concerte în aer liber, Arenele Romane.

    Triggerfinger, primul headliner al festivalului Shine, este o trupă de alternative-indie/stoner rock, originară din Belgia, activă încă din 1998. Formaţia a beneficiat de recunoaştere mondială odată cu interpretarea acustică a piesei “I follow rivers” a lui Lykke Li, cover ce a înregistrat peste 10 milioane de vizualizări pe platforma YouTube.

    Cu patru albume de studio la activ, cel mai recent “By Absence Of The Sun”, lansat chiar în 2014, Triggerfinger a susţinut sute de show-uri pe marile scene internaţionale, cântând alături de The Rolling Stones în Hyde Park din Londra.

    Abonamentele pentru festivalul Shine sunt disponibile online, pe www.iabilet.ro, şi în format fizic în reţeaua iaBilet. Primele 300 de abonamente de două zile au preţuri speciale de 34 de lei, la categoria acces general, şi de 49 de lei, la categoria golden circle. Celelalte abonamente vor costa 39 de lei (acces general) şi 54 de lei (golden circle), până pe 1 martie, şi 44 de lei (acces general) şi 59 de lei (golden circle), până pe 4 iulie. În ziua concertului, abonamentele vor costa 50 de lei (acces general) şi 70 de lei (golden circle).

  • Formaţia belgiană Triggerfinger concertează în premieră în România, la Festivalul Shine din 2015. Care sunt preţurile biletelor – VIDEO

    Potrivit unui comunicat remis MEDIAFAX, Festivalul Shine a anunţat primele cinci nume prezente la ediţia din 2015, printre acestea fiind formaţia Triggerfinger, care se va afla în premieră în România, şi trupele româneşti Şuie Paparude, Coma, Grimus şi Toulouse Lautrec.

    Festivalul Shine îşi propune să ofere un line up cu şase artişti pe zi, alături de un headliner internaţional, combinând stiluri de la rock alternativ la indie, electro şi trip hop. După ce prima ediţie i-a avut ca headlineri pe Alternosfera şi Coma, Shine trece la următorul nivel oferind un eveniment de două zile în probabil cel mai potrivit loc de concerte în aer liber, Arenele Romane.

    Triggerfinger, primul headliner al festivalului Shine, este o trupă de alternative-indie/stoner rock, originară din Belgia, activă încă din 1998. Formaţia a beneficiat de recunoaştere mondială odată cu interpretarea acustică a piesei “I follow rivers” a lui Lykke Li, cover ce a înregistrat peste 10 milioane de vizualizări pe platforma YouTube.

    Cu patru albume de studio la activ, cel mai recent “By Absence Of The Sun”, lansat chiar în 2014, Triggerfinger a susţinut sute de show-uri pe marile scene internaţionale, cântând alături de The Rolling Stones în Hyde Park din Londra.

    Abonamentele pentru festivalul Shine sunt disponibile online, pe www.iabilet.ro, şi în format fizic în reţeaua iaBilet. Primele 300 de abonamente de două zile au preţuri speciale de 34 de lei, la categoria acces general, şi de 49 de lei, la categoria golden circle. Celelalte abonamente vor costa 39 de lei (acces general) şi 54 de lei (golden circle), până pe 1 martie, şi 44 de lei (acces general) şi 59 de lei (golden circle), până pe 4 iulie. În ziua concertului, abonamentele vor costa 50 de lei (acces general) şi 70 de lei (golden circle).

  • Google îşi retrage echipa de ingineri din Rusia

    Grupul californian a confirmat într-un comunicat transmis AFP acest transfer – dezvăluit de către site-ul de specialitate The Information -, dând asigurări că va păstra “o echipă în Rusia pentru asistarea” utilizatorilor şi clienţilor locali.

    Însă a refuzat să facă vreun comentariu despre motivul plecării. Presa rusă scrie că aceasta are loc după modificarea legislaţiei cu privire la controlul asupra Internetului.

    În iulie, Vladimir Putin a promulgat o lege care obligă firmele de web – atât ruseşti, cât şi străine – să stocheze datele utilizatorilor lor din Rusia în termen de doi ani.

    O sursă apropiată dosarului a subliniat însă, pentru AFP, că această decizie nu este legată în mod specific de Rusia, echipe de ingineri fiind transferate în ultimii ani în afara Suediei, Finlandei şi Norvegiei, şi că Google preconizează să-şi crească investiţiile în Rusia în 2015.

  • Google îşi retrage echipa de ingineri din Rusia

    Grupul californian a confirmat într-un comunicat transmis AFP acest transfer – dezvăluit de către site-ul de specialitate The Information -, dând asigurări că va păstra “o echipă în Rusia pentru asistarea” utilizatorilor şi clienţilor locali.

