BusinessMagazin

Blog

  • Preţurile producţiei industriale pe piaţa internă şi externă au crescut în luna decembrie 2025 cu 0,4% faţă de noiembrie şi cu 6% faţă de perioada similară din 2024

    Preţurile producţiei industriale pe piaţa internă şi externă au crescut în luna decembrie 2025 cu 0,4% faţă de noiembrie şi cu 6% faţă de perioada similară din 2024, arată datele INS publicate marţi. 

    Pe piaţa internă, preţurile s-au majorat cu 0,3% faţă de noiembrie 2025 şi cu 6,5% faţă de decembrie 2024.

    În paralel, pe plan extern, preţurile producţiei industriale au avut în ultima lună a anului trecut un avans de 0,4% faţă de noiembrie şi de 4,6% faţă de decembrie 2024.

    Pe marile grupe industriale, preţurile au înregistrat creşteri an la an la Industria energetică, de 8,4%, în Industria bunurilor de uz curent, de 5,6%, a bunurilor intermediare, 5,1%, a bunurilor de folosinţă îndelungată, de 4,3%, şi a bunurilor de capital, de 3,9%.

    Comparativ cu luna noimebrie 2025, în decembrie preţurile din Industria bunurilor de folosinţă îndelungată şi din sectorul energetic au fost în scădere, cu 0,4%, respectiv 0,6%.

    Pe diviziuni, cele mai mari creşteri anuale de preţ au fsot în Extracţia cărbunelui (11%), Captarea, tratarea şi distribuţia apei (11%), Producţia şi furnizarea de energie electrică şi termică, gaze, apă caldă şi aer condiţionat (10%) şi în Repararea, întreţinerea şi instalarea maşinilor şi echipamentelor (9%).

    În schimb, cele mai mari scăderi au fost în Fabricarea altor mijloace de transport (-4,4%), Extracţia petrolului brut şi a gazelor naturale (-3%) şi Fabricarea produselor de cocserie şi a produselor obţinute din prelucrarea ţiţeiului (-2,6%).

  • Xi Jinping cere o „lume egală şi multipolară” în discuţia cu preşedintele Uruguayului

    Preşedintele Chinei, Xi Jinping, a discutat marţi cu liderul Uruguayului, Yamandu Orsi, despre relaţiile de cooperare de la nivel internaţional.

    Potrivit unui raport media, cei doi au discutat despre rolul comun al statelor sale într-o ordine internaţională mai echitabilă, scrie Reuters.

    În cadrul întâlnirii, Xi Jinping a afirmat că China şi Uruguayul ar trebui „să colaboreze pentru a promova o lume multipolară egală şi ordonată şi o globalizare economică incluzivă şi universal benefică”.

    Preşedintele chinez a legat acest mesaj de obiectivul complex al Beijingului, care vizează construirea unei comunităţi cu un viitor pentru omenire.

    A fost prima deplasare a unui lider sud-american la Beijing după evenimentele din ianuarie, când Statele Unite au invadat Venezuela şi l-au capturat pe Nicolas Maduro.

    Întâlnirea are loc după mai multe vizite ale unor lideri occidentali în China, printre care prim-ministrul britanic Keir Starmer, prim-ministrul canadian Mark Carney şi prim-ministrul finlandez Petteri Orpo.

    Yamandu Orsi a explicat scopul deplasării sale într-un mesaj publicat pe Facebook, la scurt timp după sosirea la Beijing.

    El a declarat că vizita urmăreşte „să împuternicească Uruguayul în lume şi să genereze oportunităţi, investiţii şi dezvoltare”.

    Preşedintele uruguayan conduce o delegaţie de aproximativ 150 de persoane, cu lideri de afaceri, într-o vizită care va dura până pe 7 februarie şi care va include şi oraşul Shanghai.

    Trecutul arată că există o legătură puternică între cele două state. China a fost principala destinaţie pentru exporturile Uruguayului în 2025, incluzând produse agricole precum celuloza de lemn, soia şi carnea de vită.

    În prima jumătate a anului 2025, Uruguay a raportat un excedent comercial de 187,1 milioane de dolari în relaţia cu China.

