Compania de stat din Râmnicu Vâlcea a avut venituri de 239,1 milioane lei, de la 533,9 milioane lei în primul semestru al anului precedent, şi cheltuieli de 386,6 milioane lei, comparativ cu 722,2 milioane lei la 30 iunie 2012.
Combinatul a înregistrat vânzări de 210,5 milioane lei, din care aproape 60% au fost exporturi. Cele mai mari ponderi în totalul vânzărilor au avut produsele de petrochimie (116,7 milioane lei) şi clorosodice (54,6 milioane lei).
Cititi mai multe pe www.mediafax.ro
În primele şase luni ale anului trecut, grupul Petrom a consemnat un profit net de 2,027 miliarde lei şi vânzări de 12,202 miliarde lei.
“În prima jumătate a anului 2013 ne-am îmbunătăţit performanţa financiară şi operaţională comparativ cu primele şase luni din 2012, ca efect al investiţiilor realizate în anii precedenţi, managementului strict al costurilor şi iniţiativelor de excelenţă operaţională. Am continuat programul semnificativ de investiţii, ceea ce ne-a permis să stabilizăm producţia, volumele uşor crescute de hidrocarburi din România compensând problemele tehnice temporare din Kazahstan. În zona offshore, am finalizat cea mai mare campanie de achiziţie seismică 3D din Marea Neagră şi, în parteneriat cu ExxonMobil, ne-am propus să reluăm forajul în blocul Neptun către sfârşitul anului 2013 sau începutul anului 2014. Performanţa G&E (segmentul Gaze şi Energie – n.r.) a reflectat condiţiile de piaţă dificile, cu cerere scăzută pentru gaze şi electricitate, precum şi preţuri semnificativ reduse la electricitate. În R&M (segmentul Rafinare şi Marketing – n.r.), vânzările cu amănuntul au rămas stabile, în timp ce marjele de rafinare au scăzut din cauza cotaţiilor mai mici la produse”, a declarat în raportul semestrial directorul general al OMV Petrom, Mariana Gheorghe.
Cititi mai multe pe www.mediafax.ro
Piaţa vinului, cu o valoare anuală estimată de 350 de milioane de euro pe an, a atras interes din partea mai multor antreprenoare.
OANA BELU
Controlează Domeniile Ostrov, firmă care a înregistrat în primul semestru al acestui an o cifră de afaceri de 7,5 milioane de lei, în creştere cu peste 20% faţă de perioada similară a anului trecut. Podgoria Ostrov se întinde pe 1.300 de hectare. Alături de viţă-de-vie, compania mai deţine 500 de hectare cu pomi fructiferi şi 200 de hectare cultivate cu legume.
LUCHI GEORGESCU
Deţine afacerea Vincon, unul dintre cei mai mari producători de vin pe pe piaţa autohtonă. Cu o cifră de afaceri anuală ce se plasează în jurul a 30 de milioane de euro, compania are în portofoliu mărci ca Jad, Mioriţa sau Dorobanţ şi vinuri ca Beciul Domnesc, Comoara Pivniţei, Casa Vrancea 1949 sau 7 Păcate. Vincon are circa 2.000 ha în podgoriile Coteşti, Odobeşti, Panciu şi Huşi.
AURELIA VIŞINESCU
“Coordonez în detaliu producţia vinului, mai puţin via, pe care doar o supervizez”, spune Aurelia Vişinescu, oenolog care a fondat propria afacere, Domeniile Săhăteni. Face vinuri, spune ea, de 20 de ani, iar viaţa a dus-o în această direcţie: a crescut la 50 km de Bucureşti, „voiam flori şi am ales să studiez horticultura„. Era în anul doi de facultate când a venit Revoluţia; ar fi vrut să renunţe atunci la studii, dar a descoperit ce-i plăcea cel mai mult: viticultura, „pentru că este foarte multă ştiinţă în vin„. În plus, a ajuns să lucreze în oenologie, o adevărată şansă, după cum recunoaşte chiar ea, „pentru că majoritatea femeilor lucrau în laborator„. A lucrat în cadrul mai multor firme de profil, dar, „ca orice oenolog, visam să am propria vie şi să fac vinul aşa cum îmi doream”.
