BusinessMagazin

Blog

  • Dacă Generaţia Z cere sustenabilitate şi transparenţă, de ce un brand de fast-fashion precum SHEIN continuă să aibă succes tocmai din vânzările către adolescenţi?

    Shein a inceput să domine lumea comerţului electronic de fashion peste noapte. Modelul de afaceri funcţionează ca Amazon – o piaţă online extinsă reuneşte aproximativ 6.000 de fabrici de îmbrăcăminte din China sub eticheta Shein, în timp ce software-ul de management intern colectează date aproape instantanee despre articolele care se vând şi care nu, pentru a creşte vizibilitatea articolelor populare. În România, Shein a început să fie disponibil în jurul anului 2019. Platforma şi-a extins în perioada pandemiei operaţiunile în mai multe ţări din Europa. Popularitatea sa a crescut rapid datorită unui factor principal, care tot din perioada pandemiei intrase pe piaţa din România – aplicaţia TikTok. Shein a identificat rapid potenţialul TikTok ca platformă de marketing şi a început să colaboreze cu influenceri populari, dar nu s-a limitat doar la aceste colaborări; Shein a lucrat şi cu micro-influenceri, care au audienţe mai mici, dar cu un engagement mai mare. Influencerii prezintă adesea „hauluri” Shein, unde îşi arată achiziţiile recente, discută despre calitate, stil şi preţuri. Aceste videoclipuri au devenit extrem de populare, generând milioane de vizualizări şi interacţiuni. De asemenea, Shein încurajează activ utilizatorii să posteze conţinut generat de ei, prezentându-şi achiziţiile şi stilurile personale. Acest tip de conţinut autentic şi nefiltrat rezonează puternic cu audienţa TikTok, care apreciază sinceritatea, originalitatea şi naturaleţea. Shein recompensează adesea utilizatorii care creează conţinut de calitate cu vouchere şi reduceri, încurajând astfel şi mai multă activitate pe platformă. În plus, integrarea „comerţului social” pe platforme precum TikTok estompează şi mai mult graniţele dintre scroll şi shopping: utilizatorii nu trebuie să fie pe un site sau o aplicaţie de a unui retailer ca să interacţioneze cu produsele lor. Feedurile lor de socializare îi încurajează frecvent să cumpere prin reclame directe, influenceri sau chiar prieteni/colegi.

     

    De ce Shein este considerat un brand neetic şi nesustenabil? În spatele succesului de marketing al Shein se ascund acuzaţii legale de încălcare a drepturilor de autor şi un control intens din partea SUA asupra presupuselor practici de muncă forţată şi a condiţiilor inumane pentru lucrătorii care produc hainele extrem de ieftine. Impactul negativ asupra mediului, condiţiile precare de muncă, copierea designurilor şi marketingul înşelător sunt doar câteva dintre motivele pentru care Shein este considerat un brand problematic. Shein nu se aliniază practicilor etice şi sustenabile. Compania lasă în urmă aproximativ 6,3 milioane de tone de dioxid de carbon pe an – un număr care e cu mult sub ţinta de 45% de reducere a emisiilor globale de carbon până în 2030, despre care ONU a spus că este necesar ca brandurile de modă să le implementeze pentru a ajuta la limitarea încălzirii globale. În ciuda tuturor, poate cea mai mare controversă cu privire la Shein este tratamentul pe care îl suferă angajaţii săi, care se chinuie în fabricile chinezeşti în condiţii improprii. Un documentar de la Channel 4 din Marea Britanie a constatat că angajaţii Shein lucrau în ture de 75 de ore cu foarte puţin timp liber. De asemenea, Public Eye a lansat un raport detaliat în noiembrie 2023, în care acuzau Shein că a încălcat legile muncii din China. Grupul a angajat cercetători chinezi independenţi pentru a urmări procesul de fabricaţie şi ambalare al Shein atât în China, cât şi în Europa şi a descoperit că mulţi administrau fabrici informale înfiinţate în clădiri rezidenţiale. Grupuri de advocacy şi jurnalişti au descoperit, de asemenea, că anagajaţii lucrează în ateliere nesigure, fără protocoale de siguranţă precum ferestre şi ieşiri de urgenţă. Mulţi au lucrat, de asemenea, fără contracte sau cerinţe de salariu minim, permiţând astfel companiei să nu îşi plătească în mod corespunzător angajaţii. Shein a mai fost acuzat şi de însuşire culturală pentru utilizarea desenelor şi simbolurilor tradiţionale din diferite culturi fără permisiune sau recunoaştere. Brandul s-a confruntat cu reacţii pentru utilizarea simbolurilor religioase, modelelor indigene şi stilurilor de îmbrăcăminte tradiţionale în produsele sale. Acest lucru a ridicat întrebări cu privire la etică şi importanţa respectării şi valorificării diverselor culturi.