  • Donald Trump cere daune de un miliard de dolari de la Universitatea Harvard

    O nouă confruntare a izbucnit între Donald Trump şi Universitatea Harvard. Preşedintele SUA a anunţat luni seară că cere acum un miliard de dolari daune de la Harvard. Reacţia vine în urma apariţiei unor articole New York Times conform cărora administraţia sa ar fi decis să nu solicite despăgubiri de la prestigioasa universitate, pe care o acuză de antisemitism şi părtinire, potrivit Le Figaro.

    „Acum solicităm despăgubiri de un miliard de dolari şi nu mai vrem să avem nimic de-a face cu Universitatea Harvard în viitor”, a scris Donald Trump pe reţeaua sa de socializare Truth.

    Universitatea a dat în judecată, în vara anului trecut, administraţia Trump, pe care o acuză de tăieri ilegale din finanţările cercetărilor şi de o campanie politică nefondată de antisemitism.

    Ulterior Universitatea Harvard şi administraţia Trump s-au apropiat de un acord care ar impune prestigioasei universităţi din Ivy League să plătească 500 de milioane de dolari pentru a recăpăta accesul la finanţare federală şi pentru a încheia o serie de investigaţii.

    Acordul ar fi pus capăt unei dispute de luni de zile şi care a testat limitele autorităţii guvernului asupra universităţilor americane. Ceea ce a început ca o investigaţie privind antisemitismul din campus s-a transformat într-un conflict deschis, după ce administraţia Trump a tăiat peste 2,6 miliarde de dolari din finanţarea pentru cercetare, a anulat contracte federale şi a încercat să împiedice Harvard să primească studenţi internaţionali.

  • Vreme cu contraste în ultima lună de iarnă. ANM anunţă unde va fi ger şi unde ar putea să ningă

    Conform ANM, în săptămâna 2-9 februarie valorile termice vor fi mai ridicate decât cele specifice pentru această săptămână în regiunile vestice, nord-vestice, centrale, precum şi la munte, dar şi mai coborâte, local, în extremitatea de sud-vest şi de nord- est a ţării. În rest vor fi în general apropiate de cele normale.

    Regimul pluviometric va fi excedentar în regiunile sudice şi sud-estice, dar şi local deficitar în nordul Carpaţilor Orientali, iar în rest va fi apropiat de cel normal pentru acest interval.

    În săptămâna 9-16 februarie, temperaturile medii vor fi uşor mai ridicate decât cele normale pentru această perioadă în regiunile intracarpatice, dar şi mai coborâte în extremitatea de nord-est a ţării. În rest vor fi apropiate de cele specifice.

    Cantităţile de precipitaţii vor fi excedentare la nivelul întregii ţări, dar mai ales în regiunile sudice.

    În săptămâna 16-23 februarie, temperatura medie a aerului va avea valori uşor mai ridicate decât cele specifice pentru acest interval în regiunile intracarpatice, iar în rest vor fi apropiate de cele normale.

    Regimul pluviometric va fi excedentar în regiunile vestice şi nord-vestice, iar în rest va fi apropiat de cel normal pentru această perioadă.

    În săptămâna 23 februarie-2 martie, mediile valorilor termice se vor situa uşor peste cele specifice pentru această săptămână, pe întreg teritoriul României.

    Cantităţile de precipitaţii estimate pentru acest interval vor fi apropiate de cele normale, în toate regiunile, a precizat ANM.

  • Trump cere „naţionalizarea” alegerilor din SUA

    Declaraţiile au fost făcute într-un podcast relansat luni, moderat de un fost oficial FBI devenit comentator politic apropiat liderului american. Donald Trump a reluat acuzaţii privind o presupusă fraudă la alegerile din 2020, care nu au fost confirmate de instanţe sau de autorităţile electorale din SUA.

    În Statele Unite, alegerile sunt organizate de autorităţile fiecărui stat. Prin „naţionalizarea” votului, Trump sugerează ca organizarea alegerilor să fie preluată la nivel federal, de guvernul de la Washington.

    Trump a menţionat că republicanii ar trebui „să preia organizarea alegerilor în cel puţin 15 locuri”. Potrivit Politico, el a susţinut că scrutinul nu este corect organizat. „Republicanii ar trebui să naţionalizeze votul”, a adăugat liderul SUA.

