BusinessMagazin

Blog

  • Un tramvai a lovit mortal un bărbat pe Şoseaua Iancului din Capitală

    Un bărbat de 83 de ani a fost lovit mortal de un tramai, marţi dimineaţa, pe Şoseaua Iancului din Capitală.

    Potrivit Brigării Rutiere a Capitalei, din primele informaţii rezultă că o femeie de 31 de ani, care conducea un tramvai pe Şoseaua Iancului din direcţia Şoseaua Mihai Bravu către Şoseaua Pantelimon, a surprins şi accidentat un bărbat în vârstă de 83 de ani.

    În urma accidentului de circulaţie, pietonul a fost declarat decedat, după ce în prealabil echipajele medicale i-au efectuat manevre de resuscitare.

    Conducătorul tramvaiului a fost testat cu aparatul etilotest, rezultatul indicat fiind zero.

    La ora transmiterii ştirii, în zonă, traficul tramvaielor pe ambele sensuri de circulaţie este restricţionat.

    Poliţiştii Brigăzii Rutiere fac cercetări în vederea stabilirii cu exactitate a cauzelor şi împrejurărilor în care s-a produs accidentul rutier.

  • Sistemul Patriot poate fi donat Ucrainei. Deputaţii români au aprobat proiectul de lege

    Proiectul de lege privind donarea unui sistem Patriot Ucrainei a fost aprobat de parlamentarii români. Decizia a fost luată marţi de Camera Deputaţilor.

    Camera Deputaţilor a adoptat marţi, cu 245 de voturi „pentru”, 29 de voturi „contra” şi o abţinere proiectul de lege privind aprobarea efectuării unui act de donaţie către Ucraina a unui sistem de rachete sol-aer PATRIOT. Camera Deputaţilor este for decizional.

    Decizia a fost luată după ce luni, Guvernul a aprobat un proiect de lege care completează Legea 222/2017, privind capabilitatea de apărarea antiaeriană cu baza la sol. Concret, proiectul prevede că un sistem de rachete sol-aer Patriot face obiectul de donaţie. După adoptarea legii de către Parlament, Guvernul poate emite hotărârea care va face operativ actul de donaţie.

    Tot Executivul este împuternicit să reconstituie capabilitatea de apărare sol-aer a ţării din bugetul alocat Ministerului Apărării Naţionale, a comunicat purtătorul de cuvânt al Guvernului, Mihai Constantin.

    Decizia vine în contextul în care Ministrul de Externe al Ucrainei, Dmytro Kuleba, le-a cerut insistent partenerilor internaţionali să trimită sistemele de apărare Patriot promise, adăugând că livrările încă nu s-au concretizat.

    Până în prezent, Ucraina a primit cel puţin trei sisteme Patriot din Germania şi unul din Statele Unite. Alte ţări, precum Olanda şi Spania, au livrat lansatoare sau rachete.

    În iunie, Statele Unite, România şi Olanda au promis să livreze fiecare câte un sistem.

    „Având în vedere deteriorarea semnificativă a situaţiei de securitate în Ucraina, ca urmare a atacurilor constante şi masive ale Rusiei asupra civililor şi a infrastructurii civile, mai ales asupra celei energetice, precum şi consecinţele regionale ale acestei situaţii, inclusiv asupra securităţii României, în strânsă coordonare cu Aliaţii, membrii Consiliului au decis donarea către Ucraina a unui sistem Patriot. Această donare se face cu condiţia continuării negocierilor ţării noastre cu Aliaţii, în special cu partenerul strategic american, în vederea obţinerii unui sistem similar sau echivalent, care să răspundă nevoii de asigurare a protecţiei spaţiului aerian naţional, de modernizare a Armatei României şi de asigurare a interoperabilităţii cu sistemul NATO, fiind, totodată, necesară identificarea unei soluţii temporare de acoperire a vulnerabilităţii operaţionale astfel create”, declara CSAT în iunie.

  • Se majorează plafonul până la care veniturile din pensii sunt neimpozabile

    Plenul Camerei Deputaţilor a adoptat, marţi, proiectul de lege prin care se majorează plafonul până la care veniturile din pensii sunt neimpozabile, de la 2.000 de lei la 3.000 de lei, cu 277 de voturi „pentru” şi trei abţineri.

    Raluca Turcan spune că votul este unul „corect şi firesc”.

