BusinessMagazin

Blog

  • Peste 420.000 de români îşi serbează onomastica de Sfântul Ştefan

    Numele Sfântului Arhidiacon Ştefan este purtat de 422.664 de români, dintre care 305.449 sunt bărbaţi şi 117.215 sunt femei, potrivit statisticilor Direcţiei pentru Evidenţa Persoanelor şi Administrarea
    Bazelor de Date din Ministerul Afacerilor Interne.

    Dintre bărbaţii sărbătoriţi vineri, 273.159 poartă numele Ştefan, 18.656 se numesc Istvan şi 8.727 au fost botezaţi Fănel. De asemenea, îşi vor serba onomastica 3.306 bărbaţi care se numesc Ştefănel, 1.031 care au numele Ştefănuţ şi 581 al căror nume este Fane.

    Cele mai multe femei sărbătorite în 27 decembrie poartă numele Ştefania, respectiv 84.399, alte 22.327 se numesc Ştefana, 9.114 au fost botezate Fănica, 1.036 Fănuţa şi 339 Fana.

  • Românul care a dezvoltat jocuri pentru Facebook are planuri mari pentru 2014

    Într-un interviu pentru Business Magazin, Bobby Voicu spune că 2013 a fost un an foarte bun pentru MavenHut, “fiind anul în care am ajuns la 16 angajaţi (de la 4 la începutul anului) şi am ajuns să fim o companie profitabilă”. De la mijlocul lui 2012 şi până la sfârşitul lui 2013, Mavenhut a angajat o echipă destul de mare, face în continuare angajări şi vrea să dezvolte noi jocuri.

    Pentru 2014, Bobby Voicu are în plan să îşi dubleze echipa, dar şi să lanseze noi produse pe piaţă, pe mai multe platforme.“Pe termen mediu, planurile sunt să creştem cât mai mult studioul din România, ajutând astfel la definirea unui ecosistem în industria de dezvoltare de jocuri.

    Evident, ne dorim să scoatem cât mai multe titluri de succes în următorii 5 ani, pe cât mai multe platforme (atât web, cât şi mobile)”, spune Bobby Voicu. Bobby Voicu a dezvoltat Mavenhut în Irlanda, în cadrul acceleratorului de business Startup Bootcamp Dublin, condus de Eoghan Jennings, şi crede că dezvoltatorii români de soft trebuie să privească global: “Cred că, datorită contextului specific dezvoltării de software, a lipsei de graniţe reale, cei care activează în industrie trebuie să fie la curent cu trendurile globale, altfel nu sunt competitivi. Prin urmare, este o necessitate privirea globală, dar nu cred că asta înseamna ca industria nu mai depinde de România, ca “s-a desprins” de România”.

  • Zece lucruri pe care nu ar trebui să i le spui niciodată şefului

    Iată ce nu trebuie să spui într-o discuţie cu şeful tău:

    1. Sunt aici doar pentru bani!
    Este greşit să ai o astfel de atitudine mai ales în România. Este adevărat că partea financiară este foarte importantă, însă nu poţi să-i arunci asta în faţă şefului, pentru că dai dovadă de angajat materialist care nu vine la locul de muncă din plăcere şi pentru care serviciul este un chin.
     
    2. „Nu mi-ai spus niciodată să fac asta!”
    Când ceva important nu a fost făcut, nu trebuie să cauţi vinovaţi. Asta o să-l scoată din minţi pe şef. Cel mai indicat este să te calmezi şi să găseşti soluţii urgente la aceea problemă.

    3. „Ceva merge prost.”
    Este foarte uşor să ne plângem, însă asta nu rezolvă nimic. Trebuie să fii cel care vine cu soluţiile, nu cel care a constatat problema şi s-a resemnat.

    4. „Vreau să fac ce e mai uşor!”
    Poţi să creşti în ochii şefului şi chiar să obţii o promovare atunci când faci lucruri dificile. Angajatorul aşteaptă fapte măreţe din partea unor angajaţi, ceva care să îi scoată din mulţime.

    5. „Această activitate îmi ocupă prea mult timp.”
    Dacă vrei să excelezi îţi asumi orice. Lucrezi şi de acasă dacă e nevoie, faci ore suplimentare, dar nu te laşi bătut din cauza lipsei timpului liber.

    6. „Ar trebui să mă ocup cu alte lucruri.”
    Nu eşti în postura să alegi ce să faci. Eşti la locul de muncă şi trebuie să îndeplineşti nişte sarcini. Nu trebuie să te plangi. Dacă nu îţi convine, atunci renunţă! Nici un angajator nu te ţine cu forţa.

