BusinessMagazin

Blog

  • Viaţa burselor: extaz, agonie şi un pic de şmecherie

    La numai o zi după ce indicele FTSE 100 a ajuns la numai 90 de puncte distanţă de recordul istoric din decembrie 1999, indicele s-a prăbuşit cu 143 de puncte (2,1%), la 6.696 de puncte. Aceasta, relatează The Guardian, a fost cea mai mare cădere într-o singură zi a bursei londoneze de la cea de acum un an generată de unul dintre zvonurile privind ieşirea Greciei din zona euro.

    Şeful Fed, Ben Bernanke, a ţinut un mult aşteptat discurs în care a încercat să liniştească pieţele financiare, afirmând că nu are intenţia de a termina prea curând programul de relaxare monetară cantitativă (QE3) înainte de a vedea o îmbunătăţire notabilă a indicatorilor economiei americane. El a avertizat însă Washingtonul că tăierile bugetare drastice subminează redresarea economiei americane şi s-a apărat de acuzaţiile (corecte, de altfel) din Congres că QE3 ar alimenta noi bule ale activelor financiare.

    Mai convingătoare pentru investitori au fost însă declaraţiile anterioare ale unora dintre şefii regionali ai Fed, după care QE3 ar putea fi stopat începând chiar din iunie. De fapt, explicaţia mai multor reprezentanţi de fonduri de investiţii a fost că pierderea de valoare de la burse ar fi fost provocată de declaraţiile acestor oficiali ai Fed, ca şi de o îngrijorare bruscă a investitorilor că economia Chinei ar merge sub aşteptări. După ce discursul lui Bernanke a clarificat lucrurile, un economist de la UBS a comentat însă că ambele motive invocate par mai curând nişte pretexte, dat fiind că pieţele aveau oricum mare nevoie de o corecţie, după recordurile din ultima perioadă.

  • De unde provin scheletele expuse la Human Body la muzeul Antipa: “Este una dintre cele mai mari crime ale umanităţii”

    Cadavrele expuse ar proveni din China, fiind preluate de la o fabrică de plastinare din oraşul Dalian, unde, în 2004, existau trei lagăre de muncă şi închisori cu deţinuţi prizonieri politici, printre care se aflau şi adepţii miscării spirituale Falun Gong, susţin protestatarii.

    Aceştia susţin că expoziţia de la muzeul Antipa din Bucureşti este organizată de GForce Exhibition, companie care închiriază cadavre de la fabrica de plastinare din Dalian. Compania Premier Exhibition, condusă până în 2008 de actualul director al GForce Exhibition,  Arnie Geller, plăteşte anual 500.000 de dolari unei firme din Dalian pentru închirierea de cadavre. În mai 2008, procurorul general al statului New York a impus prin hotărâre judecătorească companiei Premier Exhibition să afişeze pe site-ul propriu următorul avertisment, potrivit protestatarilor: “Această expoziţie prezintă rămăşiţe umane ale unor cetăţeni sau rezidenţi chinezi care au fost iniţial primite de către Biroul Chinez de Poliţie. Biroul Chinez de Poliţie poate primi corpuri din închisorile din China. Firma Premier Exibition nu poate verifica în mod independent că rămăşiţele umane pe care le vedeţi nu sunt de la persoane care au fost încarcerate în China. (…) Firma Premier Exhibition se bazează doar pe relatările partenerilor chinezi şi nu poate dovedi în mod independent că acestea nu aparţin unor persoane executate în timp ce erau încarcerate în închisorile din China”.

    Organizaţiile cer închiderea în regim de urgenţă a expoziţiei, invocând, dincolo de încălcarea drepturilor fundamentale ale omului, şi legislaţia românească: Persoanei decedate i se datorează respect cu privire la memoria sa, precum şi cu privire la corpul său (art. 78 din Codul Civil).

    “Avem destule motive să credem că semeni de-ai noştri nevinovaţi, dizidenţi, oameni nemulţumiţi înşelaţi de oficiali, creştini aparţinând unor biserici interzise în China, tibetani, uiguri, aderenţi Falun Gong, au fost torturaţi şi omorâţi în puşcării, iar corpurile lor au fost împăiate, jupuite şi scoase la paradă pentru profit. Este una dintre cele mai mari crime ale umanităţii!”, mai spun contestatarii expoziţiei.