A lucrat în Africa, în Australia, dar nu-i place deloc în străinătate, departe de familie. „Am stat trei luni în Africa de Sud şi tăiam zilele de pe calendar; am plecat la aeroport cu 3-4 ore mai devreme pentru că nu mai aveam răbdare.” A cunoscut viile din toată ţara, dar a ales să investească în zona Dealu Mare, care se întinde pe teritorii din Prahova şi Buzău. „Pura întâmplare face ca Săhăteni să fie şi locul în care am produs primul vin, în 1993.„ Zona are cea mai mare densitate de crame, „numai pe străduţa noastră fiind cinci crame funcţionale şi încă două în plan”.
În acest moment, firma se autofinanţează cap-coadă, dar antreprenoarea spune că anii de început au fost foarte grei. „Au fost momente când dădeam cu capul din grindă în grindă, dar nu m-am gândit niciodată să renunţ. Cred foarte mult în mine şi asta m-a ajutat să nu renunţ.” Deţine jumătate din acţiunile firmei, partenerul fiind un membru al familiei despre care spune că îi „datorează acest start-up„, pentru că a asigurat finanţarea acestuia. Cinci milioane de euro este pragul la care a ajuns suma investiţiilor, incluzând două proiecte cu bani europeni pentru dezvoltarea cramei, în valoare de 1,3 milioane de euro. „Întotdeauna proiectele depăşesc bugetul, la fel ca şi construcţia unei case, pentru că apar cheltuieli neprevăzute.„ Antreprenoarea spune că investiţia proprie a depăşit 2,5 milioane de euro, apropiindu-se mai degrabă de 3 milioane de euro. Pentru dezvoltarea firmei a accesat şi credite bancare, acum închise, iar în finanţarea actuală a firmei un rol important îl are şi cash-ul care se eliberează din amortizări, mai spune ea. Domeniile Săhăteni a realizat anul trecut o cifră de afaceri de peste un milion de euro, iar pentru 2013 „cred că vom depăşi un plus de 30%”, apreciază antreprenoarea, care spune că firma a ajuns la break-even în momentul în care a atins rulaje de un milion.
„Marja brută este însă relativă, pentru că poate ajunge într-un an la 500%, iar în alt an să încheiem relativ pe pierdere.” Concret, în momentul în care este construit preţul de vânzare al unui vin, „trebuie să iei în considerare că măcar un an din zece este prost în recoltele de struguri„. Or, producătorii de vin s-au confruntat cu această problemă şi în 2010, dar şi în 2012. Valoarea anuală a pieţei vinului este estimată la 350 de milioane de euro, potrivit informaţiilor Patronatului Naţional al Viei şi Vinului, iar la nivelul întregii ţări sunt circa 180.000 de hectare de teren cultivate cu viţă-de-vie. Pe parcursul ultimilor ani, segmentul vinurilor ieftine a înregistrat scăderi în vânzări, în 2013, de pildă, cu peste 10%. Rulajele cresc în segmentele mediu şi superior, cu preţuri de peste 20 de lei pe sticla de 750 ml. Poate din acest motiv chiar şi producătorii cu volume mari se axează tot mai mult pe vinurile din segmentele superioare de preţ.
Prin achiziţia celor 145 de autovehicule Mercedes-Benz, Mediplus dispune astăzi de una dintre cele mai mari şi moderne flote auto din industria farmaceutică românească. Modelul care completează flota Mediplus este Sprinter 313 Furgon cu ampatament 3665. Tipul de carosare este echipare frigorifică, cu izolaţie interioară realizată din panouri de tip sandwich şi panouri termoizolante montate pe uşile din spate. Până în prezent, flota Mediplus a fost compusă din 160 de utilitare uşoare Mercedes-Benz Vito şi Mercedes-Benz Sprinter complet echipate atât cu instalaţii de menţinere şi monitorizare a temperaturii, cât şi cu sisteme integrate de monitorizare a rutelor.
Compania Mediplus, parte a grupului A&D Pharma, este cel mai mare distribuitor de medicamente din România, cu afaceri de aproape un miliard de euro.
Petrom, cea mai mare companie din România în funcţie de vânzări a înregistrat în primul semestru al anului o cifră de afaceri de 11,5 miliarde de lei (2,6 miliarde de euro), în scădere cu 5% comparativ pe perioada similară a anului trecut şi un profit net de 2,3 miliarde de lei (543 de milioane de euro), cu 18% mai mare decât cel raportat în primul semestru din 2012. “În prima jumătate a anului 2013, ne-am îmbunătăţit performanţa financiară şi operaţională comparativ cu primele şase luni din 2012, ca efect al investiţiilor realizate în anii precedenţi, managementului strict al costurilor şi iniţiativelor de excelenţă operaţională.