    7. „Îţi promit că am să fac asta!”
    Nu face promisiuni atunci când nu eşti sigur dacă poţi să le îndeplineşti. Este mai bine să fii onest, să îţi recunoşti limitele, să ceri sfaturi şi să ai o atitudine pozitivă.

    8. „Este prea greu.”
    Poate că este greu, dar nu trebuie să îi spui asta celui care a investit încredere în tine. Încearcă să îţi atingi scopul. Dacă nu reuşeşti, poţi să ceri ajutor, dar nu trebuie să te plângi.
    9. „Nu am nici o opinie.”
    Dacă şeful tău îţi cere opinia, atunci înseamnă că părerea ta contează în acea ecuaţie. Nu te ascunde după „nu am nici o opinie”, încearcă să ai un punct de vedere argumentat şi poate că el o să fie luat în considerare.

    10. „Nu îmi asum această responsabilitate!”
    Dacă e strict activitatea şi domeniul tău, e clar că nu poţi să pui responsabilitatea reuşitei sau eşecului în cârca altcuiva. Trebuie să îţi asumi orice.

    De asemenea, trebuie să nu-l minţi niciodată. Adevărul, oricât e el de dificil şi greu de acceptat, te poate scoate din încurcătură.  Minciuna poate duce la conflicte majore şi chiar la concedierea ta.

  • 2014, anul spionajului cibernetic?

    Experţii producătorului de antivirus Kaspersky Lab au realizat prognoza pentru 2014, iar mare parte din ceea ce au văzut în „globurile lor de cristal” are legătură cu dezvăluirile lui Edward Snowden. Potrivit lor, intimitatea este printre cele mai expuse atacurilor cibernetice. De aceea, după scandalul Snowden din 2013, oamenii sunt hotărâţi să îşi protejeze viaţa privată, în ciuda acţiunilor tuturor serviciilor de informaţii din lume. Acest fapt se traduce în protejarea informaţiilor stocate pe computere şi pe dispozitivele mobile şi în asigurarea confidenţialităţii prezenţei online. Astfel, serviciile VPN şi „Tor-anonymizers” vor avea mai multă popularitate, iar instrumentele locale de criptare vor fi din ce în ce mai căutate.


    Dezvoltarea de instrumente cu scopul furtului de bani va continua în 2014, potrivit specialiştilor Kaspersky. Pentru a avea acces direct la „buzunare”, infractorii îşi vor rafina instrumentele create pentru a accesa conturile bancare ale deţinătorilor de dispozitive mobile (phising pe mobil, Troieni bancari). Botneţii mobili vor fi cumpăraţi şi vânduţi şi vor fi, de asemenea, utilizaţi pentru a distribui ataşamente malware din partea terţilor. Pentru a susţine furturile indirecte este probabil să vedem mai multe versiuni sofisticate ale Troienilor care criptează informaţiile de pe dispozitivele mobile, împiedicând accesul la fotografii, contacte şi corespondenţă până în momentul în care este plătită o taxă de decriptare. Smartphone-urile care rulează sistemul de operare Android vor fi, fără îndoială, primele vizate.

    În 2014, va fi  înregistrată o creştere considerabilă a numărului de atacuri asupra portofelelor utilizatorilor Bitcoin, a rezervelor de Bitcoin şi a burselor.
    În ce priveşte furnizorii de servicii de internet, ei au anunţat deja implementarea unor măsuri suplimentare pentru a proteja datele utilizatorilor, de exemplu, criptarea tuturor informaţiilor transmise între propriile servere. Implementarea unor măsuri mai sofisticate de protecţie va continua şi este posibil să devină un factor-cheie în alegerea unui furnizor. Hackerii vizează şi angajaţii serviciilor cloud, văzându-i ca pe cea mai slabă verigă în lanţul de securitate. Un atac de succes în acest caz ar putea reprezenta accesul infractorilor cibernetici la un volum imens de date. În plus faţă de furtul de informaţii, atacatorii ar putea fi interesaţi şi de ştergerea sau modificarea informaţiilor – în unele cazuri dezinformarea intenţionată ar putea valora chiar mai mult pentru cei care stau în spatele atacului.