    Human Body, expoziţia de corpuri umane găzduită vreme de 70 de zile de Muzeul Antipa, a fost vizitată în primele două săptămâni (22 martie – 7 aprilie) de peste 16.000 de oameni. Toate canalele media au difuzat ştiri şi reacţii de toate felurile cu privire la Human Body, inclusiv cele care dezavuau o asemenea prezentare. Vâlva creată în jurul evenimentului a funcţionat însă de minune ca o unealtă de marketing, de vreme ce a crescut şi numărul celor care au dorit să vadă expoziţia permanentă de la Antipa, faţă de perioada similară a anului trecut, cu 9.000 de oameni. Pentru a găzdui expoziţia pe trei niveluri în muzeul Antipa, „am scos o serie de exponate, iar pe altele le-am acoperit”, explică Dumitru Murariu, directorul instituţiei. Ideea de a aduce această expoziţie şi în România i-a venit la sugestia altora, care au văzut-o peste hotare. Chiar dacă expoziţia a stârnit controverse şi pe plan local, aşa cum s-a întâmplat şi în alte ţări, Murariu argumentează că „nu e un lucru complet nou, intră în programul de educaţie gândit de Antipa„. De altfel, muzeul, găzduit de prima clădire care a fost proiectată şi construită special cu acest scop, a avut în expoziţia de bază un sector de anatomie în care se vedeau diferite organe afectate de boli. 

    „Aveam de pildă emisfere cerebrale invadate de sânge. Expoziţia Human Body prezintă corpul în totalitate, e mai spectaculoasă, ilustrând, de pildă, cei 2.500 km lungime pe care îi are sistemul circulator”, spune Murariu, care adaugă că prezentarea nu este pentru spiritele slabe, aşa cum sunt studenţii la medicină care renunţă la facultate în momentul în care trebuie să facă disecţii.

    Circuitul pentru Human Body este acum complet separat de vizitarea muzeului Antipa, iar 6% din încasările expoziţiei merg către bugetul instituţiei. Conform calculelor făcute după numai câteva săptămâni de la inaugurarea Human Body, încasările Antipa s-ar putea plasa în jurul a jumătate de milion de lei, în timp ce încasările totale ar depăşi opt milioane de lei. Numărul total al vizitatorilor ar putea ajunge la 70.000 în cele 70 de zile în care expoziţia se află în România.

  • Nu trageţi în Deveselu

    Vicepremierul rus Dmitri Rogozin spusese, în aprilie, că forţele strategice ale Rusiei sunt capabile să penetreze scutul antirachetă al Statelor Unite şi că SUA îşi irosesc banii pe proiectul “provocator” al scutului antirachetă din Europa de Est. Băsescu a criticat şi declaraţiile de la Bucureşti ale şefului Stratfor, George Friedman, după care scutul antirachetă este doar un simbol şi că nu apără de o ameninţare anume, dând a înţelege că aspiraţiile României la un rol geopolitic important în regiune ar fi lipsite de temei.

    Anders Fogh Rasmussen a susţinut poziţia lui Traian Băsescu, insistând că sistemul de apărare antirachetă al NATO “este un răspuns real la o ameninţare reală şi are caracter defensiv, nu direcţionat împotriva niciunei alte ţări”. El a mulţumit autorităţilor române pentru contribuţia la sistemul antirachetă, afirmând că de când România a intrat în această alianţă din 2004, “a jucat un rol activ în formarea agendei NATO şi în construirea unor relaţii puternice cu partenerii noştri”.

    Rasmussen a lăudat râvna României în NATO inclusiv la capitolul bugetar, unde, în mod neaşteptat, Bucureştiul a devenit un exemplu pentru alte state incomparabil mai bogate care au preferat să-şi restrângă bugetele de apărare. “Atunci când bugetele trebuie să fie echilibrate, ştim că apărarea nu poate fi scoasă din discuţie, dar există o limită minimă cu privire la cât de puţin putem investi în apărare. Iar în Europa am ajuns la această limită minimă. Avem nevoie să ne menţinem pe linie şi să începem să investim mai mult, pe măsură ce economiile noastre, îşi revin, se redresează. Deci salut cu căldură decizia României de a creşte cheltuielile de apărare în scopul de a ajunge la 2% din PIB până în 2016”, a spus oficialul NATO.

  • Investiţii noi la Timişoara, Cluj şi Blaj în industria componentelor auto

    Alte două noi deschideri au fost anunţate de compania germană Bosch: unitatea de producţie din Blaj urmează să fie deschisă în 8 iunie, în timp ce fabrica de la Cluj-Napoca este programată pentru ultimul trimestru din acest an.

    La Blaj, Bosch deţinea deja o unitate pentru tehnică liniară, care a fost extinsă cu o fabrică de senzori de turaţie pentru sistemele de control al şasiului, dedicaţi industriei auto, după o investiţie de circa 50 milioane de euro. Cu o suprafaţă de 50.000 de metri pătraţi, unitatea de la Blaj va angaja încă 300 de persoane până la sfârşitul anului, ajungând la un total de circa 900 angajaţi. La Cluj-Napoca, grupul german construieşte un nou centru de producţie, cu o suprafaţă de 38.000 metri pătraţi, pentru care sunt prevăzute investiţii de 77 milioane de euro. Unitatea va avea 300 de angajaţi. Fabrica de la Cluj-Napoca va produce unităţi electronice de comandă pentru autovehicule.