    Preşedintele SUA a spus din nou că a câştigat alegerile din 2020 „la scor”, susţinând că ar fi existat voturi ilegale, însă nu a prezentat dovezi pentru aceste afirmaţii. El a făcut referire şi la o descindere recentă a FBI într-un birou electoral din comitatul Fulton, statul Georgia, sugerând că „vor apărea lucruri interesante”.

    În realitate, zeci de procese intentate după alegerile din 2020 nu au condus la descoperirea unor fraude electorale pe scară largă. În Georgia, atât un audit oficial, cât şi o renumărare a voturilor cerută chiar de echipa lui Trump au confirmat victoria lui Joe Biden.

    În ultimele luni, Trump şi-a intensificat atacurile la adresa rezultatelor alegerilor din 2020. În ianuarie, el a afirmat că mai multe persoane vor fi cercetate penal pentru modul în care au fost organizate alegerile. În paralel, Departamentul Justiţiei a intentat procese împotriva a aproximativ douăzeci de state, solicitând acces la listele de alegători.

    Trump a promis, în 2025, că va semna un ordin pentru a schimba regulile alegerilor, susţinând că astfel va aduce „corectitudine” scrutinului din 2026. Până în prezent, un astfel de ordin nu a fost semnat, iar administraţia de la Washington nu a explicat cum ar putea fi pusă în aplicare o asemenea măsură fără a încălca Constituţia.

    Un alt ordin executiv, semnat anul trecut şi care viza modificarea regulilor de înregistrare a alegătorilor şi a votului prin corespondenţă, a fost blocat în mare parte de instanţele federale.

  • Aproape unul din zece români nu şi-a putut încălzi locuinţa în 2024. România, peste media UE

    La nivelul Uniunii Europene, 9,2% din populaţie nu a reuşit să îşi menţină locuinţa suficient de caldă în 2024. Situaţia s-a îmbunătăţit faţă de anul precedent, când proporţia persoanelor aflate în această situaţie a fost mai ridicată, potrivit datelor publicate de Eurostat.

    În România, 10,8% din populaţie s-a confruntat cu dificultăţi în a-şi încălzi adecvat locuinţa în 2024. Deşi nivelul rămâne peste media UE, datele indică o ameliorare faţă de 2023, când procentul era de 12,5%.
    Comparativ cu alte state membre, România se află într-o poziţie intermediară. Situaţia este mai bună decât în ţările cele mai afectate de sărăcia energetică, unde proporţia persoanelor care nu îşi pot încălzi locuinţa ajunge la 19% în Grecia, 18% în Lituania şi 17,5% în Spania, ceea ce înseamnă că aproape una din cinci persoane se confruntă cu această problemă.

    În acelaşi timp, situaţia din România este mai dificilă decât în numeroase state din Europa Centrală şi de Nord. În Germania, 6,3% din populaţie se confruntă cu această problemă, în Ungaria 6%, în Cehia 4,9%, iar în Polonia 3,3%. La polul opus în Uniunea Europeană se află Finlanda, unde doar 2,7% din populaţie declară că nu îşi poate încălzi adecvat locuinţa.
    Datele arată diferenţe şi între marile economii europene. În Franţa, 11,8% din populaţie se confruntă cu dificultăţi în a-şi încălzi locuinţa, un procent uşor mai mare decât în România. În Italia, 8,6% dintre oameni se află în aceeaşi situaţie, iar în Slovacia 8,3%, ambele ţări având valori sub nivelul României, dar peste media Uniunii Europene.

    Fenomenul este influenţat de nivelul veniturilor, de costurile energiei, eficienţa energetică a locuinţelor şi de condiţiile climatice.

    Ţările din Europa de Nord, unde locuinţele sunt mai bine izolate şi sistemele de sprijin sunt mai extinse, înregistrează cele mai scăzute valori. În schimb, în state din sudul şi estul Europei, inclusiv România, proporţia populaţiei afectate rămâne mai ridicată, în principal din cauza veniturilor mai mici şi a clădirilor mai puţin eficiente din punct de vedere energetic.

