Precedentul record (15:22.68) apaţrinea sportivei Lauren Boyle, din Noua Zeelandă.
Mireia Belmonte este campioană mondială la 200 metri fluture, 400 metri mixt, 800 metri liber şi 400 metri liber.
Blog
-
O animaţie creată în 1927 de Walt Disney, considerată pierdută, a fost descoperită în Norvegia
Animaţia este primul film despre Crăciun realizat de Walt Disney şi se intitulează “Empty Socks”(“Ciorapi goi”, n.r.). Pelicula a fost realizată în 1927 şi a fost descoperită în timpul unui inventar al colecţiilor Bibliotecii din Mo i Rana, o localitate din apropierea cercului polar de nord, unde a fost uitat de zeci de ani.
“La început, nu am ştiut că era vorba despre o comoară cinematografică dispărută”, a declarat Kjetil Kvale Soerenssen, care lucrează la arhiva instituţiei. “Filmul era pe două bobine de peliculă al căror conţinut nu era etichetat în mod clar”, a explicat Soerenssen.
Scurtmetrajul are o durată de cinci minute şi 30 de secunde, din care lipsesc între 30 şi 60 de secunde, la jumătatea poveştii, şi a fost autentificat de David Gerstein, un desenator al Disney şi specialist în istoria desenului animat.
Protagonistul filmului este Oswald, iepurele norocos, predecesor al lui Mickey Mouse, care a fost personajul principal al unei serii de 26 de desene animate create de Walt Disney şi Ub Iwerks.
Biblioteca naţională a Norvegiei a informat că a transpus filmul în format digital şi a trimis o copie companiei Walt Disney. Până la descoperirea bobinelor din Norvegia, din acest film nu mai existau decât 25 de secunde, conservate la Muzeul de Artă Modernă (MoMA) din New York.
Deţinut iniţial de un colecţionar norvegian, filmul a ajuns apoi în colecţia Institutului cinematografic norvegian, care a cedat colecţiile sale Bibliotecii naţionale, în 2007.
Instituţia culturală conservă majoritatea lucrărilor şi documentelor sale într-un buncăr securizat din Mo i Rana.
Potrivit publicaţiei Aftenposten, bobinele cu nitrat de celuloză, un produs chimic extrem de inflamabil, sunt stocate într-un mediu ale cărui temperatură şi umiditate sunt controlate continuu.
Biblioteca naţională a demarat un vast proces de digitalizare a arhivelor sale, pentru a facilita utilizarea colecţiilor sale, lucru care îi permite ocazional să descopere documente pierdute.
-
O animaţie creată în 1927 de Walt Disney, considerată pierdută, a fost descoperită în Norvegia
Animaţia este primul film despre Crăciun realizat de Walt Disney şi se intitulează “Empty Socks”(“Ciorapi goi”, n.r.). Pelicula a fost realizată în 1927 şi a fost descoperită în timpul unui inventar al colecţiilor Bibliotecii din Mo i Rana, o localitate din apropierea cercului polar de nord, unde a fost uitat de zeci de ani.
“La început, nu am ştiut că era vorba despre o comoară cinematografică dispărută”, a declarat Kjetil Kvale Soerenssen, care lucrează la arhiva instituţiei. “Filmul era pe două bobine de peliculă al căror conţinut nu era etichetat în mod clar”, a explicat Soerenssen.
Scurtmetrajul are o durată de cinci minute şi 30 de secunde, din care lipsesc între 30 şi 60 de secunde, la jumătatea poveştii, şi a fost autentificat de David Gerstein, un desenator al Disney şi specialist în istoria desenului animat.
Protagonistul filmului este Oswald, iepurele norocos, predecesor al lui Mickey Mouse, care a fost personajul principal al unei serii de 26 de desene animate create de Walt Disney şi Ub Iwerks.
Biblioteca naţională a Norvegiei a informat că a transpus filmul în format digital şi a trimis o copie companiei Walt Disney. Până la descoperirea bobinelor din Norvegia, din acest film nu mai existau decât 25 de secunde, conservate la Muzeul de Artă Modernă (MoMA) din New York.