    Potrivit directorului de filială MGI Coutier, Remi Leprat, investiţia companiei franceze a fost construită pe o suprafaţă de 9.200 de metri pătraţi, la marginea comunei Ghiroda, investiţia ridicându-se la 5,5 milioane de euro. “Fabricăm fel de fel de componente pentru autovehicule, închizători şi deschizători de portiere pentru toate tipurile de vehicule Dacia, atât pentru producţia din România, cât şi pentru producţiile din India, Brazilia, Rusia şi Maroc. Recent am obţinut un contract de producţie pentru un nou tip de mâner pentru o maşină care va apărea în luna septembrie”, a declarat Remi Leprat.

    Compania produce şi tuburile care fac legătura între rezervor şi motor pentru carburant şi lichidul de frână pentru maşinile Dacia şi Ford. “Acestea sunt piese de securitate care implică o mare responsabilitate din partea producţiei. De asemenea, producem rezervoare şi piese pentru spălarea parbrizului pentru Dacia”, a mai spus Leprat.

  • Un serial de groază 100% european: azi, episodul Suedia (VIDEO)

    Grupuri de tineri au început atacul în suburbiile din Stockholm, devastând magazine şi şcoli, în ciuda apelurilor la calm ale premierului Fredrik Reinfeldt. Violenţele au pornit de la uciderea de către poliţie la 13 mai, într-o suburbie a capitalei, a unui cetăţean de 69 de ani care avea asupra lui o macetă, ceea ce a stârnit vechile resentimente ale tinerilor contra brutalităţii poliţiei, iar revoltele s-au extins în suburbiile sărace, locuite îndeosebi de imigranţi. Presa a relatat că bărbatul ucis ar fi fost un imigrant portughez, însă informaţia n-a fost confirmată oficial.

    Sâmbătă spre duminică a fost prima noapte ceva mai calmă în capitală, potrivit Reuters, după o săptămână de vandalism susţinut şi incendieri de maşini, şcoli şi sedii ale poliţiei. În schimb, incendierile şi atacarea cu pietre a poliţiştilor care încearcă să menţină ordinea s-au extins în alte oraşe – Orebro, Linkoping, Uppsala.

    În ciuda reputaţiei Suediei de economie bogată, eforturile statului de a integra fluxurile de imigranţi veniţi din Turcia, Orientul Mijlociu sau Somalia n-au dat rezultatele aşteptate, astfel încât în rândurile acestora, şomajul ajunge la 16%, iar sărăcia şi excluziunea socială în rândul tinerilor proveniţi din familii de imigranţi sunt probleme din ce în ce mai grave. Că acest gen de probleme nu aparţin numai societăţii suedeze şi cât de mare e potenţialul lor exploziv s-a văzut din plin în Franţa în 2005 sau Marea Britanie în 2011.

  • Arnold Schwarzenegger, din nou în acţiune (VIDEO)

    După ce îşi părăseşte postul la divizia antidrog a poliţiei din Los Angeles în urma unei misiuni care îl lasă plin de remuşcări şi regrete, şeriful Ray Owens (Arnold Schwarzenegger) se mută din Los Angeles în orăşelul Sommerton Junction, unde luptă împotriva micilor infracţiuni de acolo.

    Existenţa sa liniştită este dată peste cap atunci când Gabriel Cortez (Eduardo Noriega), cel mai cunoscut şi căutat traficant de droguri din emisfera vestică, reuşeşte o evadare spectaculoasă dintr-un convoi al FBI care transporta deţinuţii către un penitenciar. 

  • Ziua cârtiţei: anul 2009 se întoarce cu referendum cu tot

    Tema acestor discuţii a fost modificarea Constituţiei, având în vedere că Forumul Constituţional îi predă la 27 mai Comisiei Constituţionale conduse de Crin Antonescu raportul consultării populare asupra modificărilor legii fundamentale. Conform calendarului anunţat de Ponta, comisia trebuie să se mişte suficient de repede încât textul modificărilor să poată fi adoptat de Senat până la vacanţa de vară, de Cameră în sesiunea de toamnă şi supus referendumului popular în octombrie.

    Deja Senatul a adoptat, marţi, scăderea pragului de prezenţă la referendumuri de la 50% la 30%, în timp ce pragul de validare este de 25%. Dacă opoziţia are suficientă motivaţie şi suficientă susţinere la Bruxelles, ar putea combate scăderea pragului cu argumentul că nu se poate modifica o Constituţie adoptată cu un prag de prezenţă de 50% plus 1 (valabil în 2003) uzând de un referendum cu prag de prezenţă de 30%. Deocamdată însă, probabil şi ca indiciu că motivaţia şi susţinerea în cauză lipsesc, opoziţia s-a apucat să facă o “listă a ruşinii” cu cei 259 de aleşi care au respins, tot marţi, în Camera Deputaţilor proiectul de lege al PDL din 2011 privind revizuirea Constituţiei în acord cu rezultatele referendumului din 2009, care cerea, conform iniţiativei preşedintelui Traian Băsescu, parlament uninominal şi scăderea la 300 a numărului de aleşi.