  • Ce se pregăteşte la Bruxelles: UE vrea să schimbe regulile jocului când vine vorba de ISD-uri. Companiile din afara UE care vor să investească în sectoare-cheie trebuie să facă parteneriate cu actori locali şi să se mulţumească cu pachete minoritare de acţiuni

    Uniunea Europeană are în plan un proiect de reformă care ar putea schimba regulile jocului când vine vorba de investiţiile străine directe (ISD-uri), arată un document care a fost consultat de FDi Intelligence, o platformă a cotidianului britanic Financial Times.

    Mai exact, docu­men­tul propune ca actorii străini – din afara UE – să nu poată să deţină controlul în proiecte industriale majore. Astfel, orice investitor din afara  Uniunii trebuie să se mulţumească cu pachete minoritare de acţiuni (maxi­mum 49%) şi trebuie să accepte să intre în parteneriat cu actori locali.

    Prin Legea privind Accelerarea Industrială, Comisia Europeană vrea să re­for­meze decarbonizarea şi pro­duc­ţia, acest proiect fiind în curs de finalizare la Bruxelles. Documentul studiat de FDi Intelligence arată că UE ia în considerare utilizarea ISD-urilor ca instrument de dezvol­tare a capacită­ţilor locale, de creare de locuri de mun­că şi de stimulare a competitivităţii.

  • (P) Floria.ro: Valentine’s Day aduce de 15 ori mai multe comenzi decât într-o zi obişnuită. Logistica devine principalul pariu al sezonului

    Ziua Îndrăgostiţilor rămâne unul dintre cele mai intense momente din an pentru industria florilor, iar pentru Floria.ro, unul dintre cei mai mari jucători din e-commerce-ul de flori din România, această perioadă reprezintă un adevărat test de scalare operaţională. De Valentine’s Day, compania înregistrează de aproximativ 15 ori mai multe comenzi decât într-o zi obişnuită, ceea ce transformă logistica într-un element-cheie pentru succesul sezonului.

    Valentine’s Day, locul 2 în topul vânzărilor anuale

    Din punct de vedere al vânzărilor, Ziua Îndrăgostiţilor ocupă locul al doilea la nivel de an, fiind depăşită doar de 8 Martie. În această perioadă, valoarea medie a comenzii este cu 20–25% mai mare comparativ cu restul anului, pe fondul apetitului crescut al clienţilor pentru aranjamente florale speciale şi cadouri complementare.

    „Valentine’s Day nu mai este doar despre un buchet clasic de trandafiri, ci despre experienţă şi creativitate. Observăm o orientare tot mai clară către aranjamente florale tematice şi compoziţii mixte, care pun accent pe design şi originalitate. Pentru noi, provocarea principală rămâne logistica – să livrăm rapid şi impecabil, chiar şi într-o zi în care volumele sunt de 15 ori mai mari decât într-o zi obişnuită”, declară Marina Popescu, Director General Floria.ro.

    35.000 de fire de flori vândute într-o singurǎ zi

    În 2025, în ziua de Valentine’s Day, Floria.ro a vândut aproximativ 35.000 de fire de flori, o mare parte dintre acestea fiind trandafiri, care rămân simbolul central al sărbătorii. Totuşi, preferinţele consumatorilor arată o evoluţie clară în direcţia diversificării.

    Cel mai comandat produs pentru Ziua Îndrăgostiţilor a fost „Buchetul cu hortensie albă şi trandafiri roz”, semn că publicul caută tot mai des alternative cu impact vizual puternic şi design elaborat.

    Pe lângă buchetele clasice, clienţii se orientează tot mai mult către aranjamente florale tematice şi compoziţii mixte, care combină trandafirii cu alte flori sau îi înlocuiesc cu alternative de sezon, apreciate pentru design şi raportul calitate-preţ.

    Bucureştiul domină comenzile, urmat de marile oraşe

    Din punct de vedere geografic, Bucureştiul conduce detaşat topul comenzilor de flori pentru Valentine’s Day, urmat de Iaşi, Braşov, Constanţa, Cluj-Napoca şi Timişoara. Distribuţia confirmă concentrarea cererii în marile centre urbane şi maturizarea comerţului online în aceste zone.

