BusinessMagazin

Blog

Acţiunile Băncii Transilvania urcă la un maxim istoric la Bursa de Valori Bucureşti după o apreciere de 27% de la începutul acestui an. Cele ale BRD, maxim din 2022 încoace

♦ De la începutul lui 2024 încoace acţiunile BRD au plus 11,6%, fără a lua în calcul corecţia ex-dividend care adaugă un randament de aproape 6% din dividende ♦ Spre comparaţie, indicele principal BET a urcat cu 14%.

Acţiunile Băncii Transilvania (simbol bursier TLV) se tranzacţionează la maximul istoric la Bursa de Valori Bucureşti, iar cele ale BRD la cea mai ridicată valoare din 2022 încoace, în ambele cazuri peste aprecierea indicelui principal BET de la începutul lui 2024, în contextul în care investitorii apreciază rezultatele financiare pe T1/2024, care reflectă dobânzile ridicate.

„Maximele atinse de preţurile celor două acţiuni bancare, TLV fiind frontrunner-ul, sunt efectul creşterii activităţii de creditare, cu 58% pentru TLV şi 31% pentru BRD a veniturilor nete din dobânzi pentru ultimii doi ani, pe fondul eficientizării activităţii (cost/venit sub 50% la amândouă băncile), a dividendelor pe care cele două bănci le plătesc şi a estimărilor creşterii creditării în baza potenţialelor tăieri viitoare de dobândă coroborate cu o creştere a veniturilor clienţilor“, spune Costin Brumă, broker la Swiss Capital.

Iar la baza evoluţiei celor două acţiuni, cât şi a indicelui principal BET la un maxim istoric, mai stă un element pe lângă rezultatele financiare: eliberarea fondurilor de pe urma ofertei de listare a Premier Energy, companie care este programată să debuteze la tranzacţionare pe 27 mai.

„Eliberarea unei părţi importante din sumele alocate IPO Premier Energy este sursa creşterilor înregistrate la BVB în ultimele două zile“, spune Marcel Murgoci, director de tranzacţionare al Estinvest, unul dintre veteranii pieţei de capital din România.

„În ceea ce priveşte atingerea unor maxime istorice pe TLV, consider că este o reacţie a pieţei, aflată deja pe un trend pozitiv, la rezultatele financiare pe trimestrul I.“

În ultimele două zile indicele principal BET s-a apreciat cu 2% în contextul în care investitorii au întors o mare parte din fondurile rămase de la IPO-ul Premier în cumpărarea de acţiuni listate la BVB.

Premier Energy a ridicat circa 700 mil. lei de la investitorii de la Bursa de Valori Bucureşti, din care 20% a fost tranşa micilor investitori, adică 140 mil. lei. Aceştia au subscris acţiuni de 1 mld. lei iar zilele acestea au primit restul banilor înapoi în conturi.

Astfel, luni după-amiază acţiunile TLV se tranzacţionau la 31,1 lei pe unitate, cea mai mare bancă din România în funcţie de activele gestionate fiind evaluată de investitori la 24,5 mld. lei, în creştere cu 28% sau 5 mld. lei de la începutul acestui an, în timp ce cotaţia acţiunilor BRD era de 20 de lei, adică 14 mld. lei.

Cea din urmă urmează să-şi remunereze investitorii cu dividende cu un randament de 6% în timp ce în cazul băncii de la Cluj data de înregistrare este 12 iunie.

Pe baza rezultatelor financiare din ultimele 12 luni, care le includ pe cele din primul trimestru al anului 2024, acţiunile TLV se tranzacţionează la o evaluare de 7,3 ori profitul net în timp ce în cazul BRD Soc Gen raportul dintre capitalizare şi rezultatul net (Price Earning Ratio – PER) este de 8,5 ori, arată calculele realizate de ZF.

May 21, 2024
Curtea Penală Internaţională solicită mandate de arestare pentru premierul Netanyahu şi Yahya Sinwar – liderul Hamas. Acuzaţiile sunt de crime de război şi crime împotriva umanităţii

UPDATE Ce spun oficialii din SUA

Preşedintele american Joe Biden a denunţat cu fermitate decizia procurorului Curţii Penale Internaţionale de a solicita mandate de arestare împotriva liderilor israelieni, calificând-o drept ,,scandaloasă”.

,,Permiteţi-mi să fiu clar: indiferent ce ar putea insinua acest procuror, nu există nicio echivalenţă – niciuna – între Israel şi Hamas”, a scris preşedintele. ,,Vom fi întotdeauna alături de Israel împotriva ameninţărilor la adresa securităţii sale”, notează CNN.

Secretarul de stat american, Antony Blinken, a declarat că SUA ,,respinge în mod fundamental” anunţul de astăzi al procurorului CPI privind mandatele de arestare pentru înalţi oficiali israelieni ,,împreună cu” liderii Hamas. Acesta a afirmat că un asemenea lucru ,,ar putea pune în pericol” eforturile în curs de a ajunge la un acord de încetare a focului şi de eliberare a ostaticilor între Israel şi Hamas, scrie CNN.

“Respingem echivalarea de către procuror a Israelului cu Hamas. Este ruşinos. Hamas este o organizaţie teroristă brutală care a comis cel mai grav masacru de evrei de la Holocaust încoace şi care încă ţine ostatici zeci de oameni nevinovaţi, inclusiv americani”, a declarat Blinken într-un comunicat.

UPDATE Reacţiile oficiale la nivel internaţional, diverse

Mai mulţi oficiali la nivel internaţional au avut o primă reacţie la anunţul CPI privind mandatele de arestare pentru premierul Netanyahu şi alte persoane politice importante din Israel.

Ministrul belgian de Externe a declarat că ,,Solicitarea procurorului de a emite mandate de arestare este un pas important pentru investigarea situaţiei din Palestina”.

Pe de altă parte, purtătorul de cuvânt al guvernului britanic nu împărtaşeşte aceeaşi părere: ,,Nu credem că emiterea de mandate va ajuta la eliberarea ostaticilor, la aducerea de ajutor sau la o încetare durabilă a focului. Aceasta rămâne o prioritate pentru Marea Britanie. După cum am spus de la început, nu credem că ICC are jurisdicţie asupra acestui caz. Marea Britanie nu a recunoscut încă Palestina ca stat, iar Israelul nu este parte la Tratatul de la Roma.”, a afirmat acesta.