Deţinut iniţial de un colecţionar norvegian, filmul a ajuns apoi în colecţia Institutului cinematografic norvegian, care a cedat colecţiile sale Bibliotecii naţionale, în 2007.
Instituţia culturală conservă majoritatea lucrărilor şi documentelor sale într-un buncăr securizat din Mo i Rana.
Potrivit publicaţiei Aftenposten, bobinele cu nitrat de celuloză, un produs chimic extrem de inflamabil, sunt stocate într-un mediu ale cărui temperatură şi umiditate sunt controlate continuu.
Biblioteca naţională a demarat un vast proces de digitalizare a arhivelor sale, pentru a facilita utilizarea colecţiilor sale, lucru care îi permite ocazional să descopere documente pierdute.
-
Cluj: Anchetă a Poliţiei, după ce un instructor de dans ar fi hărţuit sexual patru tinere
Potrivit purtătorului de cuvânt al Poliţiei Judeţene Cluj, Simona Vîrci, patru tinere cu vârste cuprinse între 16 şi 21 de ani au depus plângeri penale pe numele instructorului de dansuri, în acest caz fiind începută cercetarea penală pentru ultraj contra bunelor moravuri.
Contactat telefonic de corespondentul MEDIAFAX, instructorul de dansuri populare al Ansamblului “Someşul” din Apahida, Ioan Moldovan, a spus că ştie de plângerile penale, dar preferă să nu comenteze.
“Prefer să nu comentez, deocamdată, pe marginea acestui subiect”, a spus Ioan Moldovan.
La rândul său, primarul comunei Apahida, Grigore Fati, în subordinea căruia se află Ansamblul “Someşul”, spune că a dispus o cercetare administrativă şi l-a suspendat din funcţia de instructor pe Ioan Moldovan.
“Instructorul este acuzat de hărţuire sexuală de patru fete, care sunt înscrise în ansamblu. Părinţii lor au venit la mine şi mi-au spus să iau măsuri împotriva instructorului, că le-a pipăit pe fete, a încercat să le sărute cu forţa, iar astfel de gesturi s-au întâmplat de mai multe ori. Eu le-am spus părinţilor că nu am ce face şi că asta e treaba poliţiei. Printre fete sunt şi minore, au vârste între 16 şi 21 de ani. Ele au depus plângere, iar eu am dispus o cercetare administrativă la ansamblu, apoi am depus, la rândul meu, o plângere la poliţie”, a declarat Grigore Fati corespondentului MEDIAFAX.
Primarul a mai spus că până la finalizarea cercetărilor Ioan Moldovan nu mai poate lucra ca instructor de dans.
-
Cluj: Anchetă a Poliţiei, după ce un instructor de dans ar fi hărţuit sexual patru tinere
Potrivit purtătorului de cuvânt al Poliţiei Judeţene Cluj, Simona Vîrci, patru tinere cu vârste cuprinse între 16 şi 21 de ani au depus plângeri penale pe numele instructorului de dansuri, în acest caz fiind începută cercetarea penală pentru ultraj contra bunelor moravuri.
Contactat telefonic de corespondentul MEDIAFAX, instructorul de dansuri populare al Ansamblului “Someşul” din Apahida, Ioan Moldovan, a spus că ştie de plângerile penale, dar preferă să nu comenteze.
“Prefer să nu comentez, deocamdată, pe marginea acestui subiect”, a spus Ioan Moldovan.
La rândul său, primarul comunei Apahida, Grigore Fati, în subordinea căruia se află Ansamblul “Someşul”, spune că a dispus o cercetare administrativă şi l-a suspendat din funcţia de instructor pe Ioan Moldovan.