    „Este finalul unui drum lung şi destul de anevoios, care înseamnă finalizarea reformei sistemului public de pensii. Oricât se încearcă acapararea politică a procesului de reformă a pensiilor, meritul PNL este incontestabil. Reforma sistemului de pensii nu poate fi ruptă de PNL. Dimpotrivă! PNL a iniţiat şi a susţinut fiecare etapă în parte”, adaugă ea.

    „Recalcularea pensiilor din anul 2024 nu ar fi fost posibilă fără deciziile luate în urmă cu 3 ani! Recalcularea pensiilor cu pixul şi hârtia ne-ar fi dus cu reforma peste câţiva ani! Tot în anul 2021, am inclus această reformă în PNRR, pentru a mă asigura că, oricum s-ar numi ministrul muncii, reforma pensiilor să fie un proces ireversibil, precum şi o obligaţie fermă pentru Guvernul în funcţie. Am iniţiat noua lege a pensiilor şi un an mai târziu, în anul 2022, tot ca parte a acestui proces, am propus acest proiect legislativ, de creştere a plafonului de impozitare a pensiilor, de la 2.000 la 3.000 de lei. Ştiam că recalcularea va aduce majorări de pensii, că multe pensii vor depăşi 2.000 de lei şi că majorarea nu trebuie să fie desfiinţată prin impozit. Aş vrea să mai subliniez unele aspecte! În tot acest timp, cât PNL s-a aflat la guvernare, valoarea punctului de pensie a crescut cu peste 60%. De asemenea, pentru majorările de pensii rezultate din recalculare şi pentru plata acestora trebuie bani. Ori, efortul bugetar substanţial a fost asigurat de către ministrul PNL al finanţelor. A fost condiţia PNL la întocmirea bugetului pentru acest an, să avem resursle financiare cuprinse în buget”, mai spune Turcan.

    „În loc să afectaţi pensionarii speciali, procurorii, pe Greblă şi alţi privilegiaţi i-aţi afectat pe cei care au lucrat în mediul toxic. Să vă fie ruşine. Eschivele venite acum să umble la modalitatea de impozitare a pensiilor nu sunt suficiente. Puneţi taxă pe sărăcie, impozitaţi sărăcia, în loc să fi ales ca prag coşul minim garantat, aţi pus pragul de la 2.000 la 3.000 de lei, aşa, din burtă. Nu o să vă salveze nimeni de furia pensionarilor de care vă bateţi joc. Nu o să vă salveze nimeni de furia românilor”, a spus marţi liderul AUR, George Simion, în plenul Camerei Deputaţilor.

  • Simion: Aţi intrat în panică atunci când aţi văzut că aşa zisa mărire a pensiilor a creat haos

    „Aţi intrat în panică atunci când aţi văzut că aşa zisa mărire a pensiilor a creat haos, a creat scăderi, şi aţi luat dreptul pensionarilor la punctele de pensie. Orice spuneţi voi, legea pe care aţi dat-o privind recalcularea este neconstituţională, şi, în loc să afectaţi pensionarii speciali, aţi luat de la cei care au muncit, de la cei care au grupe de muncă, de la persoanele de dizabilităţi. Faptul că la începutul acestei şedinţe am votat pe bandă rulantă legi pentru Ucraina, sistemul Patriot, refugiaţii veniţi din Ucraina, asta arată preocuparea voastră, nu pentru metalurgişti, CFR-işti, mineri sau pentru persoanele cu dizabilităţi. Pentru cine vă dă vouă comanda”, spune, în plenul camerei Deputaţilor, George Simion.

    În opinia sa, „comanda în cazul recalculării pensiilor e primită prin PNRR”.

    „În loc să afectaţi pensionarii speciali, procurorii, pe Greblă şi alţi privilegiaţi i-aţi afectat pe cei care au lucrat în mediul toxic. Să vă fie ruşine. Eschivele venite acum să umble la modalitatea de impozitare a pensiilor nu sunt suficiente. Puneţi taxă pe sărăcie, impozitaţi sărăcia, în loc să fi ales ca prag coşul minim garantat, aţi pus pragul de la 2.000 la 3.000 de lei, aşa, din burtă. Nu o să vă salveze nimeni de furia pensionarilor de care vă bateţi joc. Nu o să vă salveze nimeni de furia românilor”, încheie Simion.