    Cadourile completează experienţa florală

    Pe lângă flori, comenzile sunt frecvent completate cu praline, cărţi, eclere, vinuri sau parfumuri, contribuind la creşterea valorii medii a coşului de cumpărături. Totodată, se remarcă un apetit crescut pentru comenzi de mari dimensiuni, cu impact vizual puternic.

    Un exemplu relevant din acest an este o comandă specială care a inclus 1.001 trandafiri, semn că pentru o parte dintre clienţi, Ziua Îndrăgostiţilor devine o ocazie de exprimare spectaculoasă a sentimentelor.

  • Surpriză în Europa: liderul la producţia de lapte la nivelul întregii UE vine din România. CEO-ul companiei: „În viitor, producţia de bălegar ar putea fi mai importantă decât producţia de lapte”

    Dimineaţa de 19 septembrie a început cu paşi grăbiţi pe aleea care despărţea grajdurile proaspăt ridicate de la Straja. În jur, investitori, parteneri, consultanţi şi jurnalişti, veniţi să vadă cu ochii lor ce înseamnă cel mai mare producător de lapte de vacă din Uniunea Europeană – şi surpriza că această companie nu e din Olanda sau Germania, ci din România, în inima Transilvaniei.

    În aer plutea mirosul amestecat de fân, balegă şi motorină, semn că agricultura modernă are încă rădăcini puternice în tradiţional.

    Între turul prin grajduri şi prezentările din cortul improvizat pentru „Investor Day”, ziua dedicată mai ales celor care „au pariat” deja pe performanţa DN, Peter de Boer, CEO DN Agrar, aruncă o idee care pare că va ţine titlurile publicaţiilor de business reprezentate în sală: „În viitor, producţia de bălegar ar putea fi mai valoroasă decât producţia de lapte”.

    Nu e o glumă (am întrebat). În spatele cifrelor se află o strategie care combină lactatele cu compostarea, energia verde şi o agricultură circulară menită să transforme deşeurile în resurse.

    Fondat în 2008 ca o afacere de familie de olandezul Jan Gijsbertus de Boer, Grupul DN Agrar a crescut în ritm accelerat şi include în prezent cinci ferme mari, peste 16.000 de capete de animale şi o livrare anuală de 70 de milioane de litri de lapte. Potrivit reprezentanţilor companiei, DN Agrar a devenit astfel cel mai mare producător privat individual de lapte de vacă din Europa. 75% din producţie ajunge la gigantul francez Lactalis.

    Obiectivele pentru grup sunt mai ambiţioase de atât, pentru că antreprenorii olandezi care dezvoltă afacerea şi-au propus să atingă până în 2030 între 150 şi 200 de milioane de litri pe an. Totul într-un model de business integrat, cu patru piloni: lapte, agricultură vegetală, compostare şi energie verde.

    DN Agrar a raportat pentru primul semestru din 2025 o cifră de afaceri de aproximativ 101 milioane de lei, în creştere cu 22% faţă de perioada similară din 2024, şi un profit net de 27 milioane de lei, aproape dublu (+80%).

    La nivelul întregului an 2024, compania a realizat venituri consolidate de circa 176 milioane de lei şi un profit net de 32 milioane de lei. Pe bursă (AeRO), DN Agrar are o capitalizare de aproape 460 milioane de lei (aprox. 90–100 milioane de euro), acţiunile companiei tranzacţionându-se recent în jurul pragului de 2,9 lei/titlu.

    CITITI AICI MATERIALUL INTEGRAL

  • Povestea unui tânăr din România care şi-a dorit ca până la 30 de ani să aibă propria afacere, dar a reuşit la doar 25 şi ce probleme a întâmpinat

    100 Tineri manageri de top. Mihai Zugrăvescu, CEO, Obi Systems

    CEO, Obi Systems

    37 de ani

    Mihai Zugrăvescu şi-a început cariera în IT în multinaţionale, cu planul de a deveni antreprenor înainte de 30 de ani – şi a reuşit mai devreme. La 25 de ani, a dezvoltat un CRM pentru o companie din UK, proiect care a marcat lansarea propriei afaceri. Azi coordonează o echipă de zece programatori şi creează soluţii software scalabile pentru clienţi din diverse industrii. Este autorul unui ERP inovator pentru construcţii, transformat într-o platformă SaaS cu utilizatori activi în Marea Britanie. Se consideră antreprenor înainte de orice – un constructor de sisteme, nu doar de business.