    Furtul surselor produselor populare (în industria de gaming, dezvoltarea de aplicaţii mobile etc.) oferă atacatorilor o oportunitate excelentă de a descoperi vulnerabilităţi şi de a le utiliza pentru propriile scopuri frauduloase. În plus, dacă infractorii cibernetici au acces la resursele victimei, ei pot modifica codul programului sursă şi să implementeze backdoor-uri în aceasta.
    Dezvăluirile făcute de către Snowden au demonstrat că unul dintre scopurile spionajului cibernetic între state este de a oferi susţinere financiară companiilor „prietenoase”. Acest factor a doborât barierele etice care au restricţionat iniţial companiile să folosească metode neconvenţionale de a concura cu rivalii lor. În noua realitate a spaţiului cibernetic, companiile iau în considerare posibilitatea de a derula acest tip de activitate. Companiile vor contracta, în acest scop, mercenari cibernetici, grupuri organizate de hackeri competenţi care pot oferi servicii personalizate de spionaj cibernetic.

     

  • Record absolut în istoria fotbalului românesc! Câţi bani va încasa Steaua până la finalul acestui sezon

     Considerat a fi un eşec din pricina ratării calificării în ”primăvara europeană”, parcursul Stelei în această ediţie a Ligii Campionilor a adus benficii importante din punct de vedere financiar. Până la finalul acestui sezon, campioana României va încasa aproximativ 36 milioane de euro, bani proveniţi din bonusurile UEFA, transferuri de jucători şi vânzarea biletelor la partidele din Liga Campionilor şi competiţiile interne. Cea mai mare pondere în încasările Stelei este reprezentată de veniturile de la UEFA, aproximativ 17,4 milioane de euro.

    Fondul total de premiere al UEFA este de 1,34 miliarde de euro

    Pentru sezonul 2013/2014, forul fotbalistic european a anunţat că fondul de premiere pentru echipele angrenate în Liga Campionilor este 1,34 miliarde de euro. 409,6 milioane de euro dintre aceştia reprezintă fondul de market pool, adică banii care vor fi împărţiţi tuturor cluburilor în raport cu valoarea pieţei media din ţările care participă, prin echipele de club, în Ligă. Fără să fie afectată de performanţe, cota de market pool a Stelei va fi aproximativ aceeaşi cu cea primită de CFR Cluj sezonul trecut, adică 5,2 milioane de euro. Pe lângă această sumă, campioana României a mai reuşit să deblocheze din fondul de premiere al UEFA banii pentru accederea în play-off, banii pentru accederea în grupele competiţiei şi o sumă cu care a fost premiată pentru cele trei rezultate de egalitate obţinute în grupă, în condiţiile în care forul fotbalistic a anunţat premierea cu 500.000 de euro pentru o remiză şi cu 1 milion de euro pentru o victorie.

    Cititi mai multe pe www.prosport.ro

  • RISC RIDICAT de izbucnire a unor tensiuni sociale în România, în 2014. RAPORTUL Economist Intelligence Unit

     Economist Intelligence Unit a alcătuit un clasament privind riscurile izbucnirii unor tensiuni sociale.

    În categoria ţărilor în care există un “risc foarte mic” de izbucnire a tensiunilor sociale sunt incluse Austria, Danemarca, Japonia, Luxemburg, Norvegia şi Elveţia.

    În categoria statelor cu “risc mediu” sunt ţări precum Belgia, Marea Britanie, Columbia, Cuba, Franţa, Georgia, Ungaria, Israel, Italia, Olanda, Rusia sau Serbia.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • VREMEA DE CRĂCIUN: Ce temperaturi vor fi miercuri şi joi în ţară şi în Bucureşti

    În zonele joase din sud şi est, dar şi în depresiunile din centrul teritoriului, dimineaţa şi noaptea local vor fi înnorări şi se va semnala ceaţă, mai persistente în sudul Olteniei şi al Moldovei, unde pot fi asociate izolat cu burniţă. Vântul va sufla slab şi moderat, cu unele intensificări în Banat şi în zona montană. Temperaturile maxime se vor încadra între -1…0 grade în sudul Olteniei, în condiţii de ceaţă persistentă şi 11…12 grade în Dealurile de Vest, iar cele minime vor fi de la -11 grade în depresiunile intramontane până la 5…6 grade pe litoral şi în zona deluroasă a Banatului şi a Crişanei.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • V-aţi plictisit de Valea Prahovei? Iată câteva alternative pentru vacanţa de iarnă

