BusinessMagazin

Blog

  • Cele mai scumpe tratamente SPA – GALERIE FOTO

    Exista tratamente faciale pe baza de aur, masaj cu diamante, bai in bere sau vin sau chiar apa – dar nu orice fel de apa (o baie in 100 de sticle de Evian costa 5.000 de dolari la spa-ul hotelului american Victor South Beach), sampon cu caviar sau trufe. La noi, fenomenul spa a inceput sa capete teren abia de curand. Eden Spa, lansat in 2005, a fost primul centru spa de zi din Bucuresti. Abia in 2007 si in 2008 oferta de pe piata bucuresteana s-a mai diversificat, odata cu aparitia Natura Spa & Wellness, Magnolia Spa, World Class Academy Spa si Studio Fusion & Urban Day Spa.

    Pentru inceput, “Eden Spa a introdus pe piata romaneasca notiunile de terapie spa, terapeut spa si gift card spa”, spune Liliana Paraipan, proprietara centrului. De la lansare, din 2005, “fiecare an a marcat o crestere atat din punct de vedere financiar, cat si al serviciilor oferite clientilor. Am pornit de la zero, iar acum avem peste 6.000 de clienti”. In 2008, Eden Spa a trecut la o noua etapa, aceea de operator de centre spa prin introducerea de proceduri noi la The Spa din hotelul Hilton Sibiu.

    Odata cu criza financiara a disparut 15% din cifra de afaceri a Eden Spa, mai ales pe seama segmentului corporate, cel care a avut cel mai mult de suferit. Daca pentru 2008 cifra de afaceri a depasit 250.000 de euro, anul acesta va fi probabil de numai 215.000 euro, spune Paraipan, chiar daca spa-ul ofera mai multe servicii in regim de promotie. “Avem un meniu spa de vara editie limitata care cuprinde terapii in exclusivitate in Romania, cum ar fi masajul cu scoici tigrate sau masajul cu pietre calde si reci”, afirma ea. Centrul a lansat pachete de pregatire pentru vacanta, care includ un cadou la achizitionare, precum si un concept “last minute spa” cu oferte speciale zilnice.

    Pe langa promotii insa, Eden a pastrat si tratamentelele de lux. Cele mai scumpe cinci servicii pe care le are in meniu sunt Damask Rose Ceremony (3 ore – 660 de lei), Sushi & Spa for Couples (2 ore – 550 de lei), Tropical Deaging Face & Body Ritual (2 ore – 549 de lei), Wine Spirit in the Spa (2 ore – 450 de lei) si Honey Moon Face & Body Ritual (2 ore – 371 de lei). In iulie 2007 aparea un al doilea spa in Bucuresti – Natura Spa & Wellness. N-a mers perfect de la inceput, dar numarul de clienti, precum si cifra de afaceri (80.000 de euro in 2008) au crescut in ciuda vremurilor sumbre, spune Mihaela Dinu, brand manager. “Cel mai bun mediu de transmitere este , asa ca ne bazam pe clientii multumiti”, spune Dinu.

    Anul acesta, Natura Spa & Wellness a pus accentul pe diversificarea serviciilor si introducerea de terapii alternative precum reiki sau ayurveda. Cele mai scumpe servicii sunt Tratament Facial UM O cu masca de aur (675 de lei), UM O Facial Super Deep (225 de lei), masaj cu pietre calde Sassi dei Vulcano si masaj Pantai Luar (220 de lei), impachetarea Universal Contour Wrap pentru detoxifiere si scaderea in centimetri (200 de lei) si impachetari pe patul cu apa (180 de lei). “Impachetarile se pot face cu creme personalizate in functie de preferintele clientului, preparate de noi.

    Terapeutii masoara, cantaresc, numara picaturi si amesteca, storc si paseaza fructe de sezon din piata. Nu folosim recipiente din metal sau plastic la preparare, iar ingredientele sunt 100% naturale”, sustine brand managerul. Tot aici exista si tratamentul facial pe baza de foita de aur de 24 de karate. “Efectele sunt o piele hidratata, intinsa, calmarea petelor rosii”, explica Dinu. Dintre conceptele noi, Dinu enumera workshop-uri interactive cu un psiholog sau relaxarea pe pat de apa.