     

    START CU IMPACT

    Ai dat-o în bară? Perfect. Povesteşte-ne.
    Care a fost cea mai mare greşeală din carieră şi lecţia pe care n-o vei uita niciodată?

    Pentru că îmi era greu să spun „NU”, acceptam orice proiect, indiferent de mărimea lui. La un moment dat, ajunsesem să lucrez câte 16 ore pe zi, inclusiv în weekenduri, până la epuizare.

    A fost o lecţie dură, dar esenţială: de atunci am învăţat să spun „nu” atunci când e cazul, şi să dimensionez realist echipa, astfel încât să putem face faţă tuturor solicitărilor. Prefer un „nu” sincer decât un „da” care dezamăgeşte.

    Greşeală vs. eşec: unde tragi linia? Şi ce înseamnă, de fapt, eşecul pentru tine?

    Cu ani în urmă, am lansat o platformă de rezervări pentru pensiuni din România, în care am investit bani, timp şi pasiune. Cu doar câteva săptămâni înainte de lansare, un gigant internaţional a intrat pe piaţă cu o investiţie de zeci de milioane de euro, iar în scurt timp aproape toate unităţile de cazare au migrat către ei. Am lansat o versiune beta, dar era clar că jocul era deja pierdut. A fost o lecţie dură despre timing şi riscurile imprevizibile, dar şi despre cât de mult contează să rămâi în picioare. Astăzi nu mai văd eşecul ca pe un final, ci ca pe o etapă necesară. Şi am mers mai departe.

     

    STIL & INFLUENŢĂ

    Cum arată stilul tău de leadership? Şi ce oameni sau momente te-au format ca lider?

    Sunt, în mare parte, un lider autodidact. Am învăţat din experienţă, din încercări şi greşeli, iar acest proces, deşi dificil, m-a făcut să privesc lucrurile cu mai multă claritate şi responsabilitate.

    Ca antreprenor, cred că mi-ar fi prins bine să am un mentor – cineva care să mă ghideze în momentele-cheie. Probabil m-aş fi dezvoltat mai repede şi mai echilibrat. La mine a fost mai degrabă varianta „merge, dar greu”. Dar chiar şi aşa, nu regret nicio secundă că am ales acest drum. A fost şi este o experienţă care m-a transformat şi m-a făcut să cresc.

    Ce curs sau experienţă ţi-a schimbat perspectiva profesională? Un moment care ţi-a dat direcţie.

    Dorinţa de a fi antreprenor s-a născut în mine încă din copilărie. Prima experienţă „de afaceri” a fost în clasa a treia, când într-o vacanţă de vară, am vândut produse într-o piaţă locală. Am simţit atunci pentru prima oară ce înseamnă să faci bani cu propriile mâini şi, mai ales, libertatea şi satisfacţia care vin odată cu asta. De atunci, copilăria şi adolescenţa mea au fost pline de idei de afaceri. Am şi acum un caiet cu idei — unele naive, altele surprinzător de actuale — pe care îl păstrez cu speranţa că, într-o zi, vor prinde viaţă.

    Acea experienţă simplă, dar profundă, mi-a arătat că pot să creez valoare şi să construiesc ceva al meu. Acolo a început totul şi, încă de atunci, ştiu că antreprenoriatul e drumul meu.

     

    ECHILIBRU & INSPIRAŢIE

    Job + viaţă personală = echilibru? Cum reuşeşti să le păstrezi în armonie?

    Menţinerea unui echilibru între viaţa profesională şi cea personală nu este întotdeauna uşoară. Au fost perioade în care am lucrat aproape nonstop, cu zile de 16 ore şi weekenduri dedicate muncii, mai ales în primii ani ai afacerii.

    Cu timpul, însă, mi-am propus să schimb acest ritm şi am învăţat să pun pauză fără vinovăţie. Astăzi, îmi construiesc un echilibru sustenabil, care să devină o rutină, nu o excepţie.