“Instructorul este acuzat de hărţuire sexuală de patru fete, care sunt înscrise în ansamblu. Părinţii lor au venit la mine şi mi-au spus să iau măsuri împotriva instructorului, că le-a pipăit pe fete, a încercat să le sărute cu forţa, iar astfel de gesturi s-au întâmplat de mai multe ori. Eu le-am spus părinţilor că nu am ce face şi că asta e treaba poliţiei. Printre fete sunt şi minore, au vârste între 16 şi 21 de ani. Ele au depus plângere, iar eu am dispus o cercetare administrativă la ansamblu, apoi am depus, la rândul meu, o plângere la poliţie”, a declarat Grigore Fati corespondentului MEDIAFAX.
Primarul a mai spus că până la finalizarea cercetărilor Ioan Moldovan nu mai poate lucra ca instructor de dans.
-
REPORTAJ: Deţinuţii din închisorile siriene, bătuţi, “spânzuraţi” de tavan şi acoperiţi cu gândaci
Cu faţa obosită, Mohsen, un nume fals, prezintă în detaliu abuzurile şi umilinţele suferite de la revenirea din Turcia. “De fiecare dată când eram transferaţi dintr-un centru într-altul, aveam dreptul la o «petrecere de bunvenit» – gărzile ne băteau cu brutalitate cu bastoane”, relatează el.
Mohsen susţine că a fost “spânzurat” de încheieturile mâinilor de tavan, abia atingând podeaua cu picioarele. Uneori gărzile îi strecurau sub haine gândaci, după care-l stropeau cu insecticid.
Tortura era, de asemenea, psihologică. “O insultau pe soţia mea. Îmi spuneau că vor merge acasă să o violeze“, afirmă sirianul.
De la începutul războiului, în martie 2011, aproximativ 200.000 de persoane au fost încarcerate în Siria, potrivit organizaţiei Observatorul Sirian pentru Drepturile Omului (OSDO). Dintre ele, 12.000 au murit în detenţie.
Majoritatea deţinuţilor trec mai întâi prin centrele serviciilor de informaţii, unde sunt privaţi de apă, alimente sau medicamente. În momentul arestării, Mohsen cântărea 100 de kilograme, iar la eliberare avea 50 de kilograme.
“Pentru noi, voi nu însemnaţi nimic“, i-a spus unul dintre torţionari lui Mohammad Samaan – un pseudonim – arestat şi închis de două ori. “Torturăm oamenii pentru că suntem sadici. Ne place”, i-a spus el.
“M-a electrocutat şi mi-a spus să scriu tot ce ştiu. A făcut totul să mă forţeze să cedez“, declară acest activist pacifist, în vârstă de 33 de ani, originar din Damasc.
“Am supravieţuit unui coţmar. Nimic (…) nu m-ar fi pregătit pentru oroarea detenţiei”, povesteşte el, amintindu-şi că a citit, cu puţin timp înainte de izbucnirea revoluţiei, “1984” de George Orwell, care descrie viaţa într-un regim totalitar. “Atunci când am fost încarcerat, am descoperit că o asemenea lume exista şi că ea era Siria”, spune el.
“Astăzi amintirile mă bântuie zilnic, atunci când mănânc, când dorm”, povesteşte el calm, fumând, la Beirut, unde s-a refugiat.
– Simulacru de proces
Asemenea majorităţii deţinuţilor, Samaan şi Masri au fost transferaţi, după ce au trecut prin sediile serviciilor de informaţii, în închisorile din Ardra şi Seydneya, după un simulacru de proces.
Mohsen al-Masri, la rândul său militant pacifist, a fost judecat de un tribunal militar, iar Samaan, spune, de asemenea, că procesul său a fost o “farsă”. “Toţi judecătorii din Siria nu fac altceva decât să urmeze ordinele forţelor de securitate”, explică el.
Opinia sa este împărtăşită şi de un cunoscut avocat sirian specializat în drepturile omului. “Regimul nu respectă propriile legi când este vorba despre deţinuţi”, a declarat el sub acoperirea anonimatului.
“În Siria există patru servicii de informaţii şi fiecare este pregătit să facă orice pentru a arăta că este mai violent decât celelalte”, adaugă avocatul. “Doar la Damasc există între 30 sau 40 de centre de interogare ale serviciilor de securitate şi un număr necunoscut de locuri secrete de detenţie“. Numai deţinuţii din închisorile oficiale au dreptul la vizite.