    Este moda sustenabilă un privilegiu şi este acesta motivul pentru care tinerii continuă să cumpere de la un brand fast-fashion ca Shein care ridică multe semne de întrebare? O analiză recentă a datelor demografice a Shein dezvăluie că, din mai 2024, cel mai mare grup de vizitatori ai site-ului său se încadrează în categoria de vârstă de 25 până la 34 de ani. Acest grup constituie 30,05% din toţi utilizatorii Shein. Al doilea grup de vârstă ca mărime este între 35 şi 44 de ani, însemnând 21,01% din vizitatorii Shein.com. Urmează îndeaproape adulţii tineri cu vârsta între 18 şi 24 de ani, reprezentând 17,07%. Deci cine cumpără produsele Shein? Consumatorii principali ai mărcii sunt adolescenţii şi adulţii tineri. Se pare că există o contradicţie majoră aici – nu tocmai generaţia Z este aşa-numita „generaţia sustenabilă”? Dacă Gen Z este atât de îndreptată spre sustenabilitate, cum este posibil ca aceeaşi generaţie care susţine branduri care vând produse durabile să cumpere în continuare de la Shein, o companie de fast-fashion care lansează 2.000 de modele noi săptămânal? Poate pentru că un astfel de brand manipulează generaţiile tinere să cumpere şi să consume în exces, acest grup de vârstă fiind mai uşor de influenţat şi de convins cu „preţuri scăzute” şi „vânzări”, mai ales când şi finanţele lor încă sunt în „formare”. Unul dintre argumentele pe care le auzim când ne întrebăm de ce Gen Z încă cumpără şi rămâne publicul ţintă principal pentru Shein este că tinerii sunt una dintre cele mai sărace generaţii şi nu îşi pot permite branduri de modă durabile – prin urmare, trebuie să-şi cumpere majoritatea hainelor de la branduri de fast-fashion. Dar nu înseamnă tocmai comportamentul sustenabil să consumi mai puţin şi să iei decizii conştiente? Cumpărarea de haine de la branduri fast-fashion ca Shein este un semn de consum excesiv, care duce la supraproducţie. De altfel, există o relaţie strânsă între fast-fashion, felul în care cumpărăm haine şi creşterea social media – sunt adolescenţi care spun pe reţelele sociale că nu pot purta aceeasi ţinută de două ori, cu atât mai puţin să se posteze cu ea. Cu toate trendurile la îndemână, a devenit uşor să închidem ochii asupra modului în care sunt realizate hainele şi să fie acceptat statu – quo-ul nesustenabil. Majoritatea tinerilor cumpărători nu îşi pot permite, de exemplu, haine lucrate manual. Unii susţin că un stil de viaţă durabil se simte inaccesibil. Ca adolescenţi, achiziţiile de îmbrăcăminte sunt de obicei făcute sub constrângeri financiare. Preţul, precum şi disponibilitatea mărimii reprezintă factori decizionali pentru cumpărătorii cu bugete mici sau alte limitări. În mai 2021, doi cercetători din Danemarca au publicat un studiu intitulat „Paradoxul fast-fashionului”, unde au fost chestionaţi consumatorii cu vârste cuprinse între 22 şi 25 de ani pentru a înţelege de ce participanţii continuă să cumpere fast-fashion, în ciuda propriilor dorinţe de a fi mai sustenabili. Ce a reieşit în urma studiului a fost că tinerilor le pasă de sustenabilitate, dar această grijă nu se traduce în comportamentul lor real de cumpărare tocmai din cauza constrângerilor financiare. Dar generaţia Z nu este cu siguranţă singurul grup care cumpără de la această companie şi nu poate fi considerată în totalitate responsabilă pentru succesul lor continuu. Ei sunt, totuşi, primii care fac acest lucru în timpul adolescenţei deoarece trăiesc într-o lume în care trendurile sunt mai accesibile ca niciodată. Şi aceste întrebări cu care se confruntă cu privire la responsabilitatea personală şi la consumul excesiv au rămas fără răspuns şi nerezolvate de generaţiile mai în vârstă. Fiind cel mai mic segment de vârstă dintre consumatori, se aşteaptă ca generaţia Z să-şi transforme obiceiurile de cumpărături. Cu toate acestea, ideea de a anula decenii de strategie de marketing şi de degradare a mediului nu ar trebui să revină numai unei generaţii născute în aceste circumstanţe. Schimbarea semnificativă necesită acţiuni din partea mai multor de factori de decizie, agenţii de marketing şi retaileri – pe lângă cumpărători.  

    Oana Ioniţă este Social Media Manager, BUSINESS Magazin, Ziarul Financiar, DA Premium

  • Vremea o ia razna în România. Se anunţă răciri puternice de vreme, iar temperaturile ar urma să scadă până la 13 grade Celsius

    Vremea din România în prima jumătate a lunii iulie: pentru primele zile se anunţă o răcire puternică, în medie de la 35 de grade la 13. Urmează o creştere treptată a temperaturilor.

    Meteorogii au emis prognoza pentru intervalul 1 – 14 iulie.

    BANAT

    Media temperaturilor maxime va fi în scădere în primele zile ale lunii iulie, de la 35 de grade până la 26…27 de grade. Apoi, acestea vor creşte treptat, astfel încât, din 7 iulie până spre finalul intervalului, vor fi maxime termice, în medie, de 33…35 de grade. Media minimelor termice va oscila între 14 şi 20 de grade, cu valorile mai scăzute la finalul primei săptămâni din interval. Vor fi perioade cu manifestări de instabilitate atmosferică în primele 4 zile din luna iulie, urmând ca până la finalul intervalului de prognoză probabilitatea de apariţie a acestora să fie în
    scădere.

    CRIŞANA

    În primele zile din luna iulie, valorile termice vor fi în scădere semnificativă, astfel încât media maximelor termice va scădea de la 34 de grade, spre 23…24 de grade. Apoi, din 4 iulie, aceasta va fi în creştere treptată, până în jurul a 32…33 de grade, valori care se vor menţine până la finalul celei de-a doua săptămâni. În ceea ce priveşte media minimelor termice, aceasta va oscila între 13 şi 18 de grade, cu valorile mai scăzute la mijlocul primei săptămâni din interval. Vor fi perioade cu manifestări de instabilitate atmosferică în primele zile ale lunii iulie, urmând ca până la finalul intervalului de prognoză probabilitatea de apariţie a acestora să fie în scădere.

    TRANSILVANIA

    În primele zile ale lunii iulie, media maximelor termice va fi în scădere semnificativă, de la 34 de grade până spre 23…24 de grade, urmând să crească treptat începând din 4 iulie. Astfel, până la finalul intervalului, se vor înregistra, în medie, temperaturi maxime de 30…31 de grade. Media temperaturilor minime se va situa, în general, între 13 şi 16 grade. Instabilitatea atmosferică va fi mai accentuată în primele zile din interval, iar până la finalul acestuia condiţiile pentru averse şi descărcări electrice vor fi reduse.

    MARAMUREŞ

    La începutul lunii iulie vremea se va răcori simţitor, astfel încât temperaturile maxime vor fi, în medie, de la 32 de grade, în scădere spre 21…22 de grade. Din 4 iulie se va resimţi o nouă încălzire, iar media temperaturilor maxime se va situa treptat în jurul valorii de 31 de grade. Media minimelor termice se va situa, în general, între 13 şi 16 grade, cu cele mai scăzute valori până la finalul primei săptămâni din interval. Manifestări de instabilitate atmosferică vor fi în primele zile din interval, urmând ca până la finalul acestuia probabilitate de apariţie a averselor să fie redusă.

    MOLDOVA

    Până la jumătatea primei săptămâni de prognoză vremea se va răci, apoi va intra într-un nou proces de încălzire pentru cateva zile, urmând ca în a doua săptămână de anticipaţie regimul termic să nu varieze semificativ. Astfel, media regională a temperaturilor maxime va fi în scădere de la valori de 35…36 de grade, până spre 24…26 de grade în data de 3 iulie, urmând să crească spre 32 de grade în jurul datei de 8 iulie, iar până la sfârşitul intervalului de prognoză să oscileze uşor în jurul acestei valori. Pe parcursul nopţilor, media valorilor termice, va fi în scădere de la 18…19 grade la începutul intervalului, până spre 14…15 grade în data de 4 iulie, iar în cea de-a două săptămână se va situa în jurul valorii de 17 grade. Probabilitatea pentru manifestări de instabilitate atmosferică va fi mai ridicată în intervalul 2-5 iulie şi după data de 10 iulie.

    DOBROGEA

    După o uşoară scădere de temperatură în primele zile din interval, tendinţa vremii va fi de încălzire treptată până la finalul primei săptămâni de prognoză, urmând ca în a doua săptămână de anticipaţie valorile termice să oscileze uşor de la o zi la alta. Astfel, temperaturile maxime, mediate regional, vor scădea de la valori de 32…33 de grade la începutul intervalului, până spre 30 de grade în data de 4 iulie, apoi vor creşte spre 33…34 de grade şi se vor menţine în jurul acestor valori pe tot parcursul celei de-a doua săptămâni de prognoză. Media temperaturilor minime, cu mici oscilaţii de la o noapte la alta, va fi de 19…21 de grade. Fenomene specifice instabilităţii atmosferice vor fi posibile mai ales în intervalul 3-6 iulie şi după data de 10 iulie.