Prim-ministrul Cehiei condamnă decizia CPI: ,,Propunerea procurorului-şef al Curţii Penale Internaţionale de a emite un mandat de arestare pentru reprezentanţii unui guvern ales democratic împreună cu liderii unei organizaţii teroriste islamiste este îngrozitoare şi complet inacceptabilă.”

Senatorul republican Lindsey Graham a avut o reacţie dură în legătură cu acest caz: ,,Decizia procurorului general este ruşinoasă şi o palmă asupra justiţiei independente din Israel. Voi lucra cu colegii mei din Congres pentru a impune sancţiuni dure Curţii Penale Internaţionale”, a afirmat acesta.

Cancelarul Austriei: ,,Respectăm pe deplin independenţa CPI. Totuşi, este de neînţeles faptul că liderul organizaţiei teroriste Hamas, al cărei scop declarat este anihilarea Statului Israel, este menţionat în acelaşi timp cu reprezentanţii aleşi democratic ai unei ţări.”

UPDATE Unii oficiali din Israel reacţionează la anunţul făcut de Curtea Penală Internaţională

Ministrul Securităţii Naţionale din Israel, Itamar Ben Gvir: „Declaraţia procurorului şef de la Haga, care îi pune pe prim-ministru şi pe ministrul apărării pe aceeaşi pagină cu liderii Hamas, arată că trimiterea reprezentanţilor Israelului la Tribunalul Antisemit a fost o greşeală gravă de la început. Prim-ministrul şi ministrul Apărării trebuie să-l ignore pe procurorul antisemit al Curţii Antisemite şi să dispună escaladarea atacului împotriva Hamas, până la decizia sa absolută”, a afirmat acesta.

Liderul opoziţiei, Yair Lapid, a reacţionat la începutul întâlnirii fracţiunii Yesh Atid: ,,Benny Gantz a pus o întrebare sâmbătă seara, a primit un răspuns clar şi clar. Trebuie să părăsească guvernul astăzi, altfel este complet complice la eşecul acestuia. Gantz nu poate aştepta trei săptămâni. Ne arde toată sesiunea de vară. Avem nevoie de acest timp pentru a face un efort suprem pentru a răsturna acest guvern teribil cât mai curând posibil.”, a declarat oficialul.

La rândul său, Benny Gantz a avut o primă reacţie: ,,A pune liderii unei ţări care poartă o luptă pentru a-şi apăra cetăţenii pe picior de egalitate cu teroriştii este orbire morală. Acceptarea cererii Curţii Penale Internaţionale ar constitui o crimă istorică care nu va fi ştearsă.”

Ministrul de externe Israel Katz a reacţionat cu privire la decizia procurorului general al Curţii Penale de la Haga de a emite mandate de arestare împotriva primului ministru şi a ministrului apărării: „Decizia scandaloasă a Procurorului General al Curţii Penale de la Haga este un atac frontal neîngrădit împotriva victimelor din 7 octombrie şi a celor 128 de răpiţi ai noştri din Gaza.

În timp ce ucigaşii lui Vansi Hamas comit crime împotriva umanităţii împotriva fraţilor şi surorilor noştri, procurorul general îi menţionează în aceeaşi suflare pe primul ministru şi pe ministrul apărării statului Israel alături de abominabilii monştri nazişti ai Hamas – o ruşine istorică care va să fie amintit pentru totdeauna.

Am dispus înfiinţarea imediată a unui comitet special la Ministerul Afacerilor Externe, cu toate elementele profesionale, cu scopul de a lupta împotriva deciziei care era menită în primul rând să lege statul Israel de mâini şi să-i interzică dreptul de autoapărare.

Nicio forţă din lume nu ne va împiedica să returnăm toţi răpiţii noştri şi să prăbuşim regimul terorist al Hamas”, este afirmaţia acestuia.

Isaac Herzog, preşedintele Israelului, a condamnat decizia procurorului general al CPI: ,,Declaraţia CPI este un pas unilateral luat cu rea-credinţă şi încurajează teroriştii din întreaga lume. Ne aşteptăm ca toţi liderii lumii libere să condamne direct acest pas şi să îl respingă cu fermitate.”

ŞTIREA INIŢIALĂ:

Acuzaţiile sunt de crime de război şi crime împotriva umanităţii pentru atacurile din 7 octombrie asupra Israelului şi războiul care a urmat în Gaza, a declarat luni, într-un interviu exclusiv pentru CNN Christiane Amanpour, procurorul-şef al Curţii, Karim Khan.

Khan a declarat că Curtea Penală Internaţională (CPI) solicită, de asemenea, mandate de arestare pentru ministrul israelian al Apărării, Yoav Gallant, precum şi pentru alţi doi lideri de top ai Hamas – Mohammed Diab Ibrahim al-Masri, liderul Brigăzilor Al Qassem şi mai bine cunoscut sub numele de Mohammed Deif, şi Ismail Haniyeh, liderul politic al Hamas.

Mandatele împotriva politicienilor israelieni marchează prima dată când Curtea Penală Internaţională (CPI) îl vizează pe liderul de vârf al unui aliat apropiat al Statelor Unite. Decizia îl plasează pe Netanyahu în compania preşedintelui rus Vladimir Putin, pentru care CPI a emis un mandat de arestare în legătură cu războiul Moscovei în Ucraina.

Atunci când luna trecută au apărut informaţii potrivit cărora procurorul-şef al CPI ia în considerare acest curs de acţiune, Netanyahu a declarat că orice mandat de arestare al CPI împotriva unor înalţi oficiali guvernamentali şi militari israelieni „ar fi un scandal de proporţii istorice” şi că Israelul „are un sistem juridic independent care investighează riguros toate încălcările legii”.

Un grup de judecători ai CPI va analiza acum cererea lui Khan de emitere a mandatelor de arestare.

May 21, 2024
Adrian Sârbu, ALEPH NEWS: Biserica Ortodoxă exercită Putere şi influenţă în România. Este un fel de biserică oficială. Poate unii vor să facă Republica Naţional-Ortodoxă Română

„Nu toţi românii sunt credincioşi, creştini. Sau sunt credincioşi şi de alte culte, că toate cultele primesc bani. Ştiţi ce se întâmplă? 1% s-au declarat liber-cugetători, cum spunea nea Nelu. Dacă îi întrebai acum 50 de ani, 50% erau liber-cugetători. Şi acel 1% plăteşte taxe egale cu cei 99%. În logica asta, de ce din banii lui să fie plătit un furnizor de servicii religioase care pe el nu serveşte. Nu e nedrept? Nu este imoral? Pentru că teoretic ar trebui să fie şi ilegal”.