  • De ce nu se mai produce in SUA?

    Daca administratia Obama are o strategie pentru revitalizarea
    productiei interne, Douglas Bartlett ar vrea sa o stie si el.
    Sufocat de competitia din exterior, Bartlett a inchis recent
    fabrica de placi electronice pe care tatal sau o infiintase cu 57
    de ani in urma si i-a dat afara pe cei 87 de angajati ramasi. A
    scos la licitatie utilajele si in curand va darama si cladirea
    propriu-zisa din Cary, Illinois. “Nu-mi mai permit sa platesc
    impozitele pe proprietate”, spune trist Bartlett, “asa ca voi
    darama cladirea si o sa pastrez pamantul, pe care sper sa il pot
    vinde dupa incheierea recesiunii, cand sper ca pretul terenurilor
    sa creasca din nou”.

    Chiar si unii dintre cei ce conduc companii care au schimbat deja
    macazul, mutand productia in strainatate, incep sa traga semnale de
    alarma. “Trebuie sa acordam o atentie serioasa productiei si
    exporturilor. Este un imperativ national”, spunea Jeffrey R.
    Immelt, presedinte si director executiv al General Electric,
    intr-un discurs din luna iunie, in timp ce recunostea ca GE a fost
    avantajat de operatiunile sale din afara SUA. Presedintele Obama,
    acceptand aceasta viziune, a spus ca “lupta pentru productia din
    America este lupta pentru viitorul Americii”.



    Dar SUA sunt depasite de toate statele industrializate – cu
    exceptia Frantei – in ce priveste ponderea productiei in totalul
    activitatii economice – 13,9%, potrivit unui raport al Bancii
    Mondiale, in scadere cu 4% in ultimul deceniu. Recesiunea inceputa
    in urma cu 19 luni a contribuit decisiv la acest declin. Productia
    industriala a scazut cu 17,3%, cea mai drastica scadere din timpul
    unei recesiuni dupa criza din anii ’30. Pana acum, totusi,
    administratia Obama nu a venit cu un plan formal care sa combata
    declinul. In loc de aceasta a venit cu initiative ad-hoc – salvarea
    General Motors si a Chrysler, spre exemplu – si cu planul de
    stimulare a energiei verzi, prin sprijinirea producerii de
    componente ca turbinele eoliene si panourile solare.

    “Vrem sa fim siguri ca dezvoltam o baza de productie pentru energia
    regenerabila”, spune Matthew Rogers, consilier principal la
    Departamentul Energiei, explicand ca aceasta se realizeaza partial
    prin impulsionarea acordarii de garantii de credite, “care erau
    zero in mandatele presedintelui Bush”. Dr. Xunming Deng, fizician
    si presedinte al Xunlight Corporation, se considera un beneficiar a
    ceea ce el descrie drept garantiile de credit mai flexibile
    acordate de administratia Obama. Fabrica lui din Toledo, Ohio, cu
    100 de angajati, face primii pasi pentru producerea de panouri
    solare, iar Deng planuieste deja sa extinda de patru ori
    dimensiunile uzinei. A solicitat la Departamentul Energiei o
    garantie de imprumut in valoare de 120 de milioane de dolari. Daca
    o va primi, nu va mai trebui sa achite comisioanele impovaratoare
    la care era obligat inainte de instalarea administratiei Obama.
    “Daca scap de acele comisioane, garantia de imprumut devine foarte
    atractiva si imi va fi de mare ajutor”, spune Deng.

    “Nu putem creste prea repede fara ea.” Dincolo de energie,
    abordarea administratiei de la Casa Alba are in vedere elementele
    unei politici de productie – ceea ce Lawrence H. Summers,
    directorul Consiliului Economic National, a descris drept “o serie
    de masuri de sprijinire a productiei”. Salvarea sectorului auto, cu
    toate improvizatiile care au insotit-o, a dat semnalul ca
    administratia probabil va face la fel cu orice alt mare producator
    pe care il considera prea mare (sau prea important) ca sa il lase
    sa cada si ca va sustine si tranzitia furnizorilor acestor giganti
    cazuti catre alte industrii.