    MUNTENIA

    Vremea se va răci până la jumătatea primei săptămâni de prognoză, apoi se va încălzi din nou pentru câteva zile, urmând ca în a doua săptămână de anticipaţie regimul termic să înregistreze variaţii importante. Astfel, media regională a temperaturilor maxime va fi în scădere de la valori de 36…38 de grade, până spre 28 de grade în data de 3 iulie, urmând să crească spre 35 de grade în jurul datei de 8 iulie, iar până la sfârşitul intervalului de prognoză să oscileze uşor în jurul acestei valori. Pe parcursul nopţilor, media valorilor termice va fi în scădere de la 18…19 grade, la începutul intervalului, până spre 16 grade în data de 4 iulie, iar în cea de-a două săptămână se va situa în jurul valorii de 18 grade. Vor fi perioade cu manifestări de instabilitate atmosferică, cu o probabilitate mai mare în intervalul 2-5 iulie şi după data de 10 iulie.

    OLTENIA

    Vremea se va răci în primele zile din interval, apoi va intra într-un nou proces de încălzire pentru câteva zile, urmând ca în a doua săptămână de anticipaţie regimul termic să nu varieze semificativ. Astfel, media regională a temperaturilor maxime va fi în scădere de la valori de 36 de grade, până spre 26 de grade în data de 3 iulie, urmând să crească spre 34…35 de grade în jurul datei de 8 iulie, iar până la sfârşitul intervalului de prognoză să oscileze uşor în jurul acestor valori. Pe parcursul nopţilor, media valorilor termice, va fi în scădere de la 18…19 grade la începutul intervalului, până spre 15 grade în data de 4 iulie, iar în cea de-a două săptămână se va situa în jurul valorii de 17 grade. Probabilitatea pentru manifestări de instabilitate atmosferică va fi mai ridicată în
    intervalul 2-5 iulie şi după data de 10 iulie.

    LA MUNTE

    În primele zile din interval vremea se va răci, apoi va intra într-un nou proces de încălzire pentru câteva zile, urmând ca în a doua săptămână de anticipaţie regimul termic să nu varieze semificativ. Astfel, media temperaturilor maxime va fi în scădere de la valori de 22…24 de grade, până spre 14…15 grade în data de 3 iulie, urmând să crească spre 22 de grade în jurul datei de 8 iulie, iar până la sfârşitul intervalului de prognoză să oscileze uşor în jurul acestei valori. Pe parcursul nopţilor, media valorilor termice, va fi în scădere de la 13…14 grade la începutul intervalului, până spre 8…9 grade în data de 4 iulie, apoi va creşte spre 13 grade în data de 8 iulie şi ulterior se va menţine în jurul acestei valori. Probabilitatea pentru manifestări de instabilitate atmosferică va fi mai ridicată în intervalul 2-5 iulie şi după data de 10 iulie.

  • FITS – Festivalul Internaţional de Teatru de la Sibiu ediţia XXXI – sub semnul Prieteniei

    21-30 iunie ESTE perioada în care Sibiul şi localităţile din împrejurimi îşi triplează practic numărul de vizitatori. FITS este deja un fenomen cultural marcant la nivel internaŢional, care găzduieşte spectacole de teatru, balet şi dans contemporan, circ, muzică clasică şi/sau corală, operă, lansări de carte, expoziţii de artă. Zece zile în care Sibiul devine din nou capitală culturală a ţării, concentrând sute de manifestări artistice pentru toate gusturile.

    de Georgiana Gheorghe, colaborator, femeie de afaceri, pasionată de artă

     

    În perioada 21 – 30 iunie, Sibiul găzduieşte cea de-a 31-a ediţie a Festivalului Internaţional de Teatru. Sunt programate spectacole impresionante de teatru, dans contemporan, circ, flamenco şi muzică clasică. Pe durata a 10 zile, Sibiul devine epicentrul al artelor spectacolului, programând peste 830 de evenimente în aer liber, în săli şi online. Această ediţie se va remarca prin prezenţa unor remarcabile peronalităţi artistice internaţionale, printre care se numără John Malkovich, Tim Robbins, Mihail Barîşnikov, Isabelle Adjani şi Neil LaBute. 

    Deschiderea şi închiderea ediţiei din acest an a FITS au fost marcate de două momente cu adevărat speciale. Vineri, 21 iunie, Corul Naţional de Cameră „Madrigal – Marin Constantin” a susţinut un concert în curtea Muzeului de Istorie din Sibiu cu poeme recitate de Tim Robbins, Pippo Delbono şi Constantin Chiriac.


    Zborul – FOTO: Mihail Nistor

    În primul weekend de FITS, pe 21 şi 22 iunie, The Actor’s Gang şi Tim Robbins au prezentat în premieră mondială spectacolul „Afrodita şi eliberarea lumii“ (un vodevil muzical grecesc).

    Tot pe 21 şi 22 iunie a fost programată la Fabrica de Cultură o altă premieră mondială, spectacolul „Trezirea“, semnat de Pippo Delbono şi Emilia Romagna Teatro.

     

    Foarte apreciat a fost şi spectacolul „Era solstiţiul de vară… ultimul vis al umanităţii“, o premieră internaţională în regia lui Kazuyoshi Kushida, care s-a jucat pe 23 şi 24 iunie la Sala Studio a TNRS.

     

    Nocturna Flamenco Arhitectura insomniei – FOTO: Sebastian Marcovici

     

    Iubitorii dansului contemporan s-au putut bucura la această ediţie de spectacolele propuse de companiile Herve Koubi – Sol Invictus (24 şi 25 iunie) şi
    B. Dance – Alice (26 şi 27 iunie).

    National Ivan Franko Theatre aduce în cadrul FITS spectacolul „Caligula“, semnat de regizorul ucrainean Ivan Uryvskyi pe 25 şi 26 iunie la Sala Studio TNRS.

    Tot pe 26 iunie, la Filarmonica de Stat, Isabelle Adjani a prezentat spectacolul „Freamătul sufletului“, în care dă glas textelor unor giganţi ai literaturii, printre care Marguerite Duras, Annie Ernaux, Cynthia Fleury, Camille Laurens, Françoise Sagan, Fred Vargas.

    Dan Perjovschi în dialog cu Matei Caltia. FOTO: Dragoş Dumitru

    Pe 26, 27 şi 28 iunie, la Fabrica de Cultură, John Malkovich şi Ingeborga Dapkūnaitė au urcat pe scenă în spectacolul „În singurătatea câmpurilor de bumbac“, regizat de Timofey Kulyabin.