Am continuat programul semnificativ de investiţii, ceea ce ne-a permis să stabilizăm producţia, volumele uşor crescute de hidrocarburi din România compensând problemele tehnice temporare din Kazahstan. În zona offshore, am finalizat cea mai mare campanie de achiziţie seismică 3D din Marea Neagră şi, în parteneriat cu ExxonMobil, ne-am propus să reluăm forajul în blocul Neptun către sfărşitul anului 2013 sau începutul anului 2014”, a declarat Mariana Ghoerghe, CEO-ul Petrom. Compania a raportat o contribuţie importantă din partea R&M datorată creşterii ratei de utilizare a rafinăriei, dar volumul vânzarilor comerciale a rămas în continuare “sub presiune, evoluând similar cu piaţa”.
Un plus al vânzărilor a raportat însă Mol România, care a vândut primul semestru un volum cu 7% mai mare faţă de anul trecut. Mol România a vândut în primele şase luni ale anului 235.000 tone de carburanţi, ca urmare a extinderii reţelei de benzinării şi a îmbunătăţirii condiţiilor de piaţă, a anunţat marţi dimineaţă grupul maghiar de petrol şi gaze. Vânzările de motorină au urcat cu 8%, la 171.000, iar cele de benzină au avansat cu 3%, la 61.000 tone. Pentru trimestrul al doilea MOL a raportat o majorare de 8% a cantităţilor comercializate în România, la 129.000 tone. La nivel de grup, MOL a raporat pentru trimestrul al doilea o scădere de 21%, faţă de primele trei luni ale anului, a rezultatului operaţional (EBITDA CCS – excluzând elementele speciale şi fluctuaţiile de preţuri), la 112 miliarde forinţi.
O uşoară scădere a segmentului de distribuţie a anunţat Rompetrol, divizia sa de profil – care cuprinde subsidiarele Rom Oil, Rompetrol Downstream, Rompetrol Quality Control, Rompetrol Logistics şi Rompetrol Gas – având o cifra de afaceri brută de 1,170 miliarde USD în primul semestru din 2013, în scădere cu 5% comparativ cu aceeaşi perioadă a anului 2012, fiind influenţată negativ de scăderea cotaţiilor internaţionale ale produselor petroliere. Compania declară însă că prin optimizarea canalelor de vânzare şi programul de reducere a costurilor derulat pentru creşterea profitabilităţii acestui segment au determinat o îmbunătăţire a rezultatului financiar net. Acesta s-a ridicat la 324.136 USD în primul semestru al anului 2013. Rezultatul net negativ din perioada similară a anului 2012 a fost de 22,89 milioane USD.
Rompetrol Rafinare, companie membră a Grupului Rompetrol, deţinut de grupul kazah KazMunaiGaz, şi-a îmbunătăţit rezultatul net consolidat în prima jumătate a anului 2013, înregistrând o diminuare a pierderii nete cu 40%. Acesta s-a situat la nivelul de 78,43 milioane USD, după primele şase luni ale anului 2013, faţă de 131,83 milioane USD, în aceeaşi perioadă a anului 2012. Îmbunătăţirea rezultatului net consolidat al companiei urmează trendul pozitiv înregistrat în primul trimestru al anului 2013, când pierderea netă a scăzut cu 60%, comparativ cu aceeaşi perioadă a anului 2012 şi s-a situat la valoarea negativă de 25,18 milioane USD. La sfârşitul lunii iunie 2013, segmentul de distribuţie al Rompetrol Downstream cuprindea 753 puncte de comercializare, incluzând reţeaua de staţii proprii, staţii partener şi staţiile mobile expres, baze interne de 9 şi 20 mc.
Citiţi articolul integral pe www.zfcorporate.ro
Acest articol a apărut în ediţia tipărită a Ziarului Financiar din data de 13.08.2013
ZF Corporate este serviciul specializat de ştiri cu plată al Ziarului Financiar. Pentru a putea citi aceste ştiri trebuie să vă abonaţi la ZF Corporate sau la unul din cele 12 fluxuri ale sale, profilate pe sectoare de activitate (Bănci, Retail, Imobiliare şi altele). Detalii de abonare la ZF Corporate: Alexandru Matei (tel. fix: 0318.256.286, tel. mobil: 0766.606.994) sau trimiteţi un email cu datele dumneavoastră de contact prin care solicitaţi informaţii şi abonare la adresa alexandru.matei@zf.ro sau stefan.paraschiv@m.ro. Veţi fi contactat în maximum o oră.
Citiţi articolul integral pe www.zfcorporate.ro
Acest articol a apărut în ediţia tipărită a Ziarului Financiar din data de 13.08.2013
ZF Corporate este serviciul specializat de ştiri cu plată al Ziarului Financiar. Pentru a putea citi aceste ştiri trebuie să vă abonaţi la ZF Corporate sau la unul din cele 12 fluxuri ale sale, profilate pe sectoare de activitate (Bănci, Retail, Imobiliare şi altele). Detalii de abonare la ZF Corporate: Alexandru Matei (tel. fix: 0318.256.286, tel. mobil: 0766.606.994) sau trimiteţi un email cu datele dumneavoastră de contact prin care solicitaţi informaţii şi abonare la adresa alexandru.matei@zf.ro sau stefan.paraschiv@m.ro. Veţi fi contactat în maximum o oră.
După zeci de ani în care a urmărit să-şi consolideze relaţiile cu Occidentul, mai ales pe cele comerciale, Finlanda devine din nou dependentă de comerţul cu vechiul inamic Rusia, o ţară cu resurse vaste a cărei clasă de mijloc în dezvoltare şi ai cărei investitori bogaţi oferă oportunităţi de creştere care lipsesc în economiile zonei euro lovite de recesiune.
O tendinţă evidentă de creştere la nivelul exporturilor cu Rusia se observă şi la Polonia, cea mai mare economie est-europeană, care în schimb se opune cu înverşunare expansiunii economice a ruşilor şi blochează pătrunderea afacerilor ruseşti în ţară.
Timp de două decenii Finlanda, stat membru al zonei euro din 1999, şi-a întărit schimburile comerciale cu restul Europei, iar în acest timp reticenţa faţă de vecinul şi fostul cuceritor din est a rămas. Acum, anticiparea unei reveniri lente în zona euro face ca tot mai multe companii finlandeze să caute legături mai strânse cu Rusia, scrie Thomson Reuters.
Cele mai recente date comerciale arată că ajustarea a început. Exporturile Finlandei către restul statelor Uniunii Europene au scăzut în primele cinci luni ale anului cu 4%, comparativ cu intervalul similar din 2012. În schimb, exporturile către Rusia au crescut cu 4%. Judecând după rezultatele financiare din al doilea trimestru ale companiilor finlandeze, care arată că multe dintre ele au fost afectate de incertitudinile din Europa, se poate trage concluzia că influenţa Rusiei asupra economiei finlandeze va creşte. Companiile de top precum retailerul Kesko şi reţeaua de magazine Stockmann vorbesc despre Rusia ca despre cea mai bună carte de joc a lor. Kesko, care controlează aproximativ 35% din comerţul alimentar, cu electrocasnice, utilaje uşoare şi bricolaj, şi-a deschis în luna mai al doilea magazin alimentar din Rusia şi intenţionează să deschidă alte opt unităţi în următorii trei ani.
Remus Borza, administratorul judiciar al producătorului de agregate hidraulice UCM Reşiţa (UCM), cu 1.900 de angajaţi, spune că firma aflată în insolvenţă este sortită falimentului dacă nu caută comenzi pe piaţa externă după ce ani de-a rândul a depins de comenzile de la Hidroelectrica.
Anul acesta Hidroelectrica şi-a redus însă comenzile de agregate hidraulice de trei ori, astfel că UCM şi-a redus afacerile la o treime, a raportat pierderi de 6,1 mil. euro şi a trimis în şomaj tehnic 960 de salariaţi.
Citiţi articolul integral pe www.zfcorporate.ro
Acest articol a apărut în ediţia tipărită a Ziarului Financiar din data de 13.08.2013
ZF Corporate este serviciul specializat de ştiri cu plată al Ziarului Financiar. Pentru a putea citi aceste ştiri trebuie să vă abonaţi la ZF Corporate sau la unul din cele 12 fluxuri ale sale, profilate pe sectoare de activitate (Bănci, Retail, Imobiliare şi altele). Detalii de abonare la ZF Corporate: Alexandru Matei (tel. fix: 0318.256.286, tel. mobil: 0766.606.994) sau trimiteţi un email cu datele dumneavoastră de contact prin care solicitaţi informaţii şi abonare la adresa alexandru.matei@zf.ro sau stefan.paraschiv@m.ro. Veţi fi contactat în maximum o oră.