„L-am cunoscut pe Preafericitul Teoctist şi i-am pus două întrebări şi anume: de ce Biserica Română, care ia şi banii de la buget şi ia şi banii de la enoriaşi, nu îşi asumă misiune socială care se traduce minim prin şcoli. . şi aşezăminte de îngrijire a celor care au nevoie? Si mi-a spus ca nu-i treaba bisericii. Biserica are un scop unic: să transmită cuvântul lui D-zeu credincioşilor. A trebuit să constat că Preafericitul credea că atât e misiunea bisericii, misiunea spirituală. Deci că este agentul monopolist al relaţiei dintre D-zeu şi creştini”.

„Biserica e autonomă prin Constituţie, prin urmare, ea nu depinde de stat. De fapt, Biserica în România este o Putere, ea nu e prevăzută nicăieri.

De ce eşti autonom? Nu eşti o parte a statului. De ce? Pentru că într-o naţiune eşti o voce. Esti o voce a lui D-zeu. Şi ce înseamnă vocea lui D-zeu? Vocea preceptelor morale. Fă bine, nu fă rău şi eşti un agent, în acelaşi fel cum te şi anunţi, al cetăţeanului în relaţie cu Puterea. Nu eşti un agent al Puterii în relaţia cu cetăţeanul. Cum a fost Biserica Ortodoxă Română înainte de 48, când Miron Cristea era un antisemit adânc.”

„Astăzi, Biserica şi în primul rând BOR, ar vrea şi celelalte culte, dar n-au acces, că e un fel de democrativă aici, are 88% dintre credincioşi. Practic, e un fel de biserică oficială. Nu numai un agent al lui D-zeu, este o instituţie de Putere în statul român chiar dacă ea, prin Constituţie, e autonomă. Şi de ce eo Putere? Nu sunt obligaţii de Putere, dar sunt drepturi de Putere.

„Exercită Putere şi influenţă în România cu sau fără concursul celorlalte puteri în stat. Şi mai mult decât atât, beneficiază de o obedienţă continuă, întuziastă şi, din păcate, păguboasă pentru noi, din partea politrucilor.

Avem undeva o relaţie foarte subtilă între impostori şi ipocriţi, care face parte din realitatea României, dintr-un stat democratic, în care spui < domnule, într-un stat democratic nu conduce biserica, că nu e Republica Naţională-Ortodoxă Română>. Poate să facă unii…”

„Avem o biserică care e parte a Puterii, pe care şi-o exercită. Nu eo biserică condusă de oameni incompetenţi, sunt antrenaţi istorici, sunt şi într-un moment de mare vârf şi sunt o mare corporaţie în România.

Această instituţie foarte puternică din România, parte a Puterii, dar nu oficial, mai este ceva. E şi cel mai mare şi puternic partid din România, foarte organizat, spre deosebire de partidele astea, care nici în democraţie nu sunt în stare să organizeze. Are o structură foarte bună de partid, organisme deliberative, executive, administrative, dar n-are niciunul ideologic.

Dar cu credinţa, cine se ocupă la BOR, acolo? Dar de relaţie cu D-zeu, cu spiritul, dar cu nevoia omului de a se regăsi, de al găsi pe D-zeu în el, de relaţia cu Iisus Hristos, cine se ocupă?”

„Acum nu-i mai spune Catedrala Neamului că nu merge, spune Catedrala Naţională. Nu e ăsta un prim pas către consacrarea BOR-ului ca partid naţional? Să facem şi noi Republica Naţională-Ortodoxă Română, că tot ne-a mai dat un exemplu un cetăţean la 1.000 km spre est, care îl are pe cel care îi spală nu numai păcatele cu vorbe foarte duhovniceşti, dar şi crimele. Patriarhul Kiril.”

Rezultatele sondajului Mediafa-ZF-Aleph News:

Sunt de acord ca finanţarea cultelor să se facă doar prin donaţii şi contribuţii aferente veniturilor celor care se declară practice şi nu din bugetul de stat, finanţare de toţi contributorii, inclusiv de cei nepracticanţi religioşi, asigurându – se astfel bisericii sau autonomie reală faţă. de statul român şi faţă de partide care folosesc Biserica şi cultele din România în interes electoral?

DA – 76%

NU- 24%

May 21, 2024
Curtea Penală Internaţională solicită mandate de arestare pentru premierul Netanyahu şi Yahya Sinwar – liderul Hamas. Acuzaţiile sunt de crime de război şi crime împotriva umanităţii

UPDATE Ce spun oficialii din SUA

Preşedintele american Joe Biden a denunţat cu fermitate decizia procurorului Curţii Penale Internaţionale de a solicita mandate de arestare împotriva liderilor israelieni, calificând-o drept ,,scandaloasă”.

,,Permiteţi-mi să fiu clar: indiferent ce ar putea insinua acest procuror, nu există nicio echivalenţă – niciuna – între Israel şi Hamas”, a scris preşedintele. ,,Vom fi întotdeauna alături de Israel împotriva ameninţărilor la adresa securităţii sale”, notează CNN.

Secretarul de stat american, Antony Blinken, a declarat că SUA ,,respinge în mod fundamental” anunţul de astăzi al procurorului CPI privind mandatele de arestare pentru înalţi oficiali israelieni ,,împreună cu” liderii Hamas. Acesta a afirmat că un asemenea lucru ,,ar putea pune în pericol” eforturile în curs de a ajunge la un acord de încetare a focului şi de eliberare a ostaticilor între Israel şi Hamas, scrie CNN.

“Respingem echivalarea de către procuror a Israelului cu Hamas. Este ruşinos. Hamas este o organizaţie teroristă brutală care a comis cel mai grav masacru de evrei de la Holocaust încoace şi care încă ţine ostatici zeci de oameni nevinovaţi, inclusiv americani”, a declarat Blinken într-un comunicat.

UPDATE Reacţiile oficiale la nivel internaţional, diverse

Mai mulţi oficiali la nivel internaţional au avut o primă reacţie la anunţul CPI privind mandatele de arestare pentru premierul Netanyahu şi alte persoane politice importante din Israel.

Ministrul belgian de Externe a declarat că ,,Solicitarea procurorului de a emite mandate de arestare este un pas important pentru investigarea situaţiei din Palestina”.

Pe de altă parte, purtătorul de cuvânt al guvernului britanic nu împărtaşeşte aceeaşi părere: ,,Nu credem că emiterea de mandate va ajuta la eliberarea ostaticilor, la aducerea de ajutor sau la o încetare durabilă a focului. Aceasta rămâne o prioritate pentru Marea Britanie. După cum am spus de la început, nu credem că ICC are jurisdicţie asupra acestui caz. Marea Britanie nu a recunoscut încă Palestina ca stat, iar Israelul nu este parte la Tratatul de la Roma.”, a afirmat acesta.

Prim-ministrul Cehiei condamnă decizia CPI: ,,Propunerea procurorului-şef al Curţii Penale Internaţionale de a emite un mandat de arestare pentru reprezentanţii unui guvern ales democratic împreună cu liderii unei organizaţii teroriste islamiste este îngrozitoare şi complet inacceptabilă.”

Senatorul republican Lindsey Graham a avut o reacţie dură în legătură cu acest caz: ,,Decizia procurorului general este ruşinoasă şi o palmă asupra justiţiei independente din Israel. Voi lucra cu colegii mei din Congres pentru a impune sancţiuni dure Curţii Penale Internaţionale”, a afirmat acesta.

Cancelarul Austriei: ,,Respectăm pe deplin independenţa CPI. Totuşi, este de neînţeles faptul că liderul organizaţiei teroriste Hamas, al cărei scop declarat este anihilarea Statului Israel, este menţionat în acelaşi timp cu reprezentanţii aleşi democratic ai unei ţări.”

UPDATE Unii oficiali din Israel reacţionează la anunţul făcut de Curtea Penală Internaţională

Ministrul Securităţii Naţionale din Israel, Itamar Ben Gvir: „Declaraţia procurorului şef de la Haga, care îi pune pe prim-ministru şi pe ministrul apărării pe aceeaşi pagină cu liderii Hamas, arată că trimiterea reprezentanţilor Israelului la Tribunalul Antisemit a fost o greşeală gravă de la început. Prim-ministrul şi ministrul Apărării trebuie să-l ignore pe procurorul antisemit al Curţii Antisemite şi să dispună escaladarea atacului împotriva Hamas, până la decizia sa absolută”, a afirmat acesta.

Liderul opoziţiei, Yair Lapid, a reacţionat la începutul întâlnirii fracţiunii Yesh Atid: ,,Benny Gantz a pus o întrebare sâmbătă seara, a primit un răspuns clar şi clar. Trebuie să părăsească guvernul astăzi, altfel este complet complice la eşecul acestuia. Gantz nu poate aştepta trei săptămâni. Ne arde toată sesiunea de vară. Avem nevoie de acest timp pentru a face un efort suprem pentru a răsturna acest guvern teribil cât mai curând posibil.”, a declarat oficialul.

La rândul său, Benny Gantz a avut o primă reacţie: ,,A pune liderii unei ţări care poartă o luptă pentru a-şi apăra cetăţenii pe picior de egalitate cu teroriştii este orbire morală. Acceptarea cererii Curţii Penale Internaţionale ar constitui o crimă istorică care nu va fi ştearsă.”

Ministrul de externe Israel Katz a reacţionat cu privire la decizia procurorului general al Curţii Penale de la Haga de a emite mandate de arestare împotriva primului ministru şi a ministrului apărării: „Decizia scandaloasă a Procurorului General al Curţii Penale de la Haga este un atac frontal neîngrădit împotriva victimelor din 7 octombrie şi a celor 128 de răpiţi ai noştri din Gaza.

În timp ce ucigaşii lui Vansi Hamas comit crime împotriva umanităţii împotriva fraţilor şi surorilor noştri, procurorul general îi menţionează în aceeaşi suflare pe primul ministru şi pe ministrul apărării statului Israel alături de abominabilii monştri nazişti ai Hamas – o ruşine istorică care va să fie amintit pentru totdeauna.

Am dispus înfiinţarea imediată a unui comitet special la Ministerul Afacerilor Externe, cu toate elementele profesionale, cu scopul de a lupta împotriva deciziei care era menită în primul rând să lege statul Israel de mâini şi să-i interzică dreptul de autoapărare.

Nicio forţă din lume nu ne va împiedica să returnăm toţi răpiţii noştri şi să prăbuşim regimul terorist al Hamas”, este afirmaţia acestuia.

Isaac Herzog, preşedintele Israelului, a condamnat decizia procurorului general al CPI: ,,Declaraţia CPI este un pas unilateral luat cu rea-credinţă şi încurajează teroriştii din întreaga lume. Ne aşteptăm ca toţi liderii lumii libere să condamne direct acest pas şi să îl respingă cu fermitate.”

ŞTIREA INIŢIALĂ:

Acuzaţiile sunt de crime de război şi crime împotriva umanităţii pentru atacurile din 7 octombrie asupra Israelului şi războiul care a urmat în Gaza, a declarat luni, într-un interviu exclusiv pentru CNN Christiane Amanpour, procurorul-şef al Curţii, Karim Khan.

Khan a declarat că Curtea Penală Internaţională (CPI) solicită, de asemenea, mandate de arestare pentru ministrul israelian al Apărării, Yoav Gallant, precum şi pentru alţi doi lideri de top ai Hamas – Mohammed Diab Ibrahim al-Masri, liderul Brigăzilor Al Qassem şi mai bine cunoscut sub numele de Mohammed Deif, şi Ismail Haniyeh, liderul politic al Hamas.

Mandatele împotriva politicienilor israelieni marchează prima dată când Curtea Penală Internaţională (CPI) îl vizează pe liderul de vârf al unui aliat apropiat al Statelor Unite. Decizia îl plasează pe Netanyahu în compania preşedintelui rus Vladimir Putin, pentru care CPI a emis un mandat de arestare în legătură cu războiul Moscovei în Ucraina.

Atunci când luna trecută au apărut informaţii potrivit cărora procurorul-şef al CPI ia în considerare acest curs de acţiune, Netanyahu a declarat că orice mandat de arestare al CPI împotriva unor înalţi oficiali guvernamentali şi militari israelieni „ar fi un scandal de proporţii istorice” şi că Israelul „are un sistem juridic independent care investighează riguros toate încălcările legii”.

Un grup de judecători ai CPI va analiza acum cererea lui Khan de emitere a mandatelor de arestare.

May 20, 2024
Cât de mult mai poate influenţa geopolitica preţurile petrolului?

Când regele Arabiei Saudite a răcit la plămâni, preţurile petrolului s-au dus în sus, dar nu prea mult. La fel s-a întâmplat şi când s-a aflat că preşedintele Iranului a murit într-un accident de elicopter.

Şi Arabia Saudită şi Iranul sunt ţări bogate în petrol, exportatoare şi membre ale OPEC, o organizaţie internaţionlă de tip monopol care manipulează piaţa ţiţeiului în funcţie de interesele sale. Cele două întâmplări sunt puse de analişti în contextul geopolitic complicat din Orientul Mijlociu, de unde vine o mare parte din petrolul lumii.

Şi astfel se naşte întrebarea: cât de mult mai influenţează geopolitica preţurile ţiţeiului? În anii ’70, războiul israeliano-arab şi apoi Revoluţia Iraniană au creat şocuri petroliere care în lumea occidentală au produs crize energetice şi economice, cu penurii de carburanţi şi preţuri astronomice.

În prezent, nici tensiunile în creştere dintre Israel şi Iran nu au reuşit să urnească semnificativ cotaţiile ţiţeiului, nu în măsura în care o pot face condiţiile economice globale. Geopolitical Intelligence Services arată că mulţi analişti preziceau cotaţii în creştere accentuată la sfârşitul anului trecut. Dar acest lucru nu s-a întâmplat.

Brentul a terminat 2023 la 78 de dolari pe baril, iar în ianuarie a urcat doar până la 80 de dolari pe baril, deşi OPEC şi Rusia şi-au redus producţia pentru a ţine sus preţurile. GIS trage concluzia că organizaţia statelor exportatoare de petrol şi-a îndeplinit obiectivul declarat de a stabiliza preţurile. Însă pentru OPEC a stabiliza cotaţiile înseamnă în prezent a nu le lăsa să scadă.

Nu a acceptat ca petrolul să se ieftinească când Europa şi SUA se confruntau cu o inflaţie fără precedent în ultimele decenii tocmai din cauza energiei prea scumpe. Arabia Saudită, liderul organizaţiei, nu a acceptat să ajute Vestul în această privinţă nici când a fost rugată de preşedintele american Joe Biden.

Ieri, Brentul, referinţa pentru piaţa internaţională a petrolului, se tranzacţiona la aproape 84 de dolari pe baril, mult sub cotele de peste 100 de dolari pe baril asupra cărora avertizau traderi şi analişti în urmă cu câteva luni.

Aceste lucruri nu înseamnă că geopolitica a devenit irelevantă pentru piaţa petrolului, notează GIS. Ci că există incertitudini legate de viitorul cererii şi de sănătatea economiilor lumii şi că a apărut un nou actor de talie internaţională, SUA, ca exportator. SUA sunt cel mai mare consumator de petrol din lume. Ţara este producătoare şi îşi şi permite să exporte.

După ce Arabia Saudită a refuzat să majoreze producţia de petrol pentru a împinge în jos preţurile în timpul crizei de energie, SUA au luat locul Rusiei şi au devenit principala sursă de petrol de import pentru Uniunea Europeană. În schimb, China este al doilea consumator de ţiţei ca mărime din lume.

Este principalul motor al cererii pe piaţa mondială de la începutul secolului şi cel mai probabil va rămâne aşa mulţi ani de-acum încolo pentru că este dependentă în proproţie de peste 70% de petrolul importat. De aceea, când la sfârşitul anului 2022 guvernul de la Bejing a ridicat restricţiile antipandemie, mai toţi analiştii se aşteptau la o explozie a cererii pentru petrol în economia chineză. Cererea mai mare ar fi dus la preţuri mai mari. Însă economia îşi revine lent. Consumul este slab.

Piaţa petrolului nu primeşte sprijinul dorit de producători precum OPEC de la China. OPEC în sine se confruntă cu probleme. Angola a părăsit organizaţia pe 1 ianuarie 2024. Ecuador a făcut la fel în 2020, iar Qatar în 2019. Exiturile arată că monopolul nu este o structură bine închegată. Iar Arabia Saudită şi Rusia sunt aliaţi doar de conjunctură.

În 2020 cele două state s-au angajat într-un război reciproc al preţurilor petrolului în care cotaţiile au ajuns pentru scurt timp în teritoriul negativ. Prin urmare, OPEC nu mai domină piaţa aşa cum o făcea în anii ’70. Pe de altă parte, nici tensiunile actuale din Orientul Mijlociu nu sunt de dimensiunile războiului Iom Kipur, în care Israel a fost atacat de Egipt şi Siria, ajutate de alte opt state arabe, iar OPEC, aparent în sprijinul atacatorilor, a impus un embargo petrolier asupra mai multor ţări occidentale.

Crizele de energie care au urmat au produs crize economice. Însă condiţiile actuale de pe piaţa petrolului diferă mult de cele de atunci, arată o analiză a Băncii Mondiale. La fel diferă şi alianţele dintre state. Atunci, economia globală era dependentă puternic de petrol, iar piaţa era dominată de OPEC, unde industria de profil era controlată de stat.

Această dependenţă poate fi măsurată cu ajutorul indicatorului intensitatea utilizării ţiţeiului, care reprezintă cantitatea de petrol necesară producţiei unei unităţi de PIB. Măsura a scăzut de la 0,12 tone în 1970 la 0,05 tone în 2022. De asemenea, de atunci dezvoltarea altor surse de energie, cum ar fi cea solară şi eoliană, a devenit prioritară pentru guvernele din Europa şi SUA.

Ponderea petrolului în cererea globală de energie a coborât de la 50% la 30%. În plus, au apărut noi producători şi alte forme de combustibili, cum este biocombustibilul. La fel de important, în urma crizelor petroliere din anii 1970, multe din statele importatoare şi-au constituit rezerve strategice de petrol.

SUA au cele mai mari rezerve de petrol strategice din lume, care pot acoperi consumul intern timp de cinci săptămâni. În 2022, în plină criză energetică, guvernul american a vândut petrol în cantităţi record din aceste rezerve. În ceea ce priveşte relaţiile dintre guverne, SUA au mai mulţi aliaţi în Orientul Mijlociu, Arabia Saudită fiind considerată unul dintre aceştia, mai ales în privinţa securităţii.

May 20, 2024
România este ţara din care provin cei mai mulţi pacienţi internaţionali ai Wiener Privatklinik (WPK), unul dintre cele mai mari spitale private din Austria

Spitalul privat austriac a tratat anul trecut peste 1.000 de pacienţi români, peste jumătate dintre ei apelând la serviciile medicale de oncologie.

Spitalul privat Wiener Privatklinik (WPK), fondat la Viena în urmă cu mai bine de 150 de ani, a tratat în 2023 peste 1.000 de pacienţi români, iar peste 60% dintre aceştia au apelat la serviciile medicale de oncologie.

România, spune Thomas P. Ebm, CEO al Wiener Privatklinik, este ţara din care provin cei mai mulţi pacienţi internaţionali, întrucât aproximativ 26% din totalul pacienţilor trataţi la WPK sunt români.

„România este ţara din care provin cei mai mulţi pacienţi internaţionali, reprezentând 26% din total. În 2023 au fost trataţi la Wiener Privatklinik peste 1.000 de pacienţi români, iar cele mai solicitate servicii medicale au fost de oncologie, peste jumătate dintre aceştia venind la Viena pentru această specialitate. De asemenea, pacienţii români au avut nevoie de intervenţii chirurgicale complexe în specialităţile ortopedie-traumatologie, chirurgie cardiovasculară, chirurgie reconstructivă şi a nervilor periferici sau chirurgie pediatrică. În plus, mulţi dintre ei ajung la WPK pentru consultaţii de second opinion“, a spus Thomas P. Ebm, CEO al Wiener Privatklinik, în timpul unui eveniment ce a avut loc la Viena săptămâna trecută.

O altă piaţă importantă pentru Wiener Privatklinik, după România, spun reprezentanţii WPK, este Bulgaria. În ultimii ani, detaliază aceştia, au fost trataţi peste 250 de pacienţi bulgari în spitalul privat de la Viena.

Spitalul WPK este condus de dr. Walter Ebm şi Thomas Ebm, care ocupă poziţia de CEO şi directori generali şi de prof. univ. dr. Christoph Zielinski, directorul medical.

Spitalul privat din Viena are peste 300 de medici colaboratori, majoritatea austrieci, însă în cadrul lui lucrează şi asistente şi medici din România. Printre aceştia se numără dr. Alina Sturdza, specialist în radio-oncologie, dar şi prof. univ. dr. Dan Rujescu, specialist în psihiatrie, psihosomatică, psihoterapie şi demenţă.

„Pacienţii din România şi Bulgaria pot beneficia aici de programări rapide care îi ajută să ajungă mai repede la un diagnostic şi, ulterior, la un tratament. Cei mai mulţi dintre ei aleg să se trateze la Viena datorită chirurgiei de ultimă generaţie şi terapiei sistemice şi prin radiaţii“, a spus dr. Alina Sturdza, specialist în radio-oncologie.

WPK are peste 30 de specialităţi medicale şi zece centre de competenţă, printre care se numără medicina sportivă şi traumatologia, chirurgia tumorilor osoase sau radiologia intervenţională, dar şi altele.

Spitalul privat de la Viena are şapte secţii cu 145 de paturi, un bloc operator cu patru săli de operaţie şi terapie intensivă, o clinică ambulatorie cu două săli de operaţii pentru intervenţiile care nu necesită internare, un centru de radiologie dotat cu PET – CT şi medicină nucleară, dar şi un centru propriu de radioterapie.

„Spitalul are o rată de ocupare anuală de 85%. Într-un an sunt peste 12.000 de internări, iar aproximativ 45% dintre acestea sunt pentru pacienţi internaţionali din peste 20 de ţări, cu precădere din Europa Centrală şi de Est“, au mai adăugat oficialii WPK.

Conducerea Wiener Privatklinik are în plan investiţii de 70 mil. euro pentru extinderea spitalului cu 22.000 mp, dublându-i astfel capacitatea existentă.

Wiener Privatklinik are două reprezentanţe în România, una la Bucureşti, deschisă în 2016, şi una în Timişoara, deschisă în 2019.

May 20, 2024
Paralela 45, unul dintre cei mai mari turoperatori de pe piaţa locală, a încheiat anul trecut cu un volum de vânzări de 300 de milioane de lei. Chicco, brandul de produse pentru copii, trece pe o altă firmă

♦ La finalul anului trecut, segmentul de comerţ, reprezentat de brandul Chicco, a fost divizat de businessul de turism al Paralela 45. Înainte, cele două businessuri funcţionau pe aceeaşi companie.

Paralela 45, unul dintre cei mai mari turoperatori de pe piaţa locală, a încheiat anul 2023 cu un volum de vânzări de 300 mil. lei, potrivit datelor furnizate de reprezetanţii companiei. La finalul anului trecut, brandul Chicco a trecut pe o altă firmă, fiind până la acel moment operat pe aceeaşi companie ca agenţia de turism – Paralela 45 Turism.

Brandul Chicco trece astfel pe compania Paralela 45 Kids. Businessul cu produse pentru copii a avut anul trecut venituri de 17 mil. lei. Chicco este un producător italian de îmbrăcăminte şi diverse produse pentru copii, iar în România brandul a fost adus de Alin Burcea şi soţia sa, Ruxandra, la începutul anilor ’90. Astăzi, Chicco are şapte magazine fizice şi o platformă online în România.

Pentru divizia de turism, care va rămâne pe compania Paralale 45 Turism, Alin Burcea, proprietarul Paralela 45, estimează o creştere a volumului de vânzări de circa 7% în acest an, până la 320 mil. lei. Totuşi, antreprenorul este de părere că economia va funcţiona în acest an cu frâna de mână trasă.

„În 2023, am observat că multe companii au ales să îşi pregătească afacerile pentru vremuri de criză, să îşi reducă expunerile şi să caute soluţii financiare de rezervă. Pentru noi, aceasta fost o veste bună, mai ales din perspectiva limitării unei potenţiale expuneri negative a României la efectele unei potenţiale crize internaţionale în 2024, însă este o veste destul de proastă pentru dinamica business-urilor din România, în general“, spune Alin Burcea.

„După un start destul de rezervat, credem că România va funcţiona cu frâna de mână trasă în acest an, mai ales în contextul incertitudinii fiscale asociate anului 2025.“

Antreprenorul este de părere că vor exista mai multe provocări anul acesta, date atât de schimbările climatice care afectează turismul, cât şi de creşterea competiţiei pe piaţă.

În ultimii doi ani, turoperatori străini au intrat pe piaţa locală, precum ucrainenii de la Join Up, turcii de la Coral Travel şi nemţii de la RTK.

„Într-un mediu deja aglomerat şi competitiv, companiile nou prezente pe piaţă vor trebui să-şi dovedească valoarea şi să-şi câştige încrederea călătorilor. Creşterea competiţiei necesită eforturi susţinute şi coerente pe termen mediu-lung ale tur-operatorilor naţionali, în opinia noastră concentrate pe trei planuri: finanţarea investiţiilor, marketing şi eficientizare, instruire continuă a resursei umane”, adaugă Alin Burcea.

Pe termen lung, una dintre provocările cu care se va confrunta sectorul turistic va ţine de schimbările climatice, care vor afecta multe din destinaţiile europene.

„În timp ce schimbările climatice încălzesc sudul Europei, turismul se mută încet către nord sau către destinaţii mai îndepărtate a căror vegetaţie încetineşte tendinţa de încălzire la nivel global. Astfel, ţările UE şi nu numai se străduiesc să aibă sectoare ale turismului mai verzi, mai digitalizate şi mai sustenabile, unele dintre ele începând să promoveze destinaţii mai puţin tradiţionale. În acelaşi timp, altele caută modalităţi pentru a uşura povara supraturismului din destinaţiile populare”, explică el.

May 20, 2024
Christina Verchere, CEO al OMV Petrom: Tranziţia nu se va produce peste noapte, aşa că până în 2030 vom vedea în continuare o cerere solidă pentru combustibili tradiţionali. Gazele naturale vor continua să joace un rol semnificativ

♦ OMV Petrom intră în cea mai intensă fază de investiţii din istoria sa, cu un buget estimat pentru următorii trei ani de zile la circa 8 mld. lei, o dublare faţă de fondurile alocate anual în perioada 2017-2021 ♦ De la gazul din Marea Neagră, proiecte de energie verde, mobilitate electrică până la hidrogen, totate sunt pe radarul OMV Petrom în contextul în care tranziţia energetică nu mai este o temă de dezbatere, ci o certitudine. Singurul lucru care poate varia este ritmul acestei schimbări, dar ca potenţial, în acest nou context, România pare a avea toate cărţile în mână. Cum le va juca? Aceasta poate fi singura necunoscută şi provocare.

OMV Petrom a anunţat recent un profit net de 1,4 mld. lei pentru T1/2024, în scădere cu 6% faţă de aceeaşi perioadă a anului precedent, şi afaceri de 8,5 mld. lei, mai mici cu 10%.

Într-un interviu realizat special pentru noua ediţie a anuarului ZF Energie, Christina Verchere, CEO-ul OMV Petrom, vorbeşte despre strategia de dezvoltare a companiei în perioada în care investiţiile grupului ajung la un nivel istoric, odată cu lansarea proiectului Neptun Deep din Marea Neagră.

Vedem în ultimele luni o scădere puternică a preţului energiei şi gazului. Este ceva de durată? Cum poate afecta acest trend investiţiile?

„Preţurile mărfurilor pot fi foarte volatile, fiind influenţate de dinamica cererii şi ofertei, geopolitică, progrese tehnologice, politici guvernamentale etc. În ceea ce priveşte România, în ultimele luni, am intrat într-o iarnă blândă cu niveluri foarte ridicate de gaz în depozite, poziţie bună de aprovizionare cu gaze şi, de asemenea, disponibilitate bună a capacităţilor de generare de electricitate. Toate acestea au dus la scăderea preţurilor spot. Mergând mai departe, este dificil de prezis nivelul preţurilor, totuşi estimăm ca tendinţa descendentă pe care am observat-o la sfârşitul anului 2022 şi pe tot parcursul anului 2023 să continue şi în 2024. În ceea ce priveşte cererea de gaze şi energie electrică în România, ne aşteptăm ca aceasta să fie mai mare în 2024 faţă de anii precedenţi. Pentru următorii ani, vedem o cerere solidă pentru aceste produse, aceasta fiind baza strategiei şi investiţiilor noastre.“

Care sunt proiectele majore pe care le are OMV Petrom pe agendă anul acesta? Cu câţi MW în energie verde credeţi ca veţi termina anul?

„Conform Strategiei noastre 2030, noi, la OMV Petrom, suntem pe un parcurs de transformare şi, pentru a sprijini această transformare, am intrat în cea mai intensă perioadă de investiţii din istoria companiei. Pentru perioada următoare de 3 ani, am planificat investiţii medii anuale de aproximativ 8 miliarde lei. Este mai mult decât dublu faţă de media de 3,5 miliarde de lei pentru perioada 2017-2021, înainte de a lansa Strategia 2030. Anul trecut a fost unul decisiv în ceea ce priveşte execuţia strategiei. Neptun Deep a intrat în faza de dezvoltare şi am înregistrat progrese semnificative în construirea unui portofoliu de proiecte de energie regenerabilă. Anul acesta, continuăm să implementăm strategia noastră. La Neptun Deep ne concentrăm pe activităţile de autorizare şi începerea construcţiilor în pregătirea forării primei sonde în 2025. Aşteptăm prima producţie de gaz în 2027. În ceea ce priveşte sursele regenerabile de energie, ne aşteptăm să finalizam tranzacţiile de fuziuni şi achiziţii anunţate şi să începem treptat producţia. în ceea ce priveşte mobilitatea electrică, ambiţia noastră este de a multiplica de patru ori numărul de puncte de încărcare si sa ajungem la 1.000. Pe hidrogen verde am anunţat semnarea a două contracte de finanţare prin Planul Naţional de Recuperare şi Rezilienţă pentru a construi la rafinăria Petrobrazi două unităţi de producţie de hidrogen verde, cu o capacitate totală de 55 MW. Este un plan ambiţios şi foarte captivant, va fi un 2024 încărcat şi aşteptăm cu nerăbdare să dezvoltăm toate aceste proiecte.“

Anul trecut a fost primul în care la nivel de grup numărul de angajaţi a rămas relativ constant. Ţinând cont de multiplele proiecte pe care le aveţi în dezvoltare, dar şi de bugetul de investiţii record pentru următorii ani, este posibil să reluaţi recrutările?