    Burgtheater a revenit la Sibiu pe 27 şi 28 iunie cu spectacolul „Carpaţii ca nişte pete pe pielea mea“,  în regia Mirei Stadler, după un text pentru care Thomas Perle a primit premiul Drama în 2019.

    Tot în cadrul acestei ediţii de FITS a putut fi văzut şi cel mai bun spectacol de la Luxembourg Theatre Awards 2023, „(Cât se poate de) goală puşcă“, în care joacă Larisa Faber, la Teatrul Gong pe 27 şi 28 iunie.

    Aşa cum FITS-ul ne-a obişnuit, nu au lipsit nici fabuloasele spectacole de circ. Compania Cirque Kalabanté a susţinut pe 28 şi 29 iunie spectacolul „Circ în stil african“ la Centrul Cultural Ion Besoiu.

    La fel ca în fiecare an, FITS a propus şi o bogată selecţie de spectacole româneşti.

    Regizorul Radu Afrim a fost invitat cu spectacolul „La câţiva oameni distanţă de tine“, iar Răzvan Mazilu aduce „Hedwig and the Angry Inch“. Din valul regizorilor români tineri, FITS propune „Balena“ (regia Andrei Huţuleac) şi „10 lucruri pe care le-am pierdut la festivalul Mamaia“ (regia Elena Morar & Gabriel Sandu).

    Li se adaugă şi o parte dintre producţiile Teatrului Naţional Radu Stanca din Sibiu, printre care două dintre spectacolele semnate de Silviu Purcărete: succesul legendar „Faust“ şi „Jocuri, vorbe, greieri…“, un spectacol ce a avut premiera în 2022. Faust este un succes cu casa închisă de 17 ani. Cel mai rapid sold-out din acest an a fost pentru reprezentaţia „Faust“ de sâmbătă, 29 iunie. Biletele pentru spectacolul TNRS, care a avut premiera în 2007, s-au vândut în numai
    30 de minute.

    Bisericile din Sibiu au găzduit spectacole de gospel, fado, sau concerte de orgă cu artişti consacraţi din întreaga lume.

    Programul a fost unul extrem de amplu şi a inclus expoziţii, lansări de carte, conferinţe şi ateliere cu specialişti din toate domeniile artelor spectacolului.

    Închiderea FITS 2024 a presupus un alt eveniment susţinut de Corul Madrigal. Corul condus de Anna Ungureanu a concertat la Muzeul Astra, pe lac, în cadrul unui moment cu adevărat memorabil!

     

    Pe toată perioada Festivalului, între 21 şi 30 iunie, parcarea teatrului a găzduit o instalaţie video semnată de legendarul Mihail Barîşnikov şi artistul emblematic Jan Fabre. Not Once este o instalaţie artistică menită să îţi taie răsuflarea, reuşind să creeze o experienţă unică.

    Pentru a descoperi întreaga ofertă culturală pe care această ediţie a FITS a adus-o, cifrele dar mai ales momentele impresionante surprinse în sute
    de fotografii, se poate accesa www.sibfest.ro.

  • Piaţa tipografiilor continuă să supravieţuiască: „În ultimii 15 ani, cartea şi-a dovedit o capacitate de rezilienţă extrem de mare, mult mai mare decât orice alt produs tipărit“

    ♦ Dintre cele zece businessuri care alcătuiesc clasamentul, şase au înregistrat în 2023 scăderi ale cifrei de afaceri, iar în cazul celorlalte în general creşterile nu au fost spectaculoase, ceea ce arată o oarecare instabilitate a pieţei.

    Primii zece jucători de pe piaţa tipo­grafiilor şi a editurilor au angajat împreună 2.197 de oameni în 2023, cu aproximativ 100 mai puţini comparativ cu anul anterior, arată datele centralizate de Ziarul Financiar.

    Pe piaţa tipografiilor şi a editurilor, Imprimeria Naţională, companie deţinută de statul român prin Ministerul de Finanţe şi fondată încă din secolul al XIX-lea, deţine prima poziţie din punctul de vedere al cifrei de afaceri şi al numărului de angajaţi. Maximul veniturilor consemnate în această industrie anul trecut este astfel setat la aproximativ 550 de milioane de lei, în scădere faţă de cele aproape 700 de milioane de lei înregistrate în anul precedent de Imprimeria Naţională.

    Inform Lykos, Infopress Group, Rottaprint, Zipper Services, EDS România şi Imprimeria Naţională sunt alte companii care se remarcă în acest domeniu, cu cifre de afaceri mai mari sau egale cu 100 de milioane de lei în 2023.

    În ceea ce priveşte acţionariatul, în clasament se regăsesc atât firme de stat, cât şi firme deţinute de multinaţionale ori fonduri de investiţii cu origini în Cipru, Spania, Ungaria, Germania şi Italia. Doar două companii sunt afaceri 100% antreprenoriale româneşti.

    Dintre cele zece businessuri care alcătuiesc clasamentul, şase au înregistrat în 2023 scăderi ale cifrei de afaceri, iar în cazul celorlalte în general creşterile nu au fost spectaculoase, ceea ce arată o oarecare instabilitate a pieţei.

    În piaţa tipografiilor şi a editurilor, se înscriu companiile care se ocupă de tipărirea cărţilor, a revistelor, a pliantelor, a broşurilor, a etichetelor. Imprimeria Naţională produce formularele tipizate precum declaraţii, chitanţe, avize, dar şi timbre, paşapoarte, permise de şedere, carduri pentru asigurări de sănătate. La rândul său, Imprimeria Băncii Naţionale este responsabilă de tipărirea bancnotelor.

    „Piaţa de carte se comportă excepţional de bine la nivel internaţional. În ultimii 15 ani, cartea şi-a dovedit o capacitate de rezilienţă extrem de mare, mult mai mare decât orice alt produs tipărit. Nivelul vânzărilor de carte la nivel internaţional a rămas stabil, singura excepţie fiind perioada pandemiei, moment în care vânzările de carte au crescut cu peste 30%. După perioada pandemiei, am asistat la o restabilizare a vânzărilor la un nivel similar cu cel din 2019“, spun reprezentanţii Rotolito, companie care tipăreşte revistei şi cărţi într-o fabrică din Pantelimon.

    Despre o evoluţie foarte bună a pieţei de carte vorbea recent şi Florin Lăzărescu, directorul artistic al FILIT – Festivalul Internaţional de Literatură şi Traducere din Iaşi. El sublinia, în emisiunea ZF Iaşi te inspiră!, că, deşi există percepţia că românii, în special tinerii, nu citesc, nimeni nu ar mai publica volume dacă nu s-ar vinde.

    „Cărţile există pentru că există un public. Nu putem vorbi de acelaşi public pe care îl au muzica sau teatrul, dar chiar şi aşa, el există“, spunea Florin Lăzărescu.

  • „E cum nu se poate mai prost“. Cum a ajuns România să nu aibă ce face cu energia solară pentru că nu e produsă când trebuie, dar să aibă nevoie de cărbuni ca să-şi acopere consumul?

    ♦ Funcţionarea sistemului energetic pare să fie mai provocatoare pe timp de vară decât iarna, din cauza faptului că, cel puţin zilele acestea, mixul de producţie nu se mulează deloc pe curba de consum ♦ Ieri, de exemplu, eolienele nu mergeau, hidro era extrem de redusă pe fondul secetei, astfel că gazul şi cărbunii ajunseseră la peste o treime din producţia de energie, lucru care se vede în preţ.

    Ieri, preţul energiei spot din Româ­nia şi în mai multe state din regiune arăta foarte diferit faţă de preţul afişat pe pieţele vest-europene. Astfel, 1 MWh costa pe plan local 149 de euro, situaţie similară în Bulgaria şi Grecia, în Ungaria energia era 145 de euro/MWh, iar în Polonia 159 euro/MWh. În Spania însă, energia costa 53 de euro/MWh, în Germania 88 de euro pe MWh, iar în Franţa 52 de euro/MWh. În nordul Europei, lucrurile arătau şi mai bine, Suedia şi Norvegia defilând cu preţuri de circa 33 de euro pe MWh. Diferenţele acestea majore între regiunea din care face parte România şi vestul Europei sunt vizibile de cel puţin o lună de zile şi sunt mai multe explicaţii potenţiale.

    Pe plan local, mixul de energie conţine o revenire surprinzătoare, cea a cărbunilor. Ieri, de exemplu, în jurul orei 12 după-amia­za, 15% din producţia de energie a Ro­mâ­niei era asigurată de centralele pe cărbuni, aceleaşi centrale pe care România vrea să le închidă cel târziu până în 2032.

    „Din cauza secetei, producţia de ener­gie hidro a scăzut. Avem într-adevăr pro­ducţie de energie solară, dar din păcate este o producţie care nu se mulează pe curba de consum. Astfel, sistemul este într-un deze­chilibru, iar când consumul începe să creas­că, nu mai este soare, astfel că trebuie să intre cărbunele. Iar repornirea cărbunelui este extrem de costisitoare, mai ales după pauze îndelungate, lucru care se vede în preţul spot. Pe partea de consumatori, aceste lucruri nu se văd deocamdată“, spune Adrian Borotea, country manager, Verbund Wind Power România, unul dintre cei mai puternici investitori în producţia de energie eoliană locală.

    În jurul prân­zu­lui, Hidroelectrica asigura circa 21% din producţia de energie a România, numai 1.342 MW din cei peste 6.000 MW fiind în funcţi­une. Datele Transelectrica a­rată că la finalul lunii iunie gra­dul de umplere din lacurile de a­cu­mulare era de 83%, mai mic faţă de 93% la finalul lunii iunie 2023.

    Peste 1.000 MW de energie solară, din cei aproape 1.600 MW pe care îi are Româ­nia, fără prosumatori, injectau e­ner­gie în sistem în jurul prân­zului, astfel că ponderea parcurilor fotovoltaice ajunsese la 18% în pro­ducţia de ener­gie totală. Eolie­ne­le nu se învâr­teau prea tare, ast­fel că numai 10% din cei 3.000 MW injectau energie în sistem, ceea ce înseamnă cam 5% din producţia naţio­na­lă. Restul era aco­pe­rit de nuclear, gaz şi căr­buni. Gazul şi cărbunii acope­reau peste 30% din producţia de energie, cu 15% numai cărbuni.

    Contextul de faţă stârneşte discuţii în sectorul energetic local, astfel că mulţi ac­tori, cu Transelectrica în frunte, spun că sto­carea este obligatorie pentru dezvoltarea armonioasă a domeniului de producţie. Dar în acest moment, partea de producţie de energie, cel puţin pe zona de regene­rabile, este similară cu ce avea România acum 10 ani, iar discuţiile despre miile de megawaţi în parcuri noi sunt, în acest moment, doar discuţii. Lucrul care s-a schimbat cel mai tare este ponderea cărbunilor în parcul de producţie, cărbuni de care România are nevoie, chiar şi în contextul unui consum de energie scăzut.

    „Este cum nu se poate mai prost pentru că vedem de fapt cum producţia de energie nu se mulează pe consumul pe care îl avem. Dacă aveam un consum de dimineaţă, ca în­tr-o economie în care lucrurile merg, atunci energia solară îşi găsea locul. Acum ea se produce când nu este nevoie de ea, soluţii de stocare nu sunt, iar când există consum tre­buie să intre cărbunele pentru că hidro este afectată de secetă, iar solarul nu mai produce la fel. Sunt nişte semnale de piaţă pe care sta­tul ar trebui să le înţelea­gă“, spune Borotea.

    Un prim pas ar fi acce­lerarea investiţiilor pe partea de stocare, dar şi gândirea unor mecanisme prin care ar putea fi stimulat consumul de energie.

    Situaţia din aceste zile trebuie pusă şi în perspectiva în care România visează la mii de MW în proiecte de energie verde, cu focus pe energia solară. Astfel, dacă în vechiul PNIESC (Planul Naţional Integrat în Domeniul Energiei şi Schimbărilor Climatice) România trebuia să ajungă în 2030 la 25 GW putere instalată, de la 18,6 GW în prezent, în actualul PNIESC ţinta este setată pentru 30 GW. Pe zona de proiecte solare, România ar urma să ajungă la o capacitate instalată de 8,3 GW, faţă de 5 GW în vechiul PNIESC şi 1,4 GW în prezent. Solarul va deveni astfel forţa dominantă ca şi capacitate din sistemul de producţie local, depăşind cei 6,9 GW ai Hidroelectrica. Energia eoliană ar trebui să ajungă la o capacitate de 7,6 GW, de la 5,2 GW în vechiul PNIESC şi circa 3 GW în prezent. Astfel, dacă ponderea surselor regenerabile de energie pentru anul 2030 era setată la 30,7%, în noua variantă ea ar trebui să ajungă la 36% la nivelul anului 2030.

  • Hilton îşi extinde prezenţa în România şi bate palma cu o companie locală pentru deschiderea unui resort sub un brand internaţional de pe plan local. Investiţia în proiect se ridică la 10 mil. euro

    ♦ Hotelul va avea 141 de camere, trei restaurante, o zonă destinată întâlnirilor şi evenimentelor sociale cu o capacitate de până la 600 de persoane, facilităţi de schi, inclusiv două pârtii de schi, şi un centru de tratament montan.

    Grupul hotelier internaţio­nal Hilton va deschide un resort sub un brand internaţional de pe plan local. Hilton a bătut palma cu compania locală Izvoare Resort, deţinută de Flaviu Teofil Leşe, care activează în piaţa de IFN-uri, având compania RoCredit.

    Cu acest proiect hotelier, antre­prenorul local intră şi în sectorul ospitalităţii. El spune că această investiţie e menită să îi diversifice portofoliul de business.

    „Maramureşul are un potenţial turistic deosebit. În strategia Ministe­rului Economiei pe care am citit-o, Maramureşul este în top trei obiec­tive turistice ca potenţial pentru ur­mă­torii ani. În momentul de faţă, nu există niciun lanţ hotelier care să o­pereze în Maramureş, am considerat că Hilton în zona respectivă se potriveşte foarte bine“, spune pentru ZF Flaviu Teofil Leşe.

    Investiţia în proiect se ridică la 10 mi­lioane euro. Antreprenorul spune că nu are în plan să mai investească şi în alte proiecte hoteliere. Cele două părţi au bătut palma pentru deschi­derea DoubleTree Maramureş Iz­voa­re Resort, care va fi deschis în sta­ţi­unea Izvoare, în apropiere de Baia Mare, judeţul Maramureş, iar inau­gu­rarea este programată în 2029. Odată cu anunţarea încheierii cola­bo­rării dintre Hilton şi compania lo­cală, proiectul intră în faza de proiec­tare, ulterior va solicita autorizaţiile necare după care vor începe lucră­rile. Antreprenorul spune că peri­oada de desfăşurare a întregului proiect durează atât de mult pentru că nu va include doar cazare şi ser­viciile de alimentaţie publică, ci vor există mai multe facilităţi.

    Hotelul va avea 141 de camere, trei restaurante, o zonă destinată în­tâl­nirilor şi evenimentelor sociale cu o capacitate de până la 600 de persoane, facilităţi de schi, inclusiv două pârtii de schi, şi un centru de tratament mon­tan. De asemenea, hotelul va oferi şi activităţi pentru sezonul de vară precum drift karting, bob şi altele.

    De asemenea, resortul va avea şi o componentă de spa şi wellness, dedicată atât turiştilor cazaţi în hotel, cât şi vizitatorilor care vor dori să încerce doar serviciile de spa.

    „Acestea sunt motivele pentru care va dura atât de mult timp. Am estimat împreună cu cei de la Hilton un an pentru a proiecta tot hotelul, apoi vom cere autorizaţiile“, spune Flaviu Teofil Leşe.

    Grupul winsed.swiss a facilitat semnarea contractului de franciză dintre cele două părţi. De asemenea, managementul hotelului va fi preluat de winsed.swiss după deschiderea unităţii.

    „Acest proiect reprezintă un pas important în dezvoltarea sectorului ospitalităţii din România. Colaborarea cu Izvoare Resort S.R.L. şi Hilton Group subliniază angajamentul nostru de a crea şi a aduce pe piaţă experienţe hoteliere premium, într-o locaţie autentică cum este Maramureşul. Suntem încrezători că DoubleTree Maramureş Izvoare Resort va deveni o destinaţie preferată pentru turiştii interesaţi de practicarea turismului cultural, în natură şi de aventură, precum şi de sănătate“, spune Christine Schillings, CEO al winsed.swiss România.

    Grupul winsed.swiss are filiale în România, Elveţia, Serbia şi Cipru şi este activ pe harta ospitalităţii, a turismului şi a educaţiei, oferind servicii integrate pentru profesioniştii acestor domenii.

    Hilton are un portofoliu de 22 de mărci de clasă mondială, care cuprinde peste 7.500 de proprietăţi şi aproape 1,2 milioane de camere, în 126 de ţări şi teritorii. În România, Hilton numără mai multe hoteluri în România printre care unităţi aflate în Bucureşti, Braşov şi Oradea.

  • Alegerile din Franţa: partidul de extrema dreaptă al Marinei Le Pen a devenit mai puternic în aproape toate oraşele, comunele şi satele, în timp ce bogaţii caută să-şi pună averile la adăpost. Între două runde de vot, alegătorul de rând a primit vestea că gazele se scumpesc

    Acţiunile celor mai mari com­pa­nii franceze au crescut luni, prima zi de tranzacţionare la Bursă de după alegerile gene­rale din Franţa din weekend, iar euro s-a apreciat faţă de dolar până la cel mai ridicat nivel din ultimele două sptămâni. Astfel, pieţele au răsuflat uşurate la aflarea rezultatelor votului: preşedintele Emmanuel Macron a fost zdrobit de alegători, dar partidul de extremă dreapta al Marinei Le Pen, deşi câştigător detaşat, s-ar putea ca după runda a doua de alegeri să nu devină stăpânul absolut al parlamentului.

    Corporaţiile se tem de agenda privind ta­xele, încă neclară, a partidului acesteia, Adu­na­rea Naţională. Însă, deocamdată, nimic nu este sigur. Una din politicile de bază ale strategiei economice a lui Macron este ca afacerile mari să plătească cât mai puţine taxe. Taxare mică înseamnă, conform macronismului, acti­vitate aconomică mai mare. O analiză din 2022 a revistei L’Obs a găsit că în 2021 cele mai mari companii franceze ale căror acţiuni sunt incluse în indicele CAC 40 al Bursei de la Paris, cu toate că au înregistrat profituri record de 174 miliarde euro, au plătit statului francez ca impozit 9,8 miliarde euro.

    Aceasta ar însemna un impo­zit pe profit de 4,5%. Adică aproa­pe nimic. Compa­nia de energie Total, cu un profit de 15,9 mili­oane euro, chiar nu a plătit nimic. În schimb, a redus cu doar 10 cenţi preţul carburantului la pompă. Nici uriaşul Renault nu a plătit taxe. Aceasta în timp ce Bruno Le Maire, ministru al economiei şi finan­ţelor din 2017 şi până în prezent, a tot repetat că „trebuie să evităm cu ori­ce preţ să majorăm nive­lu­rile de impozitare a com­pa­niilor“. După pan­de­mie şi după rezultatele financiare record ale lumii bune corporate franceze a venit valul de inflaţie record şi odată cu el ascensiunea Marinei Le Pen Le Pen şi a Adunării Naţionale.

    Cele mai urmărite alegeri parlamentare din Europa arată cât de mult a evoluat formaţiunea politică. O ameninţare pentru establishmentul politic de decenii, dar una care n-a dat emoţii prea mari, dreapta extremă are acum mai multă putere ca niciodată. Macron a îndemnat alegătorii să iasă la vot pentru a nu permite ca ţara să ajungă sub conducerea lui Le Pen, dar acest lucru a lucrat contra lui. Prezenţa la vot, de circa 60%, a fost cea mai mare de după 1997, după cum scrie Le Figaro. În acest fel, Adu­narea Naţională a obţinut 33% din voturi, Noul Front Popular, alianţa stângii a socialiştilor, comuniştilor şi ecologiştilor, a primit 28% din voturi, iar alianţa Ensemble a lui Macron a fost spulberată cu nici 21% din voturi.

    Urmează runda a doua a alegerilor, cea decisivă, pe 7 iulie. Pieţele vâd în rezultatul de duminică şansa ca în final niciun partid să nu câştige controlul parlamentului. Însă tot în prima rundă a votului sprijinul popular pentru Adunarea Naţională a crescut, în comparaţie cu 2017, în aproape 99% din oraşe, comune şi sate, potrivit unei analize Bloomberg.