În plus, numeroşi deţinuţi au fost închişi ca “ostatici” şi folosiţi ca instrument de presiune asupra persoanei căutate, pentru ca aceasta să se predea.
Preşedintele Bashar al-Assad a amnistiat în iunie mii de persoane, însă doar câţiva prizonieri de conştiinţă au fost eliberaţi.
În opinia activistei pentru drepturile omului Sema Nassar, regimul refuză eliberarea activiştilor pacifişti care au jucat un rol esenţial în declanşarea revoltelor, în martie 2011, de teama influenţei pe care ar putea să o aibă odată eliberaţi din închisoare.
Conflictul sirian, care a început cu manifestaţii reprimate brutal de regimul al-Assad, a devenit între timp un război complex, în care luptă rebelii, grupări islamiste şi armata. Conflictul s-a soldat cu 200.000 de morţi.
Cei mai mulţi dintre cei care au participat la revolta paşnică au murit în închisoare ori s-au refugiaţi în străinătate, declară mai mulţi activişti.
-
REPORTAJ: Deţinuţii din închisorile siriene, bătuţi, “spânzuraţi” de tavan şi acoperiţi cu gândaci
Cu faţa obosită, Mohsen, un nume fals, prezintă în detaliu abuzurile şi umilinţele suferite de la revenirea din Turcia. “De fiecare dată când eram transferaţi dintr-un centru într-altul, aveam dreptul la o «petrecere de bunvenit» – gărzile ne băteau cu brutalitate cu bastoane”, relatează el.
Mohsen susţine că a fost “spânzurat” de încheieturile mâinilor de tavan, abia atingând podeaua cu picioarele. Uneori gărzile îi strecurau sub haine gândaci, după care-l stropeau cu insecticid.
Tortura era, de asemenea, psihologică. “O insultau pe soţia mea. Îmi spuneau că vor merge acasă să o violeze“, afirmă sirianul.
De la începutul războiului, în martie 2011, aproximativ 200.000 de persoane au fost încarcerate în Siria, potrivit organizaţiei Observatorul Sirian pentru Drepturile Omului (OSDO). Dintre ele, 12.000 au murit în detenţie.
Majoritatea deţinuţilor trec mai întâi prin centrele serviciilor de informaţii, unde sunt privaţi de apă, alimente sau medicamente. În momentul arestării, Mohsen cântărea 100 de kilograme, iar la eliberare avea 50 de kilograme.
“Pentru noi, voi nu însemnaţi nimic“, i-a spus unul dintre torţionari lui Mohammad Samaan – un pseudonim – arestat şi închis de două ori. “Torturăm oamenii pentru că suntem sadici. Ne place”, i-a spus el.
“M-a electrocutat şi mi-a spus să scriu tot ce ştiu. A făcut totul să mă forţeze să cedez“, declară acest activist pacifist, în vârstă de 33 de ani, originar din Damasc.
“Am supravieţuit unui coţmar. Nimic (…) nu m-ar fi pregătit pentru oroarea detenţiei”, povesteşte el, amintindu-şi că a citit, cu puţin timp înainte de izbucnirea revoluţiei, “1984” de George Orwell, care descrie viaţa într-un regim totalitar. “Atunci când am fost încarcerat, am descoperit că o asemenea lume exista şi că ea era Siria”, spune el.
“Astăzi amintirile mă bântuie zilnic, atunci când mănânc, când dorm”, povesteşte el calm, fumând, la Beirut, unde s-a refugiat.
– Simulacru de proces
Asemenea majorităţii deţinuţilor, Samaan şi Masri au fost transferaţi, după ce au trecut prin sediile serviciilor de informaţii, în închisorile din Ardra şi Seydneya, după un simulacru de proces.
Mohsen al-Masri, la rândul său militant pacifist, a fost judecat de un tribunal militar, iar Samaan, spune, de asemenea, că procesul său a fost o “farsă”. “Toţi judecătorii din Siria nu fac altceva decât să urmeze ordinele forţelor de securitate”, explică el.
Opinia sa este împărtăşită şi de un cunoscut avocat sirian specializat în drepturile omului. “Regimul nu respectă propriile legi când este vorba despre deţinuţi”, a declarat el sub acoperirea anonimatului.
“În Siria există patru servicii de informaţii şi fiecare este pregătit să facă orice pentru a arăta că este mai violent decât celelalte”, adaugă avocatul. “Doar la Damasc există între 30 sau 40 de centre de interogare ale serviciilor de securitate şi un număr necunoscut de locuri secrete de detenţie“. Numai deţinuţii din închisorile oficiale au dreptul la vizite.
În plus, numeroşi deţinuţi au fost închişi ca “ostatici” şi folosiţi ca instrument de presiune asupra persoanei căutate, pentru ca aceasta să se predea.
Preşedintele Bashar al-Assad a amnistiat în iunie mii de persoane, însă doar câţiva prizonieri de conştiinţă au fost eliberaţi.
În opinia activistei pentru drepturile omului Sema Nassar, regimul refuză eliberarea activiştilor pacifişti care au jucat un rol esenţial în declanşarea revoltelor, în martie 2011, de teama influenţei pe care ar putea să o aibă odată eliberaţi din închisoare.
Conflictul sirian, care a început cu manifestaţii reprimate brutal de regimul al-Assad, a devenit între timp un război complex, în care luptă rebelii, grupări islamiste şi armata. Conflictul s-a soldat cu 200.000 de morţi.
Cei mai mulţi dintre cei care au participat la revolta paşnică au murit în închisoare ori s-au refugiaţi în străinătate, declară mai mulţi activişti.
-
Liberalii Mihai Veştea şi Claudiu Coman, aleşi vicepreşedinţi ai Consiliului Judeţean Braşov
În şedinţa de vineri, Mihai Veştea a obţinut 31 de voturi “pentru” şi două “împotrivă”, iar pentru colegul său, Claudiu Coman, s-au înregistrat 30 de voturi “pentru”, două “împotrivă” şi un vot nul.
Claudiu Coman a fost mandatat să preia atribuţiile preşedintelui CJ Braşov, Aristotel Căncescu, arestat preventiv pentru fapte de corupţie.
Mihai Veştea şi Claudiu Coman au fost aleşi vicepreşedinţi ai CJ Braşov după ce Mihai Pascu şi-a dat demisia, iar Mihai Popa a fost înlocuit din funcţie prin votul majorităţii. Pascu a preluat atribuţiile de preşedinte al Consiliului Judeţean Braşov imediat după ce Aristotel Căncescu a fost arestat preventiv, în 24 octombrie.
În 3 decembrie, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie a decis definitiv ca preşedintele suspendat al CJ Braşov, Aristotel Căncescu, să rămână în arest până pe 23 decembrie, instanţa supremă respingând contestaţia lui Căncescu la decizia de prelungire a arestului.
Preşedintele suspendat al CJ Braşov, Aristotel Căncescu, a fost reţinut în 7 octombrie, iar o zi mai târzu a fost eliberat, după ce instanţa supremă a respins cererea procurorilor de arestare preventivă a acestuia. Două săptămâni mai târziu, Aristotel Căncescu a fost arestat preventiv, după ce un complet de la ICCJ a admis contestaţia procurorilor anticorupţie.
Aristotel Căncescu (PNL) este cercetat de procurorii anticorupţie pentru luare de mită, trafic de influenţă, abuz în serviciu dacă funcţionarul public a obţinut pentru sine sau pentru altul un folos necuvenit (cinci fapte) şi instigare la tentativă la abuz în serviciu dacă funcţionarul public a obţinut pentru sine sau pentru altul un folos necuvenit.
În acelaşi dosar sunt cercetaţi administratorul public al judeţului Braşov, Radu Ispas, Gabriel Bâgiu, administrator al SC Ramb Sistem SRL Braşov, firmă care ar fi fost favorizată la atribuirea unor contracte de către CJ Braşov, şi vicepreşedintele CJ Braşov, Mihai Pascu.
-
Liberalii Mihai Veştea şi Claudiu Coman, aleşi vicepreşedinţi ai Consiliului Judeţean Braşov
În şedinţa de vineri, Mihai Veştea a obţinut 31 de voturi “pentru” şi două “împotrivă”, iar pentru colegul său, Claudiu Coman, s-au înregistrat 30 de voturi “pentru”, două “împotrivă” şi un vot nul.
Claudiu Coman a fost mandatat să preia atribuţiile preşedintelui CJ Braşov, Aristotel Căncescu, arestat preventiv pentru fapte de corupţie.
Mihai Veştea şi Claudiu Coman au fost aleşi vicepreşedinţi ai CJ Braşov după ce Mihai Pascu şi-a dat demisia, iar Mihai Popa a fost înlocuit din funcţie prin votul majorităţii. Pascu a preluat atribuţiile de preşedinte al Consiliului Judeţean Braşov imediat după ce Aristotel Căncescu a fost arestat preventiv, în 24 octombrie.
În 3 decembrie, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie a decis definitiv ca preşedintele suspendat al CJ Braşov, Aristotel Căncescu, să rămână în arest până pe 23 decembrie, instanţa supremă respingând contestaţia lui Căncescu la decizia de prelungire a arestului.
Preşedintele suspendat al CJ Braşov, Aristotel Căncescu, a fost reţinut în 7 octombrie, iar o zi mai târzu a fost eliberat, după ce instanţa supremă a respins cererea procurorilor de arestare preventivă a acestuia. Două săptămâni mai târziu, Aristotel Căncescu a fost arestat preventiv, după ce un complet de la ICCJ a admis contestaţia procurorilor anticorupţie.
Aristotel Căncescu (PNL) este cercetat de procurorii anticorupţie pentru luare de mită, trafic de influenţă, abuz în serviciu dacă funcţionarul public a obţinut pentru sine sau pentru altul un folos necuvenit (cinci fapte) şi instigare la tentativă la abuz în serviciu dacă funcţionarul public a obţinut pentru sine sau pentru altul un folos necuvenit.
În acelaşi dosar sunt cercetaţi administratorul public al judeţului Braşov, Radu Ispas, Gabriel Bâgiu, administrator al SC Ramb Sistem SRL Braşov, firmă care ar fi fost favorizată la atribuirea unor contracte de către CJ Braşov, şi vicepreşedintele CJ Braşov, Mihai Pascu.
-
De ce costă apa îmbuteliată de 200 de ori mai mult decât apa de la robinet
Dacă o familie obişnuită din Statele Unite ar folosi apă îmbuteliată pentru treburile zilnice, ar primi o factură lunară de aproape 10.000 de dolari, notează cei de la The Atlantic.
Prima diferenţă este ambalajul: atunci când cumpăraţi un litru de apă îmbuteliată, plătiţi şi pentru producţie, transport şi marketing. Astfel, pentru fiecare dolar pe care clienţii îl plătesc pentru o sticlă de apă îmbuteliată, circa o treime din bani sunt plătiţi pentru transport. Pentru îmbutelierea fiecărui litru de apă, procesul de producţie necesită alţi doi litri de apă, aşadar clientul plăteşte trei litri de apă, deşi cumpără doar unul singur.
În al doilea rând ,când vine vorba despre apa în sine, companiile producătoare au două variante: fie plătesc pentru a folosi o sursă de apă, fie cumpără şi exploatează o anumită sursă de apă.
În al treilea rând, elementul care reprezintă cel mai mare diferenţiator de preţ este brandul. Atunci când cumpăraţi o sticlă de apă îmbuteliată, la fel ca în cazul altor produse, plătiţi în plus pentru numele companiei producătoare. În funcţie de valoarea brandului, preţul o să varieze.
În Bucureşti, preţul unui litru de apă pentru consumatorii casnici este de circa un ban. Prin comparaţie, un litru de apă îmbuteliată costă, în medie, 2 lei (în funcţie de locul achiziţiei).