    Parcul Natural Apuseni şi Parcul Naţional Piatra Craiului sunt considerate adevărate „mine de aur” pentru dezvoltarea ecoturismului în România şi se anticipează că numărul vizitatorilor va creşte, potrivit reprezentanţilor proiectului “Imbunatatirea sustenabilitatii financiare a sistemului de arii naturale protejate din Muntii Carpati”, finantat de Fondul Global de Mediu (GEF) şi implementat de Programul Naţiunilor Unite pentru Dezvoltare (UNDP) România şi Regia Naţională a Pădurilor – Romsilva, în parteneriat cu WWF, Parcul Natural Vânători Neamţ atrage turiştii prin numărul mare de mănăstiri şi pensiuni, unde posibilităţile de recreere sunt diverse: centrul de vizitare al parcului unde pot fi admiraţi zimbrii reintroduşi în libertate, plimbări cu sania, echitaţie, spa, vizite la grădina zoologică „Dragoş Vodă” unde cele 10 de hectare găzduiesc cerbi carpatini, urşi, mistreţi, lupi, numeroase specii de păsări. 

    Cea mai frumoasă pârtie de schi din Apuseni (GALERIE FOTO)

    În Parcul Natural Munţii Maramureşului, vizitatorii beneficiază de pachete turistice complexe care includ, printre multe altele, şi  plimbări cu mocăniţa, una dintre atracţiile Văii Vaserului.Un studiu realizat în Croaţia de Institutul Turismului a constatat, de exemplu, că există o sumă suplimentară de până la 24 – 32% din preţ pe care vizitatorii sunt dispuşi să o plătească pentru hoteluri amplasate în zone de pădure şi că peisajul este un factor decisiv în alegerea hotelului.

    Cea mai ieftină pârtie de schi din România.

    Tarifele sunt de trei ori mai mici faţă de Valea Prahovei – GALERIE FOTO

    Valorificate la potenţialul lor maxim, aceste zone pot susţine bugetul statului, potrivit reprezentanţilor proiectului   „Îmbunătăţirea sustenabilităţii financiare a sistemului de arii naturale protejate din Munţii Carpaţi”. Potrivit studiului, parcurile naţionale şi naturale din Munţii Carpaţi pot aduce în timp mulţi bani în plus la bugetul ţării. Beneficiul cumulativ al acestora este de 9 miliarde de euro pentru următorii 25 de ani, luând în calcul gestionarea durabilă a ecosistemelor.

    42 de milioane de euro s-ar putea strânge în plus la bugetul statului dacă turismul în doar cinci parcuri naţionale şi naturale din Munţii Carpaţi ar fi promovat şi stimulat de autorităţi. Aceste zone de o frumuseţe rară nu duc lipsă de turişti în niciun anotimp, însă numărul lor ar putea creşte dacă ariile protejate ar avea parte de o infrastructură şi de servicii mai bune. 

    Analiza face pentru prima dată o evaluare comparativă a două sisteme de management al ariilor naturale protejate din Munţii Carpaţi şi demonstrează care este impactul economic al ariilor protejate asupra unor sectoare ale economiei – turism, ape minerale, resurse de apă, agricultură, silvicultură şi vânătoare – pe o perioadă de 25 de ani.


     

  • MESAJUL DE CRĂCIUN al Papei Francisc: “Ar fi bine să fim mai tăcuţi, pentru a putea auzi vocea dragostei lui Hristos”

     “Foarte adesea, Crăciunul este foarte gălăgios. Ar fi bine să fim mai tăcuţi, pentru a putea auzi vocea dragostei lui Hristos”, a transmis Suveranul Pontif pe contul său de Twitter – @Pontifex_it.

    Mesajul este în concordanţă cu îndemnuri similare lansate de şeful Bisericii Catolice pe parcursul Postului Naşterii Domnului.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Activişti de mediu şi localnici din Pungeşti, în GREVA FOAMEI până când Chevron va opri explorarea

     Un număr de 19 persoane – cinci activişti de mediu şi 14 localnici din comuna Pungeşti – au intrat în greva foamei, pe termen nelimitat.

    Ei spun că vor protesta astfel până când compania Chevron va opri activităţile de explorare a gazelor de şist în zonă, dar şi până când va fi ridicată interdicţia de circulaţie pe drumul judeţean Vaslui-Gârceni, în localităţile Siliştea şi Pungeşti.

    “Am decis să intrăm în greva foamei în semn de nemulţumire faţă de activităţile desfăşurate în zonă de Chevron. Suntem hotărâţi să nu renunţăm până când compania petrolieră nu va renunţa la activitatea de explorare din zonă. De asemenea, protestăm şi faţă de măsura luată de Poliţie, de restricţionare a traficului pe drumul judeţean Vaslui-Gârceni, în localităţile Siliştea şi Pungeşti”, a spus Alexandru Lupe, unul dintre cei cinci activişti de mediu care au intrat în greva foamei.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro