Blog

  • ISTORIA ZIARULUI IN SLOGANE

    “EVENIMENTUL ZILEI, COTA 4.000”

    • PERIOADA: februarie 2005
    • AGENTIE: Headvertising
    • BUGET: 125.000 de euro (rate-card) 

    “ZILNIC, IESIT DIN TIPARE”

    • PERIOADA: 2003-2004
    • AGENTIE: Friends
    • BUGET: 700.000 (rate-card)

    “SIGURA CA DA!”

    • PERIOADA: 1998-2001 
    • AGENTIE: McCann Erickson
    • BUGET: 0 (sistem barter)

    “PRIMUL RAZBOI AL STIRILOR EXACTE IMPOTRIVA ZVONURILOR DE TOT FELUL”

    • PERIOADA: 1992 – 3 zile
    • AGENTIE: – 
    • BUGET:

  • AVAS: Viata-i grea? Indulceste-o cu Biborteni! Produsul cel mai vandut al Bibco este apa minerala Biborteni, mentionata pentru prima data in documentele Curtii imperial de la Viena in 1897

    Euro Group, actionarul majoritar al Murfatlar, a preluat discret Bibco-Biborteni, dar preluarea mai trebuie avizata de AVAS. Afacerea e insa incurcata, la mijloc fiind o datorie de 26 de milioane de dolari pe care statul trebuie sa o recupereze de la Bibco. Si alti potentiali cumparatori.

    Preluarea Bibco s-a facut pe fondul predarii de stafeta de la AVAS, care detine la compania de ape minerale o creanta de 26 de milioane de dolari si trebuie, implicit, sa-si dea acordul pentru o eventuala vanzare. Iar schimbarea conducerii Autoritatii pentru Valorificarea Activelor Statului (AVAS) a insemnat nu doar numirea in functia de presedinte a unui avocat – Gabriel Zbarcea – dar si incetinirea activitatii institutiei. Chestiune normala, dat fiind faptul ca noua echipa a fost nevoita sa preia mii de dosare, incepand de la privatizari, litigii si terminand cu recuperarea unor creante de zeci de milioane de dolari. 

    In tot acest timp, dosarele „pe rol“, negocierile cu investitori interesati de activele statului au continuat – cu pauzele de rigoare – fiind preluate din mers de noii sefi, cei care au fost deja numiti. Iar statul s-a trezit ca a reusit sa-si mai recupereze din creante, aparent fara prea multe batai de cap. Cum?

    De exemplu, actiunile societatii de ape minerale si bauturi racoritoare Bibco-Biborteni au fost preluate de compania Signus Distributions Romania SA, parte a grupului Eurocafe, detinuta la randul sau de cativa oameni de afaceri romani. 

    Signus a preluat Bibco de la compania Contransimex, fostul actionar majoritar. Nimic neobisnuit pana aici, insa Bibco are datorii de 26 de milioane de dolari catre AVAS.  Datoriile Bibco erau „mostenite“ de AVAS de la fosta Autoritate pentru Valorificarea Activelor Bancare (AVAB). Bibco a fost co-debitor la un credit de 97 de milioane de dolari, luat, in perioada 1992-1994, de compania Contransimex, cu garantia statului. Cum Contransimex nu si-a platit ratele, Ministerul Finantelor a preluat creanta, care, apoi, a ajuns la AVAB. Bibco avea de returnat circa 26 de milioane de dolari, bani utilizati pentru achizitionarea unor echipamente. 

    De ce a fost nevoie ca societatea de comert exterior Contransimex sa ia credite pentru alte firme?

    AVAB explica, anul trecut, aceasta decizie. „Pentru ca societatea Contransimex S.A. avea un bun renume pe piata internationala si putea beneficia de facilitati financiare pe aceasta piata, a fost nominalizata si imputernicita de guvernul Romaniei sa contracteze credite externe cu garantia statului pentru tehnologizarea unor agenti economici.“ Destinatarii creditelor (noua la numar, printre care si Bibco) au fost nominalizati prin hotarari de guvern. 

    Aceasta este istoria indatorarii societatii de ape minerale Bibco-Biborteni. Ce putea face AVAB si, acum AVAS, cu datoriile societatii? Existau doua variante: fie executarea silita, tradusa prin vanzarea activelor, fie esalonarea. „AVAS este interesata de recuperarea intregii creante. 

    De aceea s-a acceptat va-rianta esalonarii la plata a datoriilor pe care Contransimex le avea la stat“, explica Mioara Iordache, directorul Directiei Informare si Relatii Publice al AVAS. Iar compania Signus Distributions Romania a avut un asemenea plan de esalonare a datoriilor Bibco, o data cu pre-luarea companiei de la Contransimex. Care a fost acesta si in ce a constat esalonarea? 

    Aici lucrurile se complica. AVAS, prin Mioara Iordache, neaga ca institutia ar fi implicata in vanzarea actiunilor Bibco, spunand ca „pachetul majoritar de actiuni la SC Bibco SA este detinut de SC Contransimex SA“ si ca informatiile privind „cesiunea actiunilor detinute de SC Contransimex SA la SC Bibco SA, alte oferte de preluare a pachetului majoritar de actiuni si sumele oferite pentru acesta sunt detinute de SC Contransimex SA“. Asa suna raspunsul oficial al AVAS. 

    Este adevarat, Bibco este doar co-debitor alaturi de SC Contransimex SA pentru creanta preluata de AVAS de la Ministerul Finantelor. Si la fel de adevarat este si faptul ca societatea Contransimex a incheiat cu AVAS un acord de esalonare a datoriilor.  Atunci, de ce s-a implicat AVAS in negocierile pentru vanzarea Bibco, cata vreme nu avea control asupra actiunilor firmei? Conform informatiilor de pe piata, la AVAS au venit o serie de investitori interesati de preluarea producatorului de ape minerale. Ba mai mult, AVAS a purtat o corespondenta indelungata cu acestia si si-a dat „acordul de principiu“ pentru vanzarea activelor – adica a bunurilor Bibco, cu scopul de a recupera cele 26 de milioane de dolari. AVAS a ajuns chiar, potrivit unor surse, sa redacteze drafturi de contract cu unii dintre investitori. 

    In fata argumentelor BUSINESS Magazin, pozitia AVAS s-a nuantat. AVAS a recunoscut ca „au existat mai multi investitori interesati de Bibco, dar nu ca afacere, ci doar pentru active“, a precizat Mioara Iordache. Asa se face ca acesti potentiali investitori au fost refuzati, pentru ca, motiveaza Mioara Iordache, oferta lor nu ar fi acoperit datoria pe care Bibco o avea la stat. „Au fost discutii, dar investitorii au semnat acte de confidentialitate“, mai spune Iordache. Iar aceste discutii s-au purtat pe parcursul intregului an 2004. Prin urmare, AVAS a negociat vanzarea Bibco, desi, conform declaratiilor oficiale, nu era rolul institutiei sa faca acest lucru, agentia nefiind actionar al companiei. Daca societatea Contransimex se ocupa de o eventuala vanzare de active sau societati „codebitoare“, atunci ce rol a mai avut AVAS? 

    Un raspuns clar la aceste intrebari este greu de dat. Cert este ca investitorul care a preluat Bibco este agreat de AVAS. „AVAS este de acord cu vanzarea de catre Contransimex a actiunilor Bibco, in conditiile in care cel care a preluat cunoaste situatia societatii si accepta sa faca platile. Iar planul de esalonare este bunicel, suma de returnat fiind foarte mare“, spune Mioara Iordache.

    Dar ce plan de esalonare a propus Signus Distributions? Societatea refuza sa dea detalii despre aceasta afacere. „Pachetul majoritar de actiuni a fost achizitionat, insa suntem in asteptarea avizului Consiliului Concurentei. Abia dupa primirea acestui aviz vom putea da publicitatii aceasta informatie si atunci va voi putea da toate detaliile de care aveti nevoie“, a declarat, pentru BUSINESS Magazin, Gabriela Darie, reprezentant al departamentului de relatii publice al grupului Euro, companie din care face parte societatea Signus Distributions. 

    Euro Group este format din societatile Euro Trade Invest SA, Euroavipo si Signus Distributions Romania SA. Euroavipo este parte a Eurocafe Group, actionarul principal al Murfatlar Romania. 

    Potrivit unor surse apropiate tranzactiei, planul de esalonare propus de Signus Distributions ar consta in plata a 125.000 de dolari, intr-o prima etapa. Apoi, sumele ar urma sa fie esalonate astfel: cate 500.000 de dolari, in rate anuale, in primii doi ani, iar in al treilea, opt milioane de dolari. In al patrulea an, ar urma sa fie achitat restul datoriei pe care Bibco o are la stat.

    Ce urmeaza?

    Potrivit AVAS, dupa ce Consiliul de Supraveghere al institutiei accepta planul de esalonare propus de Signus Distributions, societatea va putea prelua Bibco si va urma sa achite si sumele de bani aferente. 

    „Pana nu se indeplinesc aceste proceduri, noii proprietari nu au cum sa-si inceapa activitatea la Biborteni“, explica Mioara Iordache. Surse apropiate companiei spun insa ca reprezentantii Signus sunt deja „la lucru“.  Radu Preda, directorul general al Bibco, nu a dorit sa comenteze situatia. „Domnul director este in discutii cu noii proprietari“, ne-a spus asistenta lui Preda. In 2003 (ultimul an cu date disponibile), Bibco a avut o cifra de afaceri de circa 6 milioane de euro si un profit net de 35.800 de euro.

  • Ezitari pe butoi de pulbere

    La doar sapte luni de la adoptare, legile pentru constituirea pensiilor private in Romania  vor fi schimbate. De ce? Nu sunt nici functionale si nici interesante pentru companii sau pentru cei care ar trebui sa beneficieze de ele. Ramane insa, mai departe, intrebarea: cand va rezolva Romania o problema ce ameninta sa sufoce bugetul asigurarilor sociale de stat peste cativa ani?

    Suntem la fel de presati ca toti vecinii nostri din zona sa gasim o solutie“, admite, diplomatic, noul presedinte al Casei de Pensii, Mihai Seitan, adevarul pe care toti ceilalti il spun mult mai dur. „Daca nici acum nu rezolvam problema pensiilor, riscam sa avem probleme serioase peste cativa ani.“ Pentru ca, in conditiile in care numarul pensionarilor este deja mai mare decat cel al angajatilor, veniturile bugetului de pensii nu mai ajung nici pe departe pentru a acoperi cheltuielile. 

    Cum crede Seitan ca se poate rezolva problema pensiilor? „Avem nevoie de o reforma a sistemului public de pensii dar, mai mult de atat, avem nevoie de sisteme private de pensii“, spune el. 

    Despre pensii private nu este insa prima data cand se vorbeste. Primele incercari de a introduce pensiile private in Romania s-au facut inca de acum cinci ani, dar la vremea respectiva, au esuat lamentabil. 

    In 2000, guvernul Mugur Isarescu a incercat sa reglementeze fondurile universale obligatorii de pensii, dar dupa alegeri noul guvern a anulat ordonanta de urgenta. Problema a fost adusa din nou pe tapet la finalul de mandat al vechii guvernari, care – la jumatatea anului trecut – a reusit sa si adopte legile necesare pentru a le pune in practica. Cum functioneaza pensiile private in Romania, la mai bine de sapte luni de la adoptarea legislatiei? In nici un fel. Rezultatele sunt spectaculoase, dar lipsesc cu desavarsire. Pentru ca cele doua reglementari – legea pensiilor ocupationale si cea a pensiilor obligatorii administrate privat – sunt „inutile si imposibil de aplicat“ – dupa cum spune Tudor Moldovan, presedintele Asociatiei pentru Pensiile Administrate Privat din Romania (APAPR).

    Parere impartasita chiar si de Seitan, care spune ca cele doua legi „au probleme de aplicare iar in conditiile date de ele, pensiile private nu sunt interesante nici pentru companii si nici pentru oamenii care ar trebui sa intre in sistem“. Motiv pentru care, mai spune Seitan, cele doua legi vor trebui modificate pe ici, pe colo, prin „partile esentiale“.  Dupa cum spun reprezentantii companiilor de asigurari – cei mai interesati de business-ul care ar putea aparea o data ce pensiile pensiile private vor functiona -, aproape toate prevederile din cele doua legi au hibe serioase. 

    Cand vom putea vorbi, si in Romania, de sisteme private de pensii? Seitan spera ca cel mai tarziu la inceputul anului viitor, cand estimeaza ca vor aparea si primele fonduri. „Ne gandim ca pana la sfarsitul lui martie sa avem deja toate modificarile necesare bine definite, pana la sfarsitul lui aprilie sa fie aprobate de Guvern si pana la sfarsitul sesiunii parlamentare sa le trecem prin Parlament.“ Daca agenda va fi respectata, spune Seitan, in toamna vom avea doua noi legi pentru pensii private si de la anul „ii dam drumul“.  De la teorie la practica, distanta ar putea fi insa ceva mai mare. Pentru ca, si in scena-riul in care legile pentru pensii private si-ar putea face loc pe agenda parlamentara extrem de incarcata de obicei, cu legi intarziate pe final de sesiune, pentru a putea fi aplicate, legile trebuie sa aiba si norme de aplicare. 

    Norme care, pentru legile in vigoare, nu sunt adoptate nici acum. De realizarea normelor pentru aplicarea legii pensiilor ocupationale – lege al carei termen de aplicare era ianuarie 2005 – s-a ocupat departamentul de pensii ocupationale din cadrul Comisiei de Supraveghere a Asigurarilor (CSA). 

    Constantin Micu, directorul acestui departament, spune insa ca „timpul a fost prea scurt, personalul prea putin si legea prea confuza. Aveam de scris peste 30 de norme, in doar cateva luni“. In opinia lui, aplicarea legii ar trebui amanata pana in 2006, pentru a avea totul gata si, poate, o lege care sa fie si ceva mai clara si mai „europeana“. „Pentru ca – spune el – in forma actuala, legea pensiilor ocupationale nu are nici o legatura cu directiva europeana dupa care ar fi trebuit adaptata.“ 

    Intrebarea care se pune insa este: de cat timp va dispune acest departament pentru a concepe normele noii legi (asa cum va fi ea modificata), pentru a putea fi aplicata macar de la inceputul anului viitor? In mare, tot de cateva luni.  Sunt, totusi, sanse mari – spun autoritatile – ca de la inceputul anului viitor, pensiile ocupationale chiar sa inceapa sa functioneze. Pentru a doua categorie de pensii private, cele obligatorii administrate privat, termenul este mult mai indepartat, cel mai probabil 2008.

    In ce masura va rezolva sistemul de pensii ocupationale problema pensiilor in Romania? Foarte mica, spun jucatorii din piata. Pentru ca, pe de o parte, pensiile ocupationale – adica cele care vor fi organizate de sindicate si patronate, iar in lipsa acestora, prin contractul colectiv de munca, de catre salariati – sunt facultative. Cine vrea sa participe participa, cine nu nu e obligat. Iar experienta tarilor vecine, in care aceste fonduri au fost create inca de acum cativa ani buni, au demonstrat din plin acest lucru. „La o populatie de 10 milioane de oameni, cat au cumulat Bulgaria si Ungaria, doar vreo 400 de mii de persoane s-au in-scris in acest sistem al pensiilor ocupationale“, exemplifica Mihai Seitan. 

    Trecand peste exemplul vecinilor nos-tri, trecand si peste apetitul scazut demonstrat de romani pentru economisire (ceea ce presupune, in esenta, acest sistem), nu trebuie uitat ca, cine a vrut sa economiseasca pentru pensie, a putut sa o faca si pana acum. 

    „Pionerii“ sistemului privat de pensii sunt romanii care au cumparat de la societatile de asigurari de viata produse de asigurare de tip pensie. Totusi, aceste persoane, dupa unele estimari peste 100.000, nu vor beneficia de deductibilitatea oferita celor care vor isi vor cumpara pensii ocupationale, desi scopul contributiei este similar. 

    In cazul pensiilor ocupationale, contributiile intr-un anumit cuantum nu sunt impozitabile ceea ce, in ultima instanta, ar putea reprezenta un stimulent. Cat de important, ramane de vazut. 

    Nici macar reprezentantul Casei de Pensii nu-si face prea mari sperante ca pensiile ocupationale vor rezolva problema pensiilor in Romania. In opinia lui, pensiile ocupationale nu au fost gandite sa rezolve problema sistemului, ci doar sa-l ajute un pic, prin contributii suplimentare pentru anumite categorii de angajati. Solutia adevarata va veni o data cu crearea fondurilor de pensii obligatorii administrate privat. 

    Totusi, mai mult chiar decat in cazul pensiilor ocupationale, peste aproape tot ce tine de acest tip de pensii pluteste in prezent o mare ceata. Companiile care ar putea fi interesate de administrarea acestor fonduri de pensii – in principal firme de asigurari si, probabil, si o parte din bancile mari – spun ca in forma actuala a legii nici nu se gandesc sa se implice. Costurile sunt, spun ei, prea mari, conditiile legii sunt prea restrictive pentru cei care ar putea participa, conditiile puse companiilor prea dure iar rezultatele incerte.  Lucru pe care il stie si Mihai Seitan foarte bine si care, spune el, se va schimba. „Ne vom intalni, toti cei interesati de aceasta lege, sa incercam sa gasim o solutie convenabila pentru toata lumea.“ 

    Pe cand s-ar putea traduce in realitate aceste discutii? Termenul actual de implementare a acestor pensii este ianuarie 2008, dar daca „situatia o va permite, vom incerca sa le aducem in 2007“, spune Seitan. 

    Lucru dorit si de actorii din piata. „Pentru ca in 2008 vom fi probabil in Uniunea Europeana si atunci legea nu mai are relevanta“, crede Eugen Voicu, presedintele companiei Certinvest, „fiind posibil ca oamenii sa aleaga orice fond din UE, care va putea opera si in Romania.“

  • Pensii ocupationale, de la anul. Din nou

    Fondurile de pensii ocupationale ar fi trebuit sa inceapa sa functioneze chiar din acest an. Totusi, normele de aplicare lipsesc inca, iar legea va fi modificata substantial. Nasterea fondurilor ocupationale mai are de asteptat, cel mai probabil, pana la anul. Coordonatele legii actuale, care va fi insa modificata, sunt urmatoarele:

    ADMINISTRATORI: Vor fi administrate de companii specializate strict pentru aceasta activitate, cu un capital social de minimum 2 milioane de euro.

    ORGANIZARE: Fondurile vor fi organizate de sindicate si patronate, iar in lipsa acestora, prin contractul colectiv de munca, de catre salariati. In lipsa contractului colectiv de munca, schemele de pensii pot fi propuse de angajator cu consultarea angajatilor.

    CONTRIBUTII: La aceste fonduri pot contribui, facultativ, toti salariatii, indiferent de varsta, dar nu pot contribui salariatii din companiile cu datorii la bugetul de stat si la furnizori.

    PARTICIPANTI: Un fond de pensii ocupationale trebuie sa aiba minimum 100 de participanti.

    FUNCTIONARE: Fondurile se constituie din contributiile angajatilor si angajatorilor. Contributiile angajatilor si contributiile angajatorilor facute in numele salariatilor sunt deductibile din impozitul pe venit, pana la 200 de euro pe an.

    NEMULTUMIRI: Companiile solicita o serie de modificari ale legii privind pensiile ocupationale, apreciind ca in forma actuala ea este prea restrictiva. Printre acestea se numara: eliminarea restrictiilor privind participarea salariatilor institutiilor publice, diversificarea produselor care pot fi oferite ca pensii facultative, pensiile ocupationale fiind doar una dintre optiuni. In plus, companiile solicita eliminarea garantiei privind randamentul investitiei, prevazuta in lege la 1% peste nivelul inflatiei.

  • Pilonii sistemului de pensii

    Reforma sistemului de pensii cuprinde, alaturi de restructurarea sistemului public, introducerea a doua noi componente, asa numitii piloni II si III ai sistemului de pensii. Cei trei piloni de sustinere ai sistemului de pensii sunt:

    • Pensiile publice: asa-numitul pilon I, in cadrul caruia pensiile se platesc pe masura incasarii contributiilor de la salariatii actuali (PAYG);
    • Fondurile de pensii administrate privat: pilonul II, care presupune transferul unei cote din contributiile sociale in administrare privata. Aceste contributii sunt investite pe termen lung de companii specializate, producand castiguri suplimentare pentru participant;
    • Pensiile ocupationale: pilonul III, care presupune participarea optionala la scheme private de pensii ocupationale.


  • Pensii publice administrate privat: 2007 sau 2008

    Dupa forma actuala a legii, pensiile publice administrate privat ar trebui sa inceapa sa functioneze din 2008. Exista insa sperante ca termenul sa fie adus mai devreme, in 2007. 

    ADMINISTRATORI: Vor fi administrate de companii specializate strict pentru aceasta activitate, cu un capital social de minimum 5 milioane de euro. Cel mai probabil, in administrarea fondurilor se vor implica companiile de asigurari, dar si bancile. 

    CONTRIBUTII: Persoanele in varsta de pana la 35 de ani care devin pentru prima data asigurati obligatoriu si contribuie la sistemul public de pensii sunt obligate sa participe la un fond de pensii administrat privat. Persoanele de pana in 45 de ani care sunt deja asigurate si contribuie la fondul public de pensii pot adera la un fond de pensii. 

    PARTICIPANTI: Un fond de pensii trebuie sa aiba minimum 50.000 de participanti, iar cine era obligat si n-a aderat in termen de sase luni, este repartizat aleatoriu.

    FUNCTIONARE: Fondurile se constituie dintr-o parte din contributia la bugetul public de asigurari sociale. In primul an, contributia este de 2%, apoi 2,5% din salariul brut, pana la 6% in termeni de opt ani. Practic, in loc ca toti banii de pensii sa mearga la bugetul public, o parte din ei vor merge in fondurile administrate privat. 

    NEMULTUMIRI: Printre modificarile solicitate de companii se numara participarea obligatorie a persoanelor cu varsta mai mica de 40 de ani, participarea facultativa a persoanelor intre 40-45 de ani, cresterea contributiilor de la 4% la 8%, si o crestere de 0,5% la inceputul fiecarui an, stabilirea fondului de rezerva ca procent din valoarea activelor administrate etc.

  • Ani linistiti de pensie pentru polonezi

    La fel ca multe alte tari europene, polonezii s-au confruntat cu o „bomba“ cu efect intarziat a sistemului public de pensii. Numarul de angajati care sustin cheltuielile pentru un pensionar scade alarmant, iar sistemul clasic public nu mai face fata cheltuielilor. Dar, spre deosebire de vecinii ei, Polonia a inceput in 1999 o reforma radicala pentru a dezamorsa bomba pe care statea.

    Sistemul polonez de pensii publice polonez asigura, in prezent, un nivel ridicat de beneficii pentru cei cu venituri medii – aproximativ 61% din veniturile dinainte de pensionare dupa 37,5 ani de contributii. Chiar daca se anticipeaza ca acest nivel va scadea gradual in decursul urmatorilor 50 de ani, sistemul va asigura totusi aproximativ 49% pentru cei care muncesc timp de 45 de ani. 

    Sistemul de pensii obligatorii de stat acopera intreaga forta de munca. In urma reformei sistemului public de pensii din 1999, structura si valoarea pensiilor este diferita, in functie de categoria de varsta. Astfel, cei care aveau peste 50 de ani in 1999 au ramas in vechiul sistem, in care pensiile se platesc pe masura colectarii contributiilor (sistemul PAYG). Cei care aveau, in 1999, pana in 30 de ani, sunt subiectul unui tip nou de sistem de pensii, care are doua elemente. Primul este un sistem cu contributii definite, de tip PAYG, dar cu conturi notionale, adica contributiile de 12,22% din salariu (din care angajatorii platesc 9,76%, iar angajatii, 2,46%) sunt inregistrate in conturile asiguratilor.

    Al doilea element este constituit din acumularea contributiilor obligatorii (in va-loare de 7,3% din salariu, platiti integral de angajat) la un fond de pensii. Aceste fonduri sunt administrate de unul din cei 16 manageri de fonduri de pensii existenti in prezent (societati de administrare). La varsta de pensionare, fondurile acumulate vor fi egale cu contributiile, la care se adauga profitul investirii acestora. In proportie de 90%, aceste fonduri vor fi folosite pentru cumpararea de anuitati, adica pentru cumpararea unei sume platibile sub forma de pensie lunara.

    Tot in 1999 au fost introduse schemele de pensii ocupationale. In cadrul acestor scheme, angajatii pot plati pana la 7% din salariul angajatului, iar contributiile angaja-tului sunt nelimitate. Castigurile obtinute din investirea acestor bani nu sunt supuse impozitarii, care in cazul altor castiguri este de 20%. Exista, in prezent, 270 de astfel de planuri de pensii, care includ 81.000 de persoane. Incepand cu septembrie 2004, au fost introduse si pensiile personale facultative (IKE). Contributorii vor avea acces la fondurile economisite dupa cea dea 60-a aniversare.

  • CEHIA: LIPSESTE PILONUL II

    CEHIA: LIPSESTE PILONUL II

    In prezent, sistemul de pensii al Cehiei se bazeaza pe asa-numitul pilon I, pensiile publice, si pe un sistem de pensii ocupationale (pilonul III). Pilonul II, al pensiilor obligatorii administrate privat, lipseste. La jumatatea anului 2004, aproximativ 2,6 milioane de cehi – adica mai putin de un sfert din populatie – participa la schemele de pensii optionale. Desi pensiile de stat sunt deja foarte mici, reprezentand doar echivalentul a aproximativ 40% din venitul mediu, povara din ce in ce mai mare asupra bugetului de stat a condus la adoptarea unor masuri drastice. Astfel, pana in 2007, varsta medie de pensionare va creste la 62 de ani pentru barbati si 61 de ani pentru femei. 

    UNGARIA: UN START TIMPURIU

    Ungaria a fost una dintre primele tari est europene care au abandonat sistemul de pensii mostenit din era comunista, in 1998. Acesta a fost inlocuit de un sistem cu trei componente: un pilon public, un pilon secund – cu contributie obligatorie si un pilon cu contributii voluntare. La sfarsitul lui 2004 existau, in cadrul pilonului doi, 18 fonduri de pensii, care aveau aproximativ 2,3 milioane de membri. Participarea este obligatorie pentru angajati, iar contributiile sunt de 8% din salariu. La inceputul anului 2004, activele totale din acest pilon secund totalizau 2,5 miliarde de euro. Posibilitatea de a crea si opera fonduri de pensii optionale exista din 1993, dar sistemul nu a avut un mare succes.

  • Vine Real?

    Nu e vorba de Real Madrid ci de divizia de hipermarketuri a grupului Metro. Care se uita, de la 2.000 km distanta (Düsseldorf – Bucuresti), spre piata romaneasca. Romania are pe „vino-ncoace“, dar nu suficient. Sau nu inca.

    Mai intai au ajuns, ca de obicei, zvonurile. Care spun ca Real, divizia de hipermarketuri a Metro, a inceput sa cumpere, prin interpusi, teren in Romania. Nu pentru speculatii imobiliare, evident, ci poate cu intentia de a urma in cativa ani divizia de cash & carry (venita in 1996) si a concura cu Carrefour si Cora. 

    De ce prin interpusi? Pentru a evita cresteri ale preturilor generate de certitudinea speculatorilor ca in zona cauta pamant o companie mare sau alta. Care are ar fi „iscoadele“ Real-ului prin Romania, inca nu se stie. Iar reprezentantii Metro Cash & Carry sustin sus si tare, prin purtatorii sai de cuvant ca n-au cumparat teren pentru Real in Romania. Doar sunt divizii separate, nu? Cu toate astea, pe piata se aude din ce in ce mai des ca „vine Real“.

    Ceea ce nu este deloc improbabil, si asta pentru ca germanii au doua motive solide pentru a intra in Romania: succesul foarte mare al formulei de hipermarket (demonstrat de Cora si Carrefour) si experienta Metro pe piata romaneasca. Romania a depasit asteptarile Metro de mai multe ori pana in prezent. O data, pentru ca piata a suportat mai mult decat cele zece magazine cash & carry pe care le planificase initial – germanii au in prezent peste 20. 

    A doua oara, Romania a fost o zona atat de buna pentru afacerile Metro, ca germanii s-au gandit sa faca la Bucuresti centrul regional pentru coordonarea activitatilor din zona Europei de Est/Sud Est. Divizia creata in 2005 este condusa de Dusan Wilms, cel care a fost, pana la finele anului trecut, director general al Metro Cash & Carry Romania. Faptul ca evolutia afacerii din Romania a depasit asteptarile Metro o demonstreaza si ultimele planuri de dezvoltare. Dupa ce a depasit pragul psihologic de 20 de magazine si a acoperit toate orasele vizate, grupul s-a gandit sa mai planteze cate unul in orasele unde a ajuns deja, dupa exemplul Brasovului si al Constantei. Asa ca Metro estimeaza ca va realiza o cifra de afaceri de 900 de mi-lioane de euro in 2005.

    Iar in afara de divizia de cash & carry, Metro Group mai are o divizie in Romania, Praktiker, pentru materiale de bricolaj, care n-o duce rau nici ea, desi este departe de performantele diviziei de cash & carry: o cifra de afaceri de 18,8 milioane de euro, in 2003, conform datelor de la Ministerul Finantelor. Praktiker a ajuns sa opereze deja sapte magazine de bricolaj.

    Concluzia este ca cele doua divizii ale grupului Metro performeaza suficient de bine pentru a invita si alte formate de magazine. Si care ar fi mai indicate pentru Romania? Piata a dovedit ca si asteptarile Carrefour au fost cu mult depasite. Iar atractia romanilor pentru formatul hipermarket e asa de mare, ca si Kaufland intra in 2005.

    An in care se mai anunta o avalansa de deschideri. In afara de planurile de expansiune clar anuntate de marii jucatori ca Metro sau Selgros, Carrefour si Cora, s-au anuntat si „intrari“. Tengelmann va deschide 15-20 de magazine de tip discount (cu preturi reduse si un sortiment limitat de produse), operate de Plus Discount sub brandul Plus. Tot in domeniul discount vor inaugura magazine si miniMAX Discount (in tara), Penny si Albinuta (in Capitala). Nici retailerii romani nu sunt mai putin agresivi. Artima, care are o retea de 14 supermarketuri are planificat sa inaugureze alte cinci anul acesta.

    Ca Realul n-o sa vina in 2005 – e foarte probabil. „Aceasta divizie se concentreaza pe intrarea in Rusia, in 2005“, dupa cum a declarat pentru BUSINESS Magazin Albrecht von Truchsess, purtator de cuvant al Metro AG. Altii au facut anunturi spectaculoase si neimplinite. Poate Real prefera sa intre discret.  

  • DIVIZIILE METRO

    Grupul german avea 2.370 de magazine in 28 de tari, la finalul anului 2003, cand cifra de afaceri realizata a fost de 53,5 miliarde de euro, iar profitul net depasise 571 de milioane de euro.

    METRO CASH & CARRY magazine care se adreseaza revanzatorilor

    REAL hipermarketuri

    EXTRA supermarketuri

    MEDIA MARKT magazine cu produse electronice

    SATURN magazine audio-media

    PRAKTIKER magazine de bricolaj

    KAUFHOF galerii de imbracaminte, incaltaminte, accesorii