  • Vanzatorii de case

    Sapte dimineata, o ora la care majoritatea angajatilor probabil inca dorm. Un broker imobiliar de pe segmentul rezidential – sau agent de vanzari dupa o titulatura larg raspandita – este deja la o vizionare de proprietate cu un potential client. “Atunci putea sa vina; persoana lucra in Ploiesti si pleca la ora opt din oras, asa ca ne-am intalnit la sapte.” In mod obisnuit, ziua de lucru a unui broker rezidential incepe la 9.00-10.00. La 11.00 este deja agitatie in agentia Coldwell Banker Banu Manta – una dintre cele patru pe care compania le are in Bucuresti. Atmosfera aduce mai degraba a ring bursier sau agentie de stiri.

    “Buna ziua, (…) in legatura cu solicitarea dumneavoastra, sa stiti ca avem ceva atractiv la doua camere in zona Crangasi”, discuta la telefon un broker cu un potential client, in timp ce colegii lui stabilesc vizionari sau contacteaza pentru prima oara un vanzator. “Mai sunt si ziua vizionari de apartamente, insa majoritatea se fac seara, dupa 18.00, programul putand sa dureze si pana la 23.00. Atunci termina oamenii ziua de lucru”, spune Alexandru Pricop, managing partner al agentiei. Agentia inregistreaza unele din cele mai bune rezultate din Bucuresti, cu o medie de aproximativ 30 de tranzactii incheiate lunar, fiecare broker avand zilnic macar trei vizionari.

    “Lucram si in weekend daca este necesar, cumparatorul este acum regele. Timpul acordat astazi unui client este dublu fata de acum un an.” Cele mai puternice schimbari sunt vizibile in cazul putinilor brokeri imobiliari care s-au reprofilat, trecand de la vanzarea apartamentelor din ansamblurile rezidentiale noi la intermedierea tranzactiilor cu apartamente construite, in marea lor majoritate, inainte de 1989. “Apartamentele vechi sunt singurele care merg (la vanzare – n. red.) in acest moment”, considera Andrei Sarbu, managing partner al Coldwell Banker Calea Mosilor.

    Sarbu a lucrat alaturi de trei dintre colegii sai de acum in cadrul departamentului rezidential al Colliers International, cea mai mare companie locala de consultanta imobiliara. Ei au venit in cadrul Coldwell Banker dupa inchiderea departamentului de profil de la Colliers ca urmare a scaderii vanzarilor. Sarbu, care fusese project manager pentru proiectele Seasons Residence, Silver Mountain si Clubul Rezidential Stejarii, spune ca trecerea de la segmentul nou la cel vechi a fost perceputa initial ca un pas inapoi.

    “A fost si frapant, si frustrant sa constati ca un apartament pe care tu il ai la vanzare este si la alti 30 de brokeri. Inainte vindeai apartamentul de pe plan si iti inchipuiai ca dezvoltatorul le va respecta. Cumparatorii veneau in special pe baza recomandarilor, iar pentru proiectele care nu erau de lux, marketingul obisnuit era de ajuns”, isi aminteste Andrei Sarbu. Socul cel mare au fost insa proprietatile. “La una din primele vizionari am fost intr-o garsoniera care era la vanzare si am deschis usa unui dulap din care au cazut imediat o puzderie de gandaci”, povesteste Ionut Balau, partener in cadrul agentiei de pe Calea Mosilor.

    Agentul este unul din cei patru brokeri care au lucrat inainte in cadrul Colliers, trei dintre acestia fiind acum parteneri ai agentiei Coldwell Banker. “Eram agent pentru Asmita Gardens (proiect de blocuri turn cu peste 750 de apartamente, in Bucuresti – n. red.) si imi dadeam seama din prima daca clientul nu poate sa achizitioneze locuinta si nu puteam sa fac nimic. Acum, pe segmentul vechi, pot sa fac ceva, am mai multe optiuni”, considera Balau.

  • Venetia 66 … sau cand venerabilul e trendy

    Chiar daca a implinit deja o varsta venerabila, asta nu inseamna ca Bienala de cinema nu stie sa se sincronizeze cu cele mai noi tendinte din lumea filmului: in 2009 se instituie un premiu special pentru peliculele tridimensionale, iar premiul de onoare al festivalului ii va reveni legendarului John Lasseter, omul din spatele a nenumarate animatii Disney si Pixar.

    Recunoasterea meritelor lui Lasseter (trofeul pentru intreaga cariera ii va fi oferit de la fel de legendarul George Lucas) va fi insotita de cosmetizarea 3D a doua dintre cele mai celebre animatii ale tuturor timpurilor, facatoarele de istorie Toy Story 1 si 2, un fel de preludiu plin de aduceri aminte la multas teptatul Toy Story 3. Dar mai mult decat apetitul publicului pentru inovatie, Venetia concentreaza anul acesta pe insula Lido tot ce este mai nou si, zic organizatorii festivalului, mai bun in cinematograful mondial.

    Multe vedete si deloc putini cineasti obisnuiti cu trofeele marilor festivaluri au inceput deja sa-si prezinte filmele in somptuosul Palazzo del Cinema, iar Sylvester Stallone asteapta si el sa primeasca tot un trofeu pentru intreaga cariera. Motivatia organizatorilor? „Este un cineast plin de tandrete chiar si cand este plin de sange”. Probabil ar trebui sa vedem noul film al lui Stallone, “The Expendables”, pentru a verifica raporturile tandrete-sange, dar autorul acestui articol se cam indoieste ca paritatea respectiva e chiar de unu la unu.

    Romania este reprezentata anul acesta la Venetia de “Francesca”, debutul in lungmetraj al lui Bobby Paunescu, o explorare a efectului Mailat asupra relatiilor dintre Romania si Italia. Pe scurt, prima aventura cinematografica de proportii a lui Paunescu spune povestea Francescai (Monica Barladeanu), o educatoare care viseaza la o viata mai buna in Italia. Francesca este pregatita sa infrunte orice obstacol pentru a-si atinge visul, si pe primul loc in topul obstacolelor se claseaza chiar retinerile apropiatilor.

    Bineinteles, evenimentele se precipita nefericit si disensiuni vechi reies la iveala, insotite de adevaruri dureroase, asa ca sunt mari sanse ca numai filmul “Francesca” sa ajunga in Italia, nu si personajul. Bobby Paunescu are o sansa la unul din premiile sectiunii Orizzonti cu debutul sau. Faptul ca aceasta editie a festivalului este una de criza se observa numai prin includerea in competitie a celui mai nou (si ultimul, daca ar fi sa-l credem pe cineast) documentar al lui Michael Moore, “Capitalism – A Love Story”, in care incomodul regizor porneste intr-un adevarat turnir („This time it’s personal”, suna tagline-ul filmului) impotriva marilor corporatii ale caror afaceri dubioase au dus Statele Unite la sapa de lemn, tragand in jos intreaga economie mondiala.

    Michael Moore promite dezvaluiri socante din sistemul economic american, care permite batalioanelor de CEO si CFO sa dea bir cu fugitii (si buzunarele indesate cu prime de zeci de milioane de dolari), in timp ce contribuabilul de rand lungeste cozile din fata institutiilor sociale. Dupa ce a castigat un Palme d’Or cu “Fahrenheit 9/11”, Moore are acum o sansa la prestigiosul si venerabilul Leu de Aur. O sansa la acelasi trofeu o au doua prezente surprinzatoare in competitia festivalului.

     

  • Harry Potter si ordinul luxului

    Este mult mai amuzant sa fii rebel”, exclama Hermione in filmul “Harry Potter si Ordinul Phoenix”, incantata ca a contribuit la revolta impotriva profesoarei care a dat peste cap activitatea de la Scoala de Magie. Replica este destul de neobisnuita pentru Hermione, care a reprezentat pret de cinci filme din seria “Harry Potter” intruchiparea elevei model. Se pare ca Emma Watson, actrita care a interpretat personajul, a aplicat aceeasi teorie si in viata reala.

    Cu putin timp inainte de lansarea celei mai recente productii din serie, “Harry Potter si printul semipur”, Emma Watson devenea imaginea casei de lux Burberry. Iar look-ul abordat era total diferit de modelul scolaresc si copilaresc afisat pana atunci, parand inspirat mai degraba din prezentarile de moda de la Londra. “O cunosteam si o admiram pe Emma de ceva timp, are o frumusete clasica, dar si o latura moderna, asa ca am considerat ca este potrivita pentru a reprezenta imaginea Burberry”, isi motiveaza alegerea Christopher Bailey, directorul de creatie al companiei britanice. Watson este sustinuta in campanie de cateva modele masculine, care exprima esenta englezeasca pentru care e celebru brandul Burberry, fotografiile fiind realizate de faimosul fotograf de moda Mario Testino in Westminster, Marea Britanie, unde se afla si sediul grupului.

    Numeroasele comentarii si analize aparute dupa lansarea fotografiilor actritei sunt legate de fapt de apetitul in crestere al grupurilor de lux pentru o cota din potentialul comercial al publicului tanar. Personaje precum Hermione sunt modele care inspira milioane de tineri din toata lumea si care contribuie la incasari de sute de milioane de euro (“Harry Potter si printul semipur” a inregistrat un box office de 160 de milioane de dolari in numai cinci zile de la premiera). Nu se poate spune ca schimbarea de imagine a celei de la care Burberry se asteapta sa revigoreze vanzarile este neaparat o noutate – cel putin nu pentru amatorii de presa mondena. Anul trecut in aprilie, Emma Watson aparea pe prima pagina a tabloidelor britanice datorita look-ului afisat la petrecerea de majorat. The Daily Mail, de exemplu, nota ca desi alte fete de varsta ei ar fi luat cu asalt Zara sau Top Shop in cautarea rochiei perfecte, Emma a preferat sa probeze creatiile mai sofisticate ale unor branduri ca Chanel sau Chloé. Adica branduri care se adreseaza unei milionare precum Watson (se estimeaza ca averea actritei se ridica la 8 milioane de lire sterline).

    In aceeasi perioada, Emma a aparut in pictoriale in Vogue sau Elle, a participat la Saptamana Modei de la Paris si a pozat pentru designerul Chanel Karl Lagerfeld, care a fotografiat-o pentru revista franceza Crash. Faptul ca moda trece printr-o perioada “tanara” este evident si din coperta revistei Elle din august. Actrita si cantareata de numai 16 ani Miley Cyrus, imaginea industriei de milioane de dolari din spatele brandului Hannah Montana, a pozat in ipostaze sexi (prea sexi pentru o parte a publicului) si a povestit in interviul acordat revistei despre linia de haine pe care o realizeaza impreuna cu designerul Max Azria pentru Wal-Mart. Daca Burberry a preferat reteta clasica a asocierii imaginii cu o actrita faimoasa, Ermenegildo Zegna a intrat in cursa pentru atragerea tinerilor prezentand in premiera o linie pentru tineret la show-urile de la Milano.
     

  • La Trei Incercari – Afara!

    Dar sa lasam jocul sa inceapa iar jucatorii sa intre pe teren:

    Fondul Monetar International

    1.  Aprilie 2008: FMI si-a revizuit estimarea cresterii economice pentru Romania pe anul 2009 de la un nivel anterior de 5,8% la o crestere de 4,7 procente. Intre timp criza financiara globala atinsese niveluri fara precedent

    2.  Noiembrie 2008: conform reprezentantului FMI, Juan Fernandez Ansola, cresterea economica a Romaniei pe parcursul anului 2009 urma sa fie de 3,5 procente

    3.  Ianuarie 2009: in timpul negocierilor cu autoritatile romane, FMI a modificat din nou estimarile pentru cresterea economica, noua valoare fiind de 2,3%. Era binecunoscut ca intreaga lume era in pragul unui colaps financiar, si totusi, FMI vedea o posibila si complet izolata crestere economica in Romania

    Comisia Europeana

    1. Decembrie 2008: CE preconiza pentru Romania o usoara crestere economica pentru intregul an 2009, la un nivel de 4,7 procente

    2. Ianuarie 2009: CE modifica din nou estimarile pentru PIB-ul Romaniei, reducand mai drastic previziunea anterioara, ajungand la o crestere economica de doar 1,75 % , cu toate ca pietele globale avertizau ca suntem in pragul celei mai grave recesiuni din ultima perioada

    3. Mai 2009: CE devine mai pesimista in asteptari si prevede pentru anul 2009 o usoare contractie a economiei romanesti cu 1,4 procente

    Bancile Comerciale

    1. Noiembrie 2008: Lucian Anghel, economistul sef al Erste Bank, vede o crestere economica in 2009 de 4,4 procente

    2. Februarie 2009: economistul sef al Erste Bank vede o incetinire a economiei romanesti ajungand la nivelul de 1% pentru anul 2009

    3. Mai 2009: Erste Bank isi schimba din nou estimarea pentru anul 2009, vorbind despre o scadere economica de 2,1 procente. Totusi, domnul Anghel nu considera efectele crizei ca fiind prea dramatice pentru Romania

    Institutiile Guvernamentale

    1. August 2008: Comisia Nationala de Prognoza (CNP) estimeaza o crestere economica care va depasi 6% in anul 2009

    2. Ianuarie 2009: CNP anunta o tendinta descendenta pentru economia romaneasca de undeva de la peste 6% catre 2,5 procente

    3. Mai 2009: CNP isi revizuieste drastic estimarea pentru economia romaneasca pe anul 2009, trecand la o valoare negativa de 4 procente

    Banca Nationala a Romaniei

    1. Noiembrie 2008: oficialii BNR anunta ca in anul 2009 economia romaneasca va cunoaste o crestere economica , cuprinsa intre 3 si 6 procente

    2. Decembrie 2008: guvernatorul BNR insista pe afirmatia facuta anterior privind cresterea economica a Romaniei pe anul 2009. In Ianuarie 2009, la realizarea bugetului se foloseste o crestere economica de 3,5 procente

    3. Iunie 2009: purtatorul de cuvant al BNR anunta ca, desi in primul semestru s-a inregistrat o scadere economica, afirmatiile facute anterior raman valabile, pentru ca anul 2009 se va incheia pozitiv pentru economia romaneasca

    Conform datelor preliminare publicate de Institutul National de Statistica, economia romaneasca a cunoscut o scadere cu 6,4% in primul trimestru al anului 2009 comparativ cu primul trimestru din anul 2008.

    Si revenind la baseball… cu trei lovituri ratate, se trece la penalizari, si esti eliminat. Noi pe cine am putea elimina ? Judecand dupa precizia jucatorilor, s-ar putea sa ramanem fara prea multi jucatori activi.

    Citeste mai mult si comenteaza pe http://toniiordache.wordpress.com.

    Toni Iordache, 42 de ani, lucreaza in prezent pe Wall Street, pentru Royal Bank of Canada. Din iunie 1998 si pana in august 2008 a lucrat in industria financiara de varf, pentru Citibank, Deutsche Bank, JP Morgan si Fortis. Criza financiara l-a adus, pentru putin timp, in Romania, la Deloitte, din august 2008 si pana in martie 2009, cand s-a intors in Statele Unite. Si-a pastrat contactele si in lumea financiara americana si la Bucuresti. Blogul sau ofera opiniile unui initiat in finantele mondiale, fie ele afectate mai mult sau mai putin de criza, iar opiniile sale au fost preluate de Business Magazin.
     

  • Bursa continua scaderea

    Titlurile celor cinci societati de investitii financiare (SIF) au scazut in medie cu 1,7%, iar titlurile companiilor din sectorul energetic au adus o scadere a indicelui BET-NG cu 0,44%.

    Ultimele tranzactii cu cele mai lichide zece actiuni de la BVB au fost realizate la preturi care au scazut in medie cu 1,45%, iar indicele extins al Bursei, BET-XT, care analizeaza evolutia primelor 25 de titluri in functie de lichiditate, inclusiv SIF-urile, era cotat la inchidere cu 1,47% sub referinta.

    Evolutia pietei de la Bucuresti a fost determinata de cea a marilor burse europene, care au inchis in scadere cu 0,1% – 0,3%. Bursele din Asia au incheiat sedinta de marti in crestere cu 0,1% – 0,8%.

    Cele mai lichide titluri au fost SIF Oltenia (SIF 5), Zentiva (SCD) si BRD – Groupe Societe Generale (BRD). Actiunile SIF Oltenia (SIF5) au fost tranzactionate la 1,11 lei pret in scadere cu 1,8%, Zentiva (SCD) la un pret de 0,705 lei, pret in crestere cu 0,7% fata de cotatia de inchidere de joi, iar BRD – Groupe Societe Generale (BRD) au fost cotate la un pret de 12 lei, in scadere cu 4%.

    Cele mai mari cresteri ale pretului de tranzactionare au fost inregistrate de Casa de Bucovina – Club de Munte (BCM) cu 5,2% si Petrom (SNP) cu 1,6%. Sinteza (STZ) si Vrancart (VNC) au avut cele mai mari scaderi ale pretului de tranzactionare, cu 12,3%, respectiv 8,75%.

     

  • Rezervele valutare la BNR au ajuns la nivelul record de 27,7 mld. euro

    In cursul lunii august au intrat la rezerva bancii centrale 2,4 miliarde de euro, reprezentand modificarea structurii rezervelor minime in valuta constituite de institutiile de credit, cresterea cotei aferente Romaniei prin alocarea generala de drepturi speciale de tragere efectuata de FMI, alimentarea conturilor Ministerului Finantelor Publice (inclusiv din emisiunea de obligatiuni pe piata interna), alimentarea contului Comisiei Europene, venituri din administrarea rezervelor internationale si altele, se arata intr-un comunicat al Bancii Nationale a Romaniei.

    Ministerul Finantelor Publice a atras, pe 14 august, 447 milioane de euro prin vanzarea de titluri in valuta, la un randament de 5,25% pe an.

    Totodata, iesirile de la rezerva constituita la BNR au totalizat 1,98 miliarde de euro, reprezentand modificarea nivelului rezervelor minime in valuta, ca urmare a reducerii ratei RMO, plati de rate si dobanzi aferente datoriei publice externe directe si garantate de stat si altele .

     

  • Cine lanseaza primul net mobil la 21,6 Mbps?

    Prima mutare a apartinut astazi Vodafone, care a lansat catre presa, la ora 10 si 32 de minute o invitatie pentru o conferinta de presa care urma sa aiba loc joi, 3 septembrie, si in cadrul careia urmau sa fie anuntate “noi dezvoltari din zona mobile broadband”, scrie Ziarul Financiar.

    Cititi mai multe despre compania care va lansa prima retea 3G+ din Romania pe www.zf.ro.
     

  • Pepsi pariaza pe ice tea in 2009

    "Cresterile de doua cifre s-au incheiat pentru majoritatea companiilor, dar exista anumite segmente din portofoliul nostru care isi vor mentine ritmul de crestere de doua cifre, cum ar fi bauturile necarbonatate", a declarat Mike Holmes, presedintele PepsiAmericas Romania.

    La fabrica de la Dragomiresti functioneaza momentan o singura linie de productie aseptica pentru brandul Lipton Ice Tea, cu o capacitate de productie de 15 milioane de navete anual.

    Producatorul de bauturi non-alcoolice PepsiAmericas a finalizat in luna septembrie prima faza din constructia fabricii de la Dragomiresti, printr-o investitie de 85 milioane dolari. Proiectul va fi finalizat la inceputul lui 2011, fabrica devenind cea mai mare unitate de productie a PepsiAmericas din Europa, in urma unei investitii totale de 150 milioane dolari.

    In urmatoarele faze de constructie ale fabricii se vor incheia lucrarile la depozit si se va transfera productia de la fabrica din Bucuresti, la Dragomiresti. Fabrica din Ilfov va majora capacitatea de productie a companiei cu 35% in Romania, pana la 56 milioane de navete anual.

    PepsiAmericas este cel de al doilea producator si distribuitor mondial al bauturilor PepsiCo. In Romania este prezent prin imbuteliatorul Quadrant Amroq Beverages si detine fabrici in Bucuresti, Ilfov si Covasna.