    Proiectul privind neimpozitarea pensiilor până la 3000 lei a intrat luni în dezbatere, iar marţi este programat votul final

  • Mai este pusul banilor la saltea o variantă bună de a economisi în 2024? „A pune banii la saltea nu e o soluţie pentru că avem inflaţie. Dacă îi pui la saltea, nu câştigi nici măcar cât ai câştiga dacă i-ai ţine în bancă”

    Una dintre întrebările cele mai importante pe care le au tinerii atunci când vine vorba despre economisire este unde să îşi pună banii strânşi, astfel încât aceştia să fie siguri şi să nu îşi piardă din valoare. 

    Cu toţii ştim vechiul obicei din trecut de a pune banii sub salteaua patului, însă mai este astăzi o variantă potrivită, dat fiind contextul inflaţionist şi numeroasele variante de a ne crea economii? Elena, o tânără în vârstă de 23 de ani, se întreabă care care sunt cele mai bune moduri de a economisi bani, altele decât cele clasice, cum ar fi a-ţi pune banii la saltea sau a-i strânge într-un cont la bancă.

    „A pune banii la saltea nu e o soluţie pentru că de multe ori vorbim de inflaţie. Acum, inflaţia este la 5,4%. Mai bine îi depui la bancă, avem dobânzi acum între 4% şi 6,5% şi avem câştig. Dacă îi pui la saltea, nu câştigi nici măcar cât ai câştiga dacă i-ai ţine în bancă. Dacă vrem să investim, puteam să ne orientăm spre alte zone, dar e foarte important să avem resurse în depozite la termen. Dacă avem nevoi imediate, îi punem în contul curent. Diferenţa dintre contul de economi şi depozitul la termen este următoarea: la depozitul la termen trebuie să ţinem suma blocată pentru cât timp este constituit depozitul. Dacă retragem banii înainte de termen pierdem dobânda. În schimb, avantajul este că la depozitul la termen avem o dobândă mai bună decât la contul de economii, unde avem flexibilitatea de a depune şi a scoate banii oricând, dar avem un randament mai mic. Nu sunt de acord cu ţinerea banilor în contul curent pentru că acolo nu produc”, a explicat Gabriela Folcuţ, director executiv al Asociaţiei Române a Băncilor, în timpul emisiunii Ce faci cu banii tăi?, un proiect susţinut de Banca Transilvania, care face parte din programul de educaţie Finanţe pe înţelesul tuturor al BT.

    Tema centrală a celei mai recente ediţii a emisiunii Ce faci cu banii tăi?, un proiect susţinut de Banca Transilvania, care face parte din programul de educaţie Finanţe pe înţelesul tuturor al BT, a fost cea a economisirii.

    Gabriela Folcuţ, director executiv al Asociaţiei Române a Băncilor (ARB) şi  Laur Neagu, fondator al Academiei Te fac programator, au explicat, pe înţelesul tuturor, ce înseamnă să economiseşti, cum îţi creezi un obicei şi de ce e bine să ai bani puşi deoparte.

    Ce faci cu banii tăi? este o emisiune ZF sub umbrela FIT – Finanţe pe înţelesul tuturor, programul de educaţie al Băncii Transilvania. BT a lansat anul trecut FIT – Finanţe pe Înţelesul Tuturor, un program naţional de educaţie financiară prin care îşi propune să construiască pentru generaţiile Alpha, Z şi Y o bază solidă în ceea ce priveşte gestionarea banilor. Astfel, în noul proiect video al Ziarului Financiar, sub umbrela FIT şi susţinut de BT, întrebări concrete şi simple din sfera educaţiei financiare vor deveni teme de discuţie care îi vor ajuta pe tineri să ia decizii financiare bine informate.

     

     

  • Care este motivul pentru care cel mai mare producător auto de pe continent ar putea fi nevoit să închidă fabrici în Germania

    Volkswagen analizează posibilitatea închiderii unor fabrici în Germania, abandonând un anagajament conform căruia nu vor exista concedieri înainte de anul 2029, scrie FT.

    Producătorul auto a lansat anul trecut un program de reducere a cheltuielilor în cadrul companiei, însă acesta nu a reuşit să-şi atingă obiectivele. Thomas Schäfer, CEO-ul brandului VW, a recunoscut public luni în cadrul unei întâlniri cu sindicaliştii că planul nu a funcţionat.

    „Drept urmare, directorii analizează performanţa fabricilor germane, fiind în discuţie chiar şi acordul care prevede că nu vor exista concedieri înainte de 2029”, a explicat Daniela Cavallo, şefa sindicatului lucrătorilor Volkswagen.

    Oliver Blume, CEO-ul grupului Volkswagen, arătat că „Piaţa europeană a autovehiculelor este într-o situaţie foarte dificilă. Mediul economic a devenit mai complex, în timp ce noi competitori intră pe piaţă. În acest timp, Germania pierde tot mai mult din competitivitate”.

    Cel mai mare producător auto din Europa se confruntă cu probleme în piaţa chineză, unde compania pierde avânt în faţa companiilor autohtone. În acest timp, în Europa cererea de autovehicule noi este slabă.

    De la înfiinţare, în anul 1937, şi până în prezent, Volkswagen nu a închis niciodată o fabrică în Germania.

  • Povestea românului care a construit de la zero cea mai mare companie românească de gaming din lume

    Într-o lume a afacerilor marcată de schimbări rapide şi inovaţii tehnologice, Mihai Pohonţu rămâne un exemplu de lider care îşi ghidează paşii prin valori umaniste şi autenticitate, după cum spune chiar el. Aceste principii i-au marcat parcursul, de la momentul în care a pus umărul lansării unei companii vândute ulterior gigantului Electronic Arts, până la conducerea Amber Studio, cea mai mare companie românească de gaming din lume. Povestea sa este o dovadă a puterii unui leadership care rezistă peste timp, dovadă fiind şi apariţiile sale pe coperţile revistei.

    „Cred foarte mult în autenticitate. Ca lider, este extrem de important să fii autentic, trebuie să fii ancorat în anumite valori, iar pentru mine valorile umaniste au fost cele care au contat cel mai mult, cele care m-au ajutat să fac ceva important pentru colegii din firmă, pentru societate. Umanismul şi autenticitatea au fost întotdeauna criterii foarte importante care m-au ajutat să aleg paşii din carieră.

    De exemplu, când am pornit Amber, mi s-a părut că este un vehicul perfect pentru a impulsiona dezvoltarea industriei locale, pe lângă dezvoltarea companiei în sine, prin investiţii serioase în ecosistemul creativ din ţară. Pentru mine, umanismul şi autenticitatea sunt două valori care îmi ghidează felul în care particip la viaţa cetăţii”, descrie Mihai Pohonţu valorile care i-au ghidat paşii în industria jocurilor, în mai bine de 20 de ani în care a făcut istorie în aceasta. Istorie pe care BUSINESS Magazin a consemnat-o: prima dată am scris despre el în 2006 când a pus bazele unei reţele de studiouri de jocuri, pentru Jamdat (companie pe care o fondase alături de mai mulţi parteneri şi care a nfost ulterior cumpărată nde Electronic Arts), iar a doua oară când a devenit vicepreşedintele Disney Interactive, divizia de jocuri a gigantului de divertisment cu baza la Los Angeles.

    În prezent, Mihai Pohonţu este CEO, dar şi acţionar majoritar al Amber Studio, cu peste 50% din acţiuni (Emona Capital, o firmă de private equity, detine 7,8% din acţiuni), restul acţiunilor fiind distribuite angajaţilor companiei. În ceea ce priveşte cifrele care descriu businessul în prezent, Amber Studio a raportat în 2023 o cifra de afaceri de 42 de milioane de dolari, are peste 850 de angajaţi şi, prin intermediul partenerilor săi, dispune de o reţea globală de peste 3.400 de specialişti. De-a lungul anilor, Amber a dezvoltat jocuri precum Tetris Beat, Super Spy Ryan, PositronX, Wild Things şi Link Twin şi a contribuit la dezvoltarea unor titluri de succes precum Secret Neighbor şi SAW X pentru Roblox, Sky: Children of Light, Nascar Heat 5 şi altele. „Toate aceste realizări se datorează calităţii serviciilor pe care le oferim şi a faptului că în aceşti primi 11 ani ai Amber am reuşit să creăm o multinaţională cu sediul la Bucureşti şi o reţea puternică de parteneri de renume în industrie”, descrie Mihai Pohonţu rezultatele companiei.

    Trecut

    De-a lungul anilor, Amber Studio a participat la realizarea unor titluri care au avut succes, iar Pohonţu aminteşte de  Cinderella Free Fall, care a fost descărcat de peste 8 milioane de oameni, sau Sky: The Children of the Light, care a atins peste 35 de milioane de descărcări în 2020. „În ultimii ani, Amber a continuat să se afirme la nivel internaţional ca un studio de top în dezvoltarea şi codezvoltarea de jocuri video pe mobile, PC şi console”, explică el. Un joc foarte apreciat a fost Tetris Beat, dezvoltat de ei pentru Apple Arcade, iar apoi, alături de Jam City, Wild Things: Animal Adventures, primul joc din portofoliul companiei pentru platforma Netflix Games. Mai mult, Amber a contribuit la dezvoltarea Gotham Knights, joc lansat pentru PC şi console, pentru Warner Bros. Games, oferind servicii de artă şi level design. Momente cheie în dezvoltarea Amber au fost multe, după cum subliniază Mihai Pohonţu, care menţionează câteva dintre ele. În anul 2019, Amber semna colaborarea cu nume de top din industria de entertainment: Epic Games, cu care au lucrat la implementarea de funcţionalităţi noi în motorul grafic Unreal Engine 4 pentru platformele mobile, iOS şi Android, şi optimizarea celor deja existente. Cu Roblox şi NBC Universal au oferit servicii de dezvoltare pentru produsele celor două companii. În 2019 venea momentul deschiderii celui de-al doilea birou al Amber din România, în Botoşani. „Studioul a creat oportunităţi pentru tinerii din oraş şi din regiune. Dacă în primele 12 luni de activitate studioul urma să atragă 30 de specialişti, datorită proiectelor tot mai numeroase, la finalul anului în studio lucrau deja peste 70 de oameni”, aminteşte el.

    Mihai Pohonţu, acţionar şi CEO, Amber Studio: „Motivul pentru care ne-am orientat către America Latină a fost acela că majoritatea clienţilor noştri sunt în Statele Unite şi Canada, undeva la 75% din businessul nostru. Iar pentru clienţii americani, echipele de dezvoltare care sunt pe acelaşi fus orar reprezintă un factor important, aşa că America Latină are clar un avantaj.”

    CITITI AICI MATERIALUL INTEGRAL

  • Paradoxul deinfluencingului: influenceri care trec de la promovare la critica consumerismului

    În ultimul an, din ce în ce mai mulţi am început să ne gândim de două ori înainte de a cumpăra ceva ce promovează influencerii. Chiar recent am scris despre un anume influencer care a aruncat într-un coş de gunoi produse pe care tocmai le promovase. Povestea nu s-a terminat bine. Astăzi, vedem că aproape oricine are Instagram sau TikTok poate fi un influencer. Simţim o saturaţie în ceea ce priveşte influencerii şi produsele promovate de ei pentru că am devenit extrem de conştienţi că multe dintre articolele pe care le vedem pe conturile lor sunt primite cadou sau sponsorizate.

    Pentru influencerii care postează parteneriate plătite după parteneriate plătite, toată lumea a început să înţeleagă că nu există nicio modalitate de a folosi cu adevărat toate brandurile şi produsele pe care le promovează. Ne putem pune de acord (cred) că influencerii au devenit sinonimi cu promovarea consumului în ultimii ani. Şi totuşi, pentru că există un „totuşi”, poate că încă mai e speranţă pentru un consum mai res­ponsabil. Şi poate că această speranţă vine dintr-un anume trend – deinfluencing. Pornit tot de influenceri.

    Deinfluencing este un trend opus influenţării, unde influencerii încearcă să-şi încurajeze urmăritorii să nu cumpere orice lucru văd promovat pe internet (cel puţin nu mai mult decât e strict necesar). Theconversation.com explica într-un articol recent că „acest trend vizează influencerii care îi descurajează pe urmăritorii lor să cumpere produse supraevaluate sau ineficiente”. În esenţă, deinfluencingul descurajează consumul excesiv, care ne dăunează atât nouă (financiar, uneori din punctul de vedere al sănătăţii), cât şi planetei.

    Doar hashtagul #deinfluencing are acum peste un miliard de vizualizări pe TikTok şi demonstrează că a trecut deja de cercurile unde se discută despre sustenabilitate şi merge mai departe – către un discurs la general despre consumerism. Cererea tot mai mare de conţinut online autentic şi nefiltrat a oferit un boom atât micro-influencerilor, cât şi trendului deinfluencing, asa cum punctează Theconversation.com. Micro-influencerii construiesc o relaţie strânsă cu urmăritorii lor şi pot avea un impact semnificativ asupra deciziilor lor de cumpărare.

    Uneori mai mare decat poate crede un brand, care încearcă mai degrabă să se îndrepte spre macro-influenceri (în cazurile unde bugetele permit acest lucru). Există mai multe motive care stau la baza alegerii de a deveni un influencer anticonsumerism. Primul este conştientizarea impactului negativ pe care îl are consumul excesiv. Mulţi influenceri au devenit conştienţi de efectele nocive pe care consumerismul le are asupra mediului şi societăţii. Aceştia doresc să îşi educe urmăritorii cu privire la consecinţele alegerilor de consum nesustenabile şi să îi încurajeze să facă schimbări pozitive în acest sens. Un alt motiv este şi promovarea sustenabilităţii. Într-o lume afectată de schimbările climatice şi de epuizarea resurselor naturale, unii influenceri aleg să susţină un stil de viaţă sustenabil. Ei încurajează reciclarea, reutilizarea şi reducerea deşeurilor, contribuind astfel la protejarea mediului.

    Dacă urmăreşti trendul de pe TikTok, mulţi dintre ei susţin cumpărăturile din second-hand sau cumpărarea produselor de îngrijire personală/cosmetice doar atunci când cele actuale se termină. În plus, şi sănătatea mintală joacă un rol esenţial în adoptarea unei atitudini anticonsumeriste. Cultura consumerismului contribuie în mod evident la stres şi anxietate: „Toată lumea foloseşte produsul X, ar trebui să îl cumpăr şi eu”. Influencerii care promovează deinfluencingul încearcă să sprijine un stil de viaţă mai echilibrat şi mai sănătos din punct de vedere psihologic, oferind alternative la presiunea constantă de a consuma şi de a deţine mereu cele mai noi şi în trend produse. Pe de altă parte, ei încearcă şi să normalizeze din nou ideea că nu trebuie să cumpărăm tot ce vedem pe internet şi tot ce folosesc influencerii. Reacţiile la aceste iniţiative sunt mixte. Mulţi apreciază mesajele autentice şi se alătură trendului pentru un consum mai responsabil. Pe de altă parte, există şi critici care consideră că influencerii promovează în continuarea anumite branduri şi că doar oferă alternative pentru altele.

    E acesta începutul sfârşitului pentru marketingul cu influenceri? Cred că ne putem pune cu toţii de acord că nu. De fapt, deinfluencingul ar putea fi considerat doar o nouă abordare a influencerilor, şi chiar una cu un impact mai mare. Deoarece, în timp ce influencerii descurajează într-adevăr consumul excesiv de produse şi servicii despre care consideră că nu merită preţul, selectivitatea lor privind brandurile pe care mai aleg să le promoveze le oferă poate o putere de convingere mult mai mare. Devin nişte influenceri extrem, extrem de selectivi în ochii urmăritorilor lor. Creşterea trendului deinfluencing nu marchează sfârşitul marketingului cu influenceri, ci mai degrabă o potenţială reimaginare a acestuia. În acest nou context, brandurile, social media, influencerii şi consumatorii deopotrivă sunt provocaţi să pună la îndoială abordarea promovării şi consumului produse/servicii. Toată lumea face un pas în spate pentru a se întreba ce îşi doresc să vadă pe social media: recomandări de produse sau ceva mai mult? Impactul deinfluencingului este totuşi semnificativ şi se vede deja în online. Pare că marketingul cu influenceri a fost zguduit şi încearcă să se recalibreze. Acesta a generat discuţii importante despre sustenabilitate, responsabilitate şi impactul social al consumului. Încet, dar sigur, a dus la schimbări în comportamentul de cumpărare al tuturor.  Paradox sau nu, deinfluencingul evidenţiază o schimbare importantă la care asistăm chiar acum. Influencerii care aleg să se opună consumerismului folosesc aceeaşi platformă care le-a dat puterea pentru a promova schimbări pozitive în societate: de a găsi reţeta perfectă pentru consumul responsabil. Aceştia arată că influenţa poate fi folosită nu doar pentru a stimula consumul, ci şi pentru a încuraja reflecţia şi responsabilitatea socială. Acum rămâne de văzut câţi dintre actualii influenceri vor trece şi ei de cealaltă parte a baricadei şi cât timp trendul va rămâne „trend”.  

    Oana Ioniţă este Social Media Manager, BUSINESS Magazin, Ziarul Financiar, DA Premium

  • Guvernul Ciolacu vrea să aducă 8 mld. de lei la buget prin amnistii fiscale, reduceri pentru plata taxelor la timp şi blocarea unor cheltuieli. Ţinta sunt cele 72 mld. lei, datorii la bugetul de stat de la 330.000 de companii şi 850.000 de persoane fizice

    Ministerul de Finanţe a publicat, marţi, proiectul de ordonanţă de urgenţă pentru unele măsuri fiscale, prin care vrea să adune la buget 8 mld. lei din cele 72 mld. lei datorii la buget de la persoane fizice şi juridice.

    Printre altele, este vorba de o amnistie fiscală pentru persoanele fizice şi juridice care îşi achită datoriile până la data de 25 noiembrie. Astfel, datornicii vor fi scutiţi de plata acesoriilor, care înseamnă dobânzile acumulate la restanţe şi penalităţile de întârziere. Pentru persoanele fizice, însă, se discută de ştergerea a jumătate din datorii, dacă acestea nu depăşesc 5.000 de lei şi sunt achitate până la 25 noiembrie. Dacă datoriile sunt mai mari de 5.000 de lei şi contribuabilul achită, se taie 25% din datorie. Persoanele fizice care pot aplica pentru această măsură sunt inclusiv cele care desfăşoară activităţi independente.

    Proiectul mai prevede o măsură pentru un bonus de 3% pentru contribuabilii care plătesc la timp taxele.

    Pe partea de cheltuieli, măsurile pe care le are în vedere guvernul vizează limitarea unor achiziţii de bunuri şi servicii, cum ar fi mobilă sau consultanţă şi expertiză.

    Impactul bugetar al măsurilor ar fi de aproape 8 mld. lei în 2024, se arată în nota de fundamentare a proiectului.

    Citiţi aici proiectul de ordonanţă complet.

     

  • INS: Costul orar al forţei de muncă a crescut cu 6,7% în trimestrul II

    Costul orar al forţei de muncă în formă ajustată a înregistrat o rată de creştere de 6,79% în trimestrul II al anului, comparativ cu trimestrul I, arată datele publicate marţi de Institutul Naţional de Statistică.

    Faţă de trimestrul I 2024, costul orar al forţei de muncă în formă ajustată după numărul zilelor lucrătoare a crescut în toate activităţile economice.

    Cele mai semnificative creşteri ale costului orar al forţei de muncă s-au regăsit în producţia şi furnizarea de energie electrică şitermică, gaze, apă caldă şi aer condiţionat (19,72%), industria extractivă (17,62%), respectiv în intermedieri financiare şi asigurări (14,08%).

    Cele mai mici creşteri ale costului orar al forţei de muncă s-au observat în hoteluri şi restaurante (1,54%), respectiv în tranzacţii imobiliare (3,82%).

    Comparativ cu trimestrul anterior, componenta cheltuielilor directe (salariale) cu forţa de muncă a crescut cu 6,80%, iar cea a cheltuielilor indirecte (non-salariale) cu 6,51%.

    Comparativ cu acelaşi trimestru al anului precedent, costul orar al forţei de muncă în formă ajustată a crescut în toate activităţile economice.

    Cele mai semnificative creşteri ale costului orar al forţei de muncă s-au regăsit în învăţământ (22,42%), hoteluri şi restaurante (21,67%), respectiv în alte activităţi de servicii (20,41%). Cel mai mici creşteri s-au înregistrat în activităţi de servicii administrative şi activităţi de servicii suport (8,98%), producţia şi furnizarea de energie electrică şi termică, gaze, apă caldă şi aer condiţionat (9,44%), respectiv în activităţi de spectacole, culturale şi recreative (9,96%).

    Faţă de acelaşi trimestru al anului precedent, componenta cheltuielilor directe cu forţa de muncă a crescut în trimestrul II 2024 cu 15,03%, iar componenta cheltuielilor indirecte cu 14,51%.