    Partidul Marinei Le Pen şi-a dublat scorul în peste 83% din aceste localităţi şi a crescut cel mai mult în departamentele Paris, Haute-Corse, Cantal şi Lozère. În alegerile din 2017 în două treimi din localităţile din aceste zone Adunarea Naţională a primit mai puţin de 10% din voturi.

    În aceste condiţii, cresc apelurile pentru un front politic unit contra dreptei şi stângii extreme. În Franţa există obiceiul ca în turul doi al alegerilor candidaţii cu scoruri slabe în prima etapă să se retragă şi să-şi îndemne alegătorii să sprijine pe altcineva.

    Imediat după aflarea rezultatelor alegerilor în multe dintre circumscripţiile electorale se părea că cel clasat pe locul trei renunţă pentru a-l sprijini pe oponentul cu şanse mai mari să se lupte cu Adunarea Naţională. Un politician cu o revenire uimitoare din partea stângii este fostul preşedinte François Hollande, care când a condus guvernul a impus o suprataxă de 75% pe veniturile de peste un milion de euro pentru a scoate economia din criză. Reforma sa fiscală a fost criticată ca fiind anti-business.

    Şi Adunarea Naţională a lui Le Pen, şi Noul Front Popular au promis taxe mai mari pe bogăţie şi inversarea politicilor pro-business ale lui Macron. Sunt promovate, însă, agende considerate populiste şi de aceea analiştii spun că indiferent de cine va câştiga alegerile, sănătatea financiară a Franţei va avea de suferit.

    Astfel de anticipări se văd în costurile de finanţare ale guvernului francez, iar BCE se confruntă deja cu speculaţii că va interveni dacă votul francezilor va produce panică pe pieţe. Bogaţii Franţei îşi fac încă de când ascensiunea dreptei extreme a fost anunţată de alegerile europarlamentare planuri pentru a-şi proteja activele.

    Avocaţi, consilieri fiscali şi manageri de averi au spus pentru Financial Times că sunt inundaţi cu întrebări, inclusiv despre relocare în alte state, precum Italia, Spania şi Elveţia. Unii consilieri spun că n-au avut atât de mult de muncă de la începutul carierei. Întrebarea cel mai des pusă de către oamenii cu avere este dacă banii lor sunt în siguranţă în Franţa. Pentru milioanele de votanţi de rând, între cele două tururi de alegeri a venit o surpriză: factura medie la gaze naturale va creşte cu aproape 12%, notează La Tribune.

     

  • Polonezilor le pleacă profesorii tineri, iar criza din sistemul de învăţământ se adânceşte. Totuşi, elevii polonezi s-au descurcat mai bine decât cei români la testele Pisa

    Wyborcza Daily scoate la lu­mi­nă o tendinţă îngrijorătoare din sis­te­mul educaţional polonez: din ce în ce mai mulţi dascăli tineri demi­sio­nează.

    Profesorii care demisionează raportează epuizare, neputinţă şi un sentiment de lipsă de sens. Aceştia sunt înlocuiţi de pensionari. Dar sunt încă prea multe locuri libere pentru ca ei să salveze situaţia.

    Mulţi dascăli tineri sunt copleşiţi de volumul de muncă şi salariile insu­ficiente, ceea ce-i determină să se gân­dească la cariere alternative. Si­tua­ţia este exacerbată de pensiona­rea dascălilor experimentaţi şi de o lipsă de noi absolvenţi care să pă­trun­dă în sistem, notează Warsaw Business Journal.

    Experţii avertizează că în lipsa unor reforme semnificative şi a unor condiţii mai bune de lucru, calitatea educaţiei va scădea, iar penuriile de dascăli vor deveni şi mai severe.

    Şco­lile resimt deja presiunile, cu peri­oade prelungite de recrutare şi difi­cultăţi în creştere de a găsi per­sonal calificat. Dascălii tineri îşi ex­primă frustra­rea, evidenţiind nevoia urgentă de schimbări sistemice. Creş­terea sala­riilor, sisteme mai eficiente de susţi­nere şi volume mai uşor gestionabile sunt esenţiale pentru retenţia şi atragerea de talente în domeniu.

    Soluţionarea acestor probleme este vitală pentru viitorul sistemului educaţional polonez. În lipsa unor măsuri prompte, ţara riscă un declin al standardelor educaţionale şi un exod în continuare a dascălilor tineri, punând în pericol stabilitatea şi calitatea educaţiei pentru generaţiile viitoare.

    Criza de care este cuprinsă siste­mul este evidenţiată şi de rezultatele PISA pe 2022. Deşi competenţele elevilor polonezi sunt peste media OCDE şi UE, acestea marchează un declin faţă de studiul anterior, din 2018, potrivit samorzad.pap.pl.

    Programul pentru Evaluarea Internaţională a Elevilor (PISA) este un studiu comparativ internaţional iniţiat de OCDE cu scopul de a mă­sura dezvoltarea competenţelor de bază ale elevilor de 15 ani, aflaţi la finalul învăţământului obligatoriu, în trei domenii principale: lectură, ma­te­matică şi ştiinţe.

    Testele PISA ţintesc să vină cu informaţii despre eficienţa sistemelor de învăţământ în ceea ce priveşte pregătirea elevilor pentru a face faţă provocărilor din viaţa reală.

    În 2022, per total au fost testaţi 690.000 de elevi de 15 ani din 81 de ţări.

    Potrivit oficialilor polonezi, rezultatul mai slab al studenţilor polonez este, printre altele, efectul pandemiei şi învăţământului de la distanţă. Totuşi, Katarzyna Lubnauer de la Coaliţia Civică arată că inegalităţile educaţionale au crescut semnificativ, iar rezultatele din şcolile poloneze au scăzut la nivelul celor de acum 20 de ani.

    „După 8 ani de guvernare PiS, Polnia a coborât din prima ligă în liga a doua“, a declarat aceasta.

    Deşi sistemul polonez de învăţământ este în criză, elevii polonezi s-au descurcat mai bine decât cei români la testele PISA. Scorul mediu al elevilor polonezi la matematică şi lectură a fost de 489, iar la ştiinţe de 499. România a obţinut o medie de 428 de puncte la toate cele trei testări.

     

  • Antreprenori locali. Producătorul de detergent Misavan a investit 10 mil. euro într-o fabrică nouă. „Suntem o companie dedicată pieţei locale, însă investiţia ne va deschide şi oportunităţi de export“

    ♦ Pe piaţa locală de detergent mai există o singură fabrică majoră – cea a P&G de lângă Ploieşti ♦ În ultimii doi ani, atât Unilever, cât şi nemţii de la Dalli au anunţat că închid unităţile de producţie de pe plan autohton ♦ Astfel, investiţia Misavan e cu atât mai importantă.

    Producătorul de detergent şi arti­cole de curăţenie Misavan din Iaşi, controlat de an­tre­pre­norul Ci­prian Otea, a finalizat lucră­rile la noua fabrică. E vorba o inves­tiţie de peste 10 mil. euro, con­form declaraţiilor anteri­oa­re ale proprietarului com­paniei. El afirma recent că toate operaţiunile de fabri­ca­ţie vor fi mutate în această nouă unitate. „Cel mai impor­tant proiect de investiţii pen­tru anul 2024 este noua fabrică de deter­genţi de la Iaşi, care îşi deschide porţile“, spun repre­zentanţii companiei.

    Pe piaţa locală de detergent mai există o singură fabrică majoră – cea a P&G de lângă Ploieşti. În ultimii doi ani, atât Unilever, cât şi nemţii de la Dalli au anunţat că închid unităţile de producţie de pe plan autohton.

    Nici pe piaţa bunurilor de curăţenie şi în­grijire a locuinţei România nu stă mai bine, consumul fiind susţinut în bună parte de importurile făcute de multinaţionalele care au fabrici în alte ţări. Astfel, investiţia Misavan e cu atât mai importantă.

     

    Forţa de muncă, principala provocare

    Planul de investiţie în această fabrică a fost creionat în 2021, moment în care esti­mă­rile costurilor se situau la 5-6 mil. euro. Între timp, preţurile mate­ria­lelor de construcţii şi ale echipamentelor necesare în fabrică au crescut semnificativ. Astfel, in­vestiţiile se vor face treptat. Antreprenorul spunea recent că, după demararea activităţii, vor mai fi necesare investiţii pentru atinge­rea capacităţii maxime de producţie.

    „Principalele provocări ale acestui an sunt legate de adaptarea la noile modificări fiscal-bugetare, de recrutarea de specialişti la nivel local şi de dezvoltarea sustenabilă. Probabil, mulţi ani de aici încolo, capitalul uman va fi cea mai mare provocare pentru companii. Iar noi ne mândrim că am reuşit să avem o echipă închegată, cu oameni cu vechime şi sperăm ca noile oportunităţi de locuri de muncă pe care le creăm la nivel local să ajute la creşterea economică a zonei.“

    Compania Misavan Trading a raportat anul trecut la Ministerul de Finanţe aproape 320 de salariaţi, cu 25 mai mulţi decât anterior. Aceştia lucrează atât în producţie, cât şi în distribuţie şi vânzări.

     

    De ce o nouă fabrică?

    Grupul administrează deja o fabrică, în judeţul Iaşi. Ciprian Otea spunea recent că nu va renunţa la actualul spaţiu, urmând găsi alternative pentru hala respectivă. Însă el a mai precizat că modernizarea acesteia în vederea continuării producţiei nu ar fi fost posibilă pentru că nu ar fi îndeplinit anumite standarde dorite. Noua fabrică este împăr­ţită în mai multe clădiri şi are o suprafaţă totală de 7.200 de metri pătraţi.

    Grupul Misavan, fondat în anul 2000 de antreprenorul Ciprian Otea, a distribuit iniţial produse de menaj către consumatorii care fac shopping în retail.

    Ulterior, cu echipa proprie de vânzări, cu flota proprie de distribuţie, compania a mers către alte segmente precum HoReCa, birouri, industrie şi sectorul medical.

    Astăzi, Misavan are acoperire naţională şi un portofoliu de peste 13.000 de clienţi, dintre care mare parte sunt clienţi instituţionali, companii care folosesc produsele de curăţenie.

    Grupul a închis anul trecut cu afaceri de 156 mil. lei, cu 9% mai mari decât în 2022. Profitul a scăzut însă de la 10 la 7,5 mil. lei.

     

    Mizează pe creştere

    „Noi ne-am propus să continuăm trendul ascendent al vânzărilor companiei. În ultimii ani, Misavan a crescut de la an la an cu circa 10% sau chiar mai mult. Totuşi, 2024 este un an foarte provocator din perspectiva creşterii grupului datorită investiţiei în fabrica de detergenţi care îşi deschide porţile.“

    Această investiţie deschide însă şi o serie de noi porţi pentru grup.

    „Suntem o companie dedicată pieţei locale, însă considerăm că noua fabrică ne va deschide şi noi oportunităţi de export.“

    Antreprenorul Ciprian Otea, absolvent de Teologie, a realizat această fabrică în pofida inflaţiei şi a contracţiei consumului în ultimii ani. Acum, el se arată din nou optimist.

    „Economia României a evoluat bine în vremuri şi mai grele, de aceea credem în evoluţia pozitivă, peste estimările făcute. Este şi anul în care se vor accelera investiţiile cu bani europeni, iar măsurile fiscale vor întreţine consumul. Inflaţia este şi ea pe trend descrescător, deci cel puţin pentru anul 2024, economia va fi pe creştere.“

  • Nokian a produs la Oradea prima anvelopă din fabrica unde investeşte 650 de milioane de euro

    ♦ Producţia comercială va începe în prima parte a anului 2025.

    Nokian Tyres, care derulează o investiţie de 650 mil. euro într-o nouă unitate de producţie a anvelopelor la Oradea, a produs deja prima anvelopă, iar proiectul de construcţie evoluează în limitele bugetului şi pe baza programului pentru producţia de anvelope comerciale care va începe la începutul anului 2025.

    Producătorul finlandez de anvelope a început în luna mai 2023 construcţia unei noi fabrici la Oradea.

    Recrutarea noilor angajaţi Nokian Tyres pentru fabrica din România a început anul trecut şi în perioada 2023 şi 2024 Nokian Tyres a recrutat angajaţi atât pentru producţie, cât şi pentru birouri. Echipa puternică de lansare formată din 60 de membri implicată în demararea producţiei a fost instruită la fabrica Nokian Tyres din Finlanda în timpul primăverii. În total, fabrica va avea aproximativ 500 de angajaţi.

     „Cu prima anvelopă, am reuşit să testăm capacităţile de producţie ale noii fabrici, iar procesele funcţionează conform planificării. De asemenea, am reuşit instruirea noilor membri ai echipei Nokian Tyres pentru a produce anvelope premium în acelaşi mod lipsit de compromisuri ca şi în alte fabrici ale noastre. Datorită eforturilor susţinute ale întregii echipe, sărbătorim acum producţia primei anvelope Nokian Tyres fabricate în România”, declară Adrian Kaczmarczyk, SVP, Excelenţă operaţională la Nokian Tyres.

    Capacitatea anuală a Nokian Tyres România va fi de 6 milioane de anvelope după ce fabrica devine complet operaţională, cu potenţial de extindere în viitor, iar suprafaţa construită totalizează aproximativ 100.000 m2. Investiţia este estimată la aproximativ 650 de milioane EUR. Anvelopele produse în fabrica din România vor fi vândute în principal pe piaţa din Europa Centrală şi aceasta este amplasată strategic în apropierea clienţilor din acea zonă.