    Linia de luptă politică aleasă de PDL, cu denunţarea trădării voinţei poporului exprimate în 2009, a fost recent sugerată de preşedinte, care anunţase că e gata să convoace în 2014 un nou referendum pentru chestiunea parlamentului uninominal cu 300 de aleşi, dacă USL nu va introduce aceasta în proiectul său actual de revizuire a Constituţiei. E greu de spus ce ecou va avea în electorat reînvierea în sine a temelor din 2009, însă ideea unor cheltuieli inutile presupuse de organizarea a două referendumuri pe aceeaşi temă ar avea, în principiu, potenţial de muniţie electorală.

  • Au venit scoţienii la BRD

    Aberdeen Asset Management controlează astfel acţiuni BRD în valoare de cca 70 mil. euro, acumulate în ultimii ani îndeosebi ca urmare a vânzării de pachete de acţiuni de către SIF-uri. Scoţienii, cu active totale de 250 mld. euro plasate în Europa, America şi Asia, mai au în România investiţii în titluri de stat şi pe piaţa imobiliară din Bucureşti.

    BRD, a doua bancă din sistem după active, cu o cotă de piaţă de cca 12,5%, a raportat în T1 2013 un profit de 13 mil. lei, cu 84% sub nivelul din aceeaşi perioadă a anului trecut, după ce anul trecut l-a încheiat cu pierdere. Pentru 2013, banca şi-a bugetat o creştere cu 7% a soldului creditelor şi cu 11% a depozitelor.

  • Idei de afaceri: agenţia de voiaj pentru amatorii de artă

    Angajarea unei asemenea agenţii, care are pe post de ghizi experţi în domeniul artei sau arhitecturii, permite avantajul de a organiza vizite după ora închiderii sau în locuri inaccesibile publicului larg. În această categorie intră Art Excursions din SUA, deţinută de doi istorici care organizează vizite la Art Institute of Chicago sau la casa proiectată de către celebrul Frank Lloyd Wright, Fallingwater din Pittsburgh, unde turiştii participă seara şi la o recepţie pe terasa acesteia.

    O altă firmă, Art Tours, aranjează vizite la palate din Italia neincluse în circuitul turistic ori cine la Biblioteca lui Celsus din Efes după programul de vizitare. Heritage Tours Private Travel oferă excursii culturale personalizate, ducându-şi clienţii să vadă clădiri Art Deco în Maroc sau apartamente particulare moderniste în Barcelona.

    Cei care vor să viziteze muzeele New Yorkului au la dispoziţie Art Smart, ai cărei experţi îi duc să vadă muzeele şi galeriile de artă din Manhattan, precum şi obiectivele arhitecturale care merită admirate, iar vizitele pot fi adaptate şi pentru familii cu copii.

    Alte agenţii organizează plimbări pentru admirarea unor opere ale artiştilor stradali, aşa cum este Graff Tours, la care turiştii pot apela pentru asemenea excursii la New York, Philadelphia şi Los Angeles şi pot participa chiar la ateliere conduse de artişti grafitti. Artiştii însă nu pictează pereţii clădirilor în prezenţa elevilor, ci se mulţumesc cu banala pânză.

  • Şeful Clinicii de chirurgie Fundeni: Câştig între 1.000 şi 2.000 de euro pe lună, nu aş putea pleca

     Întrebat  în emisiunea “După 20 de ani”, difuzată duminică de Pro TV, cât câştigă pe lună, Popescu a răspuns că “undeva între 1.000 şi 2.000 de euro, ca echivalent”.

    Referitor la posibilitatea de a pleca să lucreze în străinătate, pentru un salariu mult mai mare, el a spus că nu ar putea “funcţiona” în afara Spitalului Fundeni. “Nu m-aş putea integra în niciun alt colectiv”, a adăugat el, subliniind că, dată fiind vârsta pe care a împlinit-o (60 de ani – n.r.), nu va mai primi oferte pentru a munci străinătate.

    În contextul salariilor relativ mici din sistemul sanitar românesc, în emisiune a fost abordat şi subiectul plăţilor informale – bani sau “atenţii”.

    Profesorul Irinel Popescu a ţinut să sublinieze că ideea de a condiţiona actul medical este absolut condamnabilă, precizând pe de altă parte că plăţi informale există şi în state avansate.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro