BusinessMagazin

Blog

  • CE VINE PE FIR

    Ultima etapa a liberalizarii pietei de telefonie fixa muta in curtea abonatilor competitia pentru:

    • tarife mai mici la convorbiri fixe
    • Internet mai ieftin
    • transmisii de programe TV

  • Miscari de trupe la Petromidia

    In ciuda cresterii continue de pret a actiunilor Rompetrol Rafinare (Petromidia) la Bursa, exista si investitori care renunta la ele.

     

    Primul a fost premierul Calin Popescu Tariceanu, care a afirmat ca a renuntat la pachetul detinut (in valoare de 6,25 miliarde de lei, conform declaratiei de avere din noiembrie 2004) ca sa evite posibilele speculatii legate de favorizarea Petromidia de catre Guvern, tinand cont ca Dinu Patriciu este coleg de partid cu Tariceanu.

     

    A urmat Camelia Voiculescu, fiica presedintelui PUR Dan Voiculescu, care si-a vandut pe Bursa ultimul pachet, de 0,5% din actiunile Petromidia, pentru aproape 95 de miliarde de lei, in conditiile in care pretul pe actiune a fost in ziua respectiva cu putin peste 1.000 de lei. Fiica lui Voiculescu a cumparat in aprilie 2004, imediat dupa listarea companiei, un pachet de 2,4% din actiuni Petromidia, la pretul de 116 lei pe actiune.

  • Mittal a ajuns in China

    Grupul Mittal Steel, detinut de Lakhsmi Mittal (foto), proprietarul Ispat Sidex si principalul producator mondial de otel, a preluat 37,17% din capitalul companiei siderurgice chinezesti Hunan Valin Steel Tube & Wire, pentru 314 milioane de dolari.

     

    Tranzactia permite grupului Mittal sa patrunda pe cea mai mare piata metalurgica din lume, in special in regiunea sudica a Chinei, adica acolo unde influenta liderului local de piata, Baosteel, este mai redusa. Si alte companii importante din domeniu, ca Arcelor din Franta, Nippon Steel din Japonia sau Posco din Coreea de Sud, sunt interesate de o extindere in China, deocamdata insa impreuna cu Baosteel sau cu alti parteneri locali.

  • Astral a cumparat Cable Vision

    Astral Telecom, una din primele doua companii de cablu TV din Romania, a cumparat saptamana trecuta Cable Vision of Romania (CVR), in urma unei tranzactii in valoare totala de peste 8 milioane de dolari.

     

    CVR era ultimul jucator de talie medie ramas neachizitionat de catre cei trei marii competitori – RCS & RDS, Astral si UPC – care controleaza in prezent circa 60 – 65% din piata din punctul de vedere al numarului de abonati. CVR avea ca actionar majoritar Romtelecom si o cota de piata de circa 2-3%, cu 50.000 de abonati.

     

    „Prin preluarea CVR am redevenit lider de piata, pozitie pe care o vom consolida in curand prin achizitia unui alt jucator, mai mic, cu 20.000 de abonati“, a declarat Aurel Costea (foto), director general al Astral. Astral a pierdut pozitia de lider al pietei in urma cu doi ani, cand rivalul RCS & RDS a cumparat Terra Sat si a ajuns la o cota de piata de 25%, fata de 22% – Astral. Ulterior, cei doi competitori s-au unit pentru a cumpara FX Communications, cea mai mare parte a abonatilor fiind preluati de Astral, care a mai recuperat astfel din distanta.

  • Inceput cu stangul pentru Abbas

    Radicalii palestinieni au vrut sa avertizeze Israelul ca ei conteaza mai mult decat moderatul nou presedinte Mahmud Abbas in echilibrul de forte din zona si au reusit. Atacul sangeros lansat de ei in Fasia Gaza si soldat cu sase morti din randul civililor israelieni l-a infuriat pe premierul evreu Ariel Sharon, care a anuntat nu numai ca sisteaza orice contacte cu palestinienii pana la incetarea completa a atacurilor, dar si ca isi rezerva dreptul de a recurge la orice mijloace, inclusiv cele armate, pentru a-i pune la respect pe atentatori.

     

    Aceste decizii inseamna ca noul presedinte Abbas este constrans astfel la primul test important al mandatului sau, acela de a negocia cu radicalii o incetare a atacurilor. Dupa cum se stie, prima reactie a statului evreu la victoria lui Abbas in alegerile din 9 ianuarie a fost sa accepte redeschiderea negocierilor de pace, in ideea ca orientarea moderata a noului lider palestinian ar fi de bun augur pentru un compromis intre cele doua parti.

  • Cu cat mai colorati, cu atat mai bine

    Douglas Freeman este directorul executiv al firmei de consultanta Virtcom Enterprises si fondatorul organizatiei World Diversity Leadership Summit, care isi propune nici mai mult, nici mai putin decat sa promoveze rolul diversitatii in economia globala. Prima conferinta a avut deja loc la Praga, la sfarsitul anului trecut, consemneaza Prague Post. In opinia lui Freeman, datorita schimbarilor demografice la nivel global, va trebui ca tarile sa tina cont de rolul jucat de minoritati, fie ele rasiale, culturale sau lingvistice, in cadrul economiei mondiale.

     

    Numai in America se estimeaza ca pana in 2050 minoritatile vor totaliza 70% din mana de lucru, devenind un pion central al mersului economiei. In Europa, din cauza declinului demografic, tarile sunt nevoite sa incurajeze imigratia fortei de munca, ceea ce face ca rolul minoritatilor etnice sa creasca. In acest sens, companiile trebuie sa inteleaga ca solutia cea mai buna pentru a ramane competitive este formarea unor echipe cat mai eterogene, adica in stare sa integreze cat mai multi reprezentanti ai minoritatilor de tot felul, care sa sporeasca astfel creativitatea in cadrul firmei.

     

    Prima editie a summit-ului a avut ca principala tema de discutie crearea unei fundatii care sa sustina dialogul la nivel international cu privire la diversitate, intr-un moment in care comunicarea transatlantica trece printr-o accentuata faza de declin, dupa cum apreciaza Freeman. Pentru urmatoarea intalnire, care va avea loc in decembrie 2005 tot la Praga, organizatorii summit-ului isi propun sa colaboreze in special cu universitatile din Cehia, pentru a atrage in dialog cat mai multi studenti. Cateva companii multinationale si-au anuntat deja sprijinul, anuntand sume importante pentru sponsorizare, iar lideri politici ca Madeleine Albright au fost invitati sa participe.

  • Decat credite, mai bine granturi

    Discutiile din jurul inghetarii sau stergerii datoriilor pentru tarile afectate de tsunami au inceput sa produca si concluzii mai generale despre modul cum tarile dezvoltate pot sa se raporteze la nevoile de ajutor ale tarilor sarace.

     

    Clubul de la Paris al principalelor 19 tari creditoare a decis sa inghete neconditionat plata datoriei in cazul celor mai afectate tari (Indonezia, Seychelles si Sri Lanka), ceea ce inseamna numai pentru anul acesta un total de 3 miliarde de dolari.

     

    India, Malaiezia sau Thailanda n-au solicitat insa un astfel de ajutor, din cauza temerii, exprimate deja de oficiali din Indonezia, ca inghetarea platii datoriilor le va afecta ratingul si le va ingreuna astfel accesul pe pietele internationale de capital.

     

    Dupa criteriile FMI sau ale Bancii Mondiale, pagubele aduse economiei tarilor asiatice de catastrofa din 26 decembrie nu sunt considerate atat de grave incat sa permita includerea acestora in categoria tarilor sarace cu mari datorii (HIPC – highly indebted poor countries), alaturi de statele africane.

     

    Ministrul indonezian al economiei a declarat deja ca banii pe care se bazeaza pentru reconstructia dupa tsunami vor fi fonduri nerambursabile primite din strainatate si nu sume realocate ca urmare a moratoriului la plata datoriei externe.

     

    Iar distinctia facuta de ministrul indonezian a fost preluata imediat de creditorii internationali, care au descoperit brusc cat de eficiente sunt granturile atunci cand nu vrei sa-ti complici viata cu iertarea sau inghetarea datoriilor. Banca Mondiala a anuntat ca SUA, principalul sau actionar, au sugerat ca institutia ar trebui sa se orienteze de acum inainte spre programe de ajutor bazate pe granturi, nu pe imprumuturi, pentru a nu alimenta inutil discutiile despre datoriile tarilor sarace.

     

    Cea mai recenta din acestea a fost declansata chiar zilele trecute de ministrul britanic de finante, Gordon Brown, care a anuntat ca tara sa va plati datorii in valoare de 2 miliarde de dolari ale unui numar de 70 de tari din lumea a treia catre institutii creditoare ca Banca Mondiala, Banca Africana de Dezvoltare si FMI.

  • FRUMUSETI DE 1 LEU

    Un caz aparte il reprezinta Ministerul Agriculturii, ai carui specialisti au avut nevoie de 8.155 de pagini pentru a enumera bunurile cu care contribuie la averea statului. Ministerul gospodareste, pe langa regularizari de ape, drumuri forestiere, terenuri sau cladiri, si monumente naturale – pestera Scarisoara (foto), vulcanii noroiosi din judetul Buzau, Cheile Bicazului, Lacul Rosu, Codrii de Arama si cei de Argint, precum si cele 1.459 de hectare ale masivului Piatra Craiului. Fiecare din respectivele locatii a primit chiar si o valoare de inventar, de un leu.

  • Scrisoare de intentie

    Lansarea Ziarului Financiar, acum 6 ani, a parut la vremea respectiva o initiativa prea curajoasa. Acum, avem cel mai bun cotidian financiar din Romania. Vom face si cea mai buna revista saptamanala de business.

    „Proprietar al unui atelier auto in Manhattan, George Manson nu s-ar fi gandit niciodata ca o decizie luata la Tokyo de seful Toyota ii va schimba radical viata…“ Nu este inceputul unui roman ci al unui stil editorial care a modificat esential aspectul presei financiare internationale, in urma cu doua decenii.

    Stilul, care apropie cititorii fara apetit pentru termeni economici de presa de business, a fost asumat pentru prima data in stirile despre afaceri de Wall Street Journal iar rezultatul nu are nevoie de comentarii. Desi ziar financiar, WSJ a fost pentru multi ani cotidianul cu cel mai mare tiraj din Statele Unite, pozitie pe care a pierdut-o abia de curand in favoarea unui ziar generalist – USA Today.

    Considerat curajos la vremea respectiva, pariul WSJ a fost castigator in totalitate pentru ca a reusit sa apropie publicul larg de stirile financiare, fara a deranja cu noul stil cititorii traditionali: investitorii si bancherii de pe Wall Street.

    La inceputul anilor ‘30 ai secolului trecut, despre bursa din New York scriau doua ziare americane. Numele celui de-al doilea nu si-l mai aminteste nimeni. WSJ a rezistat, pentru ca a explicat.

    Umanizarea stirilor financiare s-a propagat rapid in toata presa vestica si rezista in continuare, pe masura ce salariatii s-au transformat, direct sau prin intermediul fondurilor de pensii, in investitori. Este un statut de care nu suntem departe nici noi, romanii. Iar pariul de tipul WSJ si-l va asuma in Romania, respectand proportiile, BUSINESS Magazin. 

    Vom incerca sa facem prin intermediul revistei ceea ce nu am reusit decat in mica masura, din lipsa de timp si spatiu, in Ziarul Financiar. Adica sa explicam simplu, intr-un limbaj direct, modul in care banii circula, iar afacerile de cele mai diverse tipuri, aparent complicate, au un foarte important numitor comun: oamenii. Fie ca sunt manageri, antreprenori, salariati sau doar consumatori. Dorim ca revista sa reprezinte pentru cititorii ei cel mai rapid vehicul de conectare la tendinte care deja nu mai pot fi separate clasic, intre „interne“ si „internationale“. Nu vom pierde nici ocazia de a diseca, pe rand, aproape fiecare sector al afacerilor romanesti, pentru a analiza prezentul si a incerca sa estimam, alaturi de cei implicati, care este viitorul.

    Tot in urma cu cateva zeci de ani, WSJ a mai sesizat ceva important. Ca granita dintre afaceri si timpul liber se subtiaza treptat si ca presa financiara nu poate sa insemne doar companii si burse. La fel de importante pentru mediul de business au devenit modalitatile de eliberare a stresului, arta, cartile sau sportul. Pe scurt, calitatea vietii, care isi va gasi de asemenea loc in paginile BUSINESS Magazin.

    Si pentru ca o scrisoare de intentie trebuie sa contina si o promisiune ferma, a noastra va fi pentru calitate: a informatiilor, a opiniilor, a aspectului grafic. Ca produs ce extinde considerabil aria de informatii si analize a Ziarului Financiar, BUSINESS Magazin va prelua si profesionalismul si pertinenta care au impus ziarul pe piata romaneasca. Dar, mai ales, va prelua spiritul de invingator: am facut cel mai bun cotidian financiar din Romania, vom face si cea mai buna revista saptamanala de business.

  • O altfel de cota unica

    Cum ar putea fi eliminata supraimpozitarea veniturilor din munca: cota unica de impozitare sa includa si contributiile sociale

    Este deja acceptata ideea ca sistemul fiscal actual trebuie reformat, in ciuda diferentelor de opinie asupra modului de realizare a reformei. In acest context, se poate observa ca exista doua aspecte ale fiscalitatii care sunt tratate cu superficialitate in programele electorale: supraimpozitarea muncii si arieratele. Daca in cazul arieratelor exista o solutie – amnistia fiscala – ale carei implicatii (morale) au potential exploziv pentru alegatori, solutiile propuse pentru eliminarea supraimpozitarii muncii nu par a fi suficient de eficiente. 

    Politica reducerii treptate a impunerii promovata de social-democrati nu a determinat o reducere a muncii la negru (sau gri), ceea ce a determinat un deficit cronic al bugetului asigurarilor sociale. Pe de alta parte, nici cota unica de impunere nu prezinta o prea mare atractivitate pentru cei mai multi dintre salariati (acestia o vor respinge, fara nici o indoiala, daca nu vor avea un beneficiu material, direct si imediat).

    Orice schema de reducere a impozitarii fortei de munca trebuie sa ia in considerare faptul ca supraimpozitarea muncii provine din multitudinea de contributii sociale pe care le platesc persoanele salariate si angajatorii acestora. De asemenea, este evident ca sistemul de asigurari sociale este destinat (si util) in primul rand persoanelor care obtin venituri mici si medii, in cazul carora se inregistreaza incidenta cea mai mare a muncii la negru. 

    Persoanele cu venituri mari au posibilitatea de a evita plata contributiilor sociale, pe care le considera un impozit in plus deoarece apeleaza arareori la serviciile publice finantate din contributiile platite. Practic, persoanele cu venituri mari prefera economisirea privata (pensii private, asigurari private de sanatate, investitii etc.).

    Aceste situatii de fapt conduc la concluzia ca eliminarea supraimpozitarii veniturilor ar trebui sa aiba in vedere urmatoarele obiective:

    – persoanele cu venituri mici si medii trebuie sa contribuie in primul rand la sistemele de asigurari sociale, sanatate si somaj si foarte putin sau deloc la bugetul de stat;

    – persoanele cu venituri mari ar trebui sa contribuie in primul rand la bugetul de stat si mai putin (plafonat) la sistemele de asigurari sociale, somaj si sanatate;

    – munca la negru poate fi combatuta mai usor daca nu este un fenomen de masa. Impozitarea redusa a salariilor mici duce la reducerea tentatiei de a utiliza munca la negru.

    Pornind de la aceste obiective, poate fi utilizat un sistem de impozitare a veniturilor salariale ale persoanelor fizice cu o cota unica de 30% cu urmatoarele caracteristici (vezi si tabel):

    a) Impozitare in doua transe de impunere:

    – transa aplicabila veniturilor mici si medii – pana la trei salarii medii brute pe economie: 30% (17% contributii sociale si 13% impozit pe venit), cu mentinerea deducerilor personale actuale;
    – transa aplicabila veniturilor mari: 30% (numai impozit pe venit).

    b) Cota contributiilor platite de angajator va fi de 17%, care va merge la fondul de pensii, baza de impunere fiind plafonata la nivelul a trei salarii medii pe economie (eliminarea cotei de 3% la somaj si a contributiei angajatorului la asigurarile publice de sanatate de 7% este justificata de faptul ca aceste bugete inregistreaza excedent in 2004, desi marile companii de stat nu platesc aceste contributii).

    c) Reducerea/eliminarea treptata a ajutoarelor sociale platite de la bugetul de stat si preluarea acestora prin sisteme de asigurari private cu caracter facultativ sau de catre angajatori, dupa caz.

    Este evident ca schema de mai sus prezinta aceleasi avantaje pe care le propun programele electorale ale fortelor politice dominante din Romania: relaxare fiscala, stimularea (fiscala) a ocuparii fortei de munca, protectie sociala pentru persoanele cele mai expuse (pensionari), o cota de impunere echitabila – 30% – care permite pastrarea in buna masura a echilibrului bugetar.