    Însă a refuzat să facă vreun comentariu despre motivul plecării. Presa rusă scrie că aceasta are loc după modificarea legislaţiei cu privire la controlul asupra Internetului.

    În iulie, Vladimir Putin a promulgat o lege care obligă firmele de web – atât ruseşti, cât şi străine – să stocheze datele utilizatorilor lor din Rusia în termen de doi ani.

    O sursă apropiată dosarului a subliniat însă, pentru AFP, că această decizie nu este legată în mod specific de Rusia, echipe de ingineri fiind transferate în ultimii ani în afara Suediei, Finlandei şi Norvegiei, şi că Google preconizează să-şi crească investiţiile în Rusia în 2015.

  • Citeşte în noul număr Business Magazin din 15 decembrie 2014

    COVER STORY:  500 de oameni şi de momente care au marcat cei 25 de ani de capitalism

    Business Magazin marchează ediţia cu numărul 500 printr-un număr special care reuneşte oamenii şi momentele cheie ale ultimilor 25 de ani


    LIDERI: Oamenii cheie ai mediului de afaceri din România


    EVENIMENT: Cele mai importante momente ale democraţiei ultimelor decenii


    INOVAŢIE: Medicamentele care nu ajunge niciodată pe piaţă


    Începând din 17 septembrie 2012, revista Business Magazin se distribuie în exclusivitate în reţelele Inmedio şi Relay sau pe bază de abonament.


     

  • Citeşte în noul număr Business Magazin din 15 decembrie 2014

    COVER STORY:  500 de oameni şi de momente care au marcat cei 25 de ani de capitalism

    Business Magazin marchează ediţia cu numărul 500 printr-un număr special care reuneşte oamenii şi momentele cheie ale ultimilor 25 de ani


    LIDERI: Oamenii cheie ai mediului de afaceri din România


    EVENIMENT: Cele mai importante momente ale democraţiei ultimelor decenii


    INOVAŢIE: Medicamentele care nu ajunge niciodată pe piaţă


    Începând din 17 septembrie 2012, revista Business Magazin se distribuie în exclusivitate în reţelele Inmedio şi Relay sau pe bază de abonament.


     

  • Fostul şef al Parchetului Judecătoriei Topliţa, condamnat la un an şi opt luni de închisoare

    Totodată, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie a menţinut sechestrul pus de procurorii anticorupţie asupra sumei de 5.480 de lei şi confiscarea acesteia.

    Ţifrea a fost trimis în judecată de procurorii DNA în martie 2012, fiind acuzat că în perioada 2006-2008 a primit de la mai multe persoane lucrări de construcţie la vila lui din Costineşti şi la gospodăria sa, în schimbul unor soluţii favorabile în dosare.

    Procurorii arătau, în rechizitoriu, că Nicolae Ţifrea, în calitate de prim-procuror al Parchetului Judecătoriei Topliţa, a cerut şi primit de la mai multe persoane să îi execute o serie de lucrări de construcţie la vila lui din Costineşti şi la gospodăria sa. În schimbul banilor, magistratul a promis că va da soluţii favorabile persoanelor de la care a primit bani sau rudelor acestora, cercetate în diferite dosare, pentru infracţiuni de furt calificat, ameninţare şi distrugere, lovire şi alte violenţe sau braconaj piscicol.

    “Contravaloarea prestaţiilor efectuate şi neachitate totalizează 5.480 de lei”, precizau procurorii.

    Totodată, Nicolae Ţifrea era acuzat că, în perioada 2004-2011, a efectuat operaţiuni financiare, precum acte de comerţ, incompatibile cu funcţia de procuror, oferind contra cost servicii hoteliere la Vila “Ana 2000” din Costineşti, unde este administrator de fapt.

    “În cursul lunii decembrie 2008, acelaşi inculpat a efectuat operaţiuni financiare ca acte de comerţ, incompatibile cu funcţia de procuror, oferind spre vânzare brazi în pieţele din municipiul Reghin şi comuna Sîngeorgiu de Mureş, fiind surprins de către organele de control cu mai multe nereguli”, potrivit DNA.

    În plus, în 16 mai 2011, Nicolae Ţifrea, în calitate de prim-procuror, i-a cerut unei grefiere să scoată dintr-un dosar al Parchetului de pe lângă Judecătoria Topliţa ordonanţa privind măsura preventivă a obligării de a nu părăsi ţara luată faţă de o persoană pusă sub învinuire şi să distrugă actul, astfel încât aceasta să îşi recupereze paşaportul.

    Nicolae Ţifrea urmează să fie exclus din magistratură, ca urmare a condamnării definitive de către Consiliul Superior al Magistraturii.