„Există un flux constant de nou-veniţi şi persoane care se pensionează sau urmăresc oportunităţi în afara companiei, nu avem nicio ţintă în ceea ce priveşte numărul de angajaţi. Acesta depinde de nevoile afacerii. Cu toate acestea, contextul în schimbare, evoluţiile tehnologice şi noile domenii de activitate necesită forţă de muncă calificată şi noi abilităţi de conducere.“

„Prin urmare, avem o strategie de dezvoltare a oamenilor care acoperă domenii de la funcţional/tehnic, la afaceri, leadership, precum şi abilităţi personale. Digitalizarea joacă un rol important în călătoria noastră de dezvoltare. De asemenea, ne concentrăm pe dezvoltarea abilităţilor necesare cu liderii noştri, datorită factorului de multiplicare.“

Unde vedeţi oportunităţile de consum pentru gazul care va fi extras din Marea Neagră? Pentru OMV Petrom este interesantă dezvoltarea portofoliului în direcţia identificării de consumatori (achiziţia de companii de distribuţie şi furnizare a gazului, de exemplu) sau o investiţie comună cu Romgaz pe zona de chimie?

Neptun Deep are rezerve estimate la aproximativ 100 de miliarde de metri cubi care, odată produse, vor transforma România în cel mai mare producător de gaze din Uniunea Europeana. Anul trecut am luat decizia de investiţie, împreună cu partenerul nostru Romgaz, şi ne aşteptăm la prima producţie de gaze naturale în 2027. Vom investi împreună până la 4 miliarde de euro pentru dezvoltare, iar producţia va fi împărţită în mod egal. Totuşi, comercializarea gazelor se va face separat, fiecare dintre parteneri având propria strategie de comercializare a gazelor. Când vine vorba de cererea de gaze, va continua să reprezinte o pondere robustă în consumul de energie primară şi va începe să scadă în următorul deceniu. Odată cu scăderea producţiei actuale, în absenţa gazelor din Marea Neagră, importurile ar putea creşte la 50% până în 2030. UE rămâne un importator net de gaze cu un deficit din cauza scăderii puternice a producţiei locale şi a întreruperii furnizării de gaze ruseşti. Pentru noi, la OMV Petrom, România este o piaţă atractivă datorită proximităţii, totuşi, deoarece piaţa de gaze operează la scară europeană, explorăm activ toate opţiunile disponibile în Uniunea Europeană.

Până în 2030 care sunt cele mai mari provocări pentru România, dar şi pentru regiune pe calea tranziţiei energetice?

Procesul de tranziţie energetică a început cu ani în urmă, traiectoria lui nu mai poate fi dezbătută. Ritmul acestuia însă va depinde de dezvoltarea tehnologică, disponibilitatea finanţării, voinţa politică şi dorinţa clienţilor de a adopta noile tehnologii. Provocările vin cu oportunităţi, iar acest lucru este valabil şi pentru tranziţia energetică. Trecerea la un sistem energetic cu emisii scăzute de carbon implică implementarea pe scară largă a noilor tehnologii, modernizarea infrastructurii energetice actuale pentru a permite o pondere mai mare a surselor de energie regenerabilă şi integrarea acestora în reţea, precum şi o interconectare îmbunătăţită între statele UE. Pe lângă transformarea sectorului energetic, trebuie să luăm în considerare măsurile de utilizare a energiei în cel mai eficient mod. Banca Mondială a estimat că pentru perioada 2022– 2050 investiţiile necesare pentru ajustarea sistemului energetic, transporturilor şi clădirilor reprezintă 3% din PIB.

România se află într-o poziţie bună pentru a valorifica tranziţia energetică, datorită mixului său energetic divers şi a rezervelor de gaze naturale. În acest context, maximizarea utilizării finanţării UE va stimula creşterea şi va decarboniza ţara. La OMV Petrom avem un plan de investiţii foarte ambiţios de 11 miliarde de euro până în 2030 şi suntem hotărâţi să ne jucăm rolul în tranziţia energetică a ţării. Pentru a permite acest lucru, este important ca România să rămână competitivă din punct de vedere normativ şi fiscal, astfel încât investitorii precum noi să poată furniza energia de care avem nevoie pentru azi şi pentru mâine.

Cum poate arăta România din punct de vedere energetic la finalul anului 2030?

Evoluţiile sunt determinate de cerere şi vedem că oamenii doresc acces neîntrerupt la surse de energie cu emisii mai mici la preţuri accesibile. Tranziţia nu se va produce peste noapte, aşa că până în 2030 vom vedea în continuare o cerere solidă pentru combustibili tradiţionali, combinată cu o cerere în creştere pentru energie regenerabilă, precum şi pentru mobilitatea electrică. Gazele naturale vor continua să joace un rol semnificativ. Cu multiple oportunităţi de utilizare, de la încălzire şi generarea de electricitate până la mobilitate, gazele naturale reprezinta o soluţie de reducere a emisiilor de carbon ale României prin trecerea de la cărbune la gaze naturale şi de a sprijini ţara în atingerea obiectivelor de mediu.

Se aşteaptă ca sursele de energie regenerabilă, cum ar fi solară, eoliană şi hidro, să îşi continue creşterea rapidă. Progresele în tehnologie şi scăderea costurilor fac sursele regenerabile din ce în ce mai competitive.

Mixul de generare a energiei este de aşteptat să se schimbe, determinat de o scădere a utilizării cărbunelui şi de o creştere a capacităţilor eoliene, solare şi de biomasă. Gazele naturale vor fi importante în acest mix, jucând un rol critic în compensarea volatilităţii capacităţilor regenerabile. Această energie disponibilă ar putea fi folosită în continuare în lanţul valoric al hidrogenului, având în vedere că estimăm că cererea de hidrogen va creşte semnificativ în România, mai ales în următorul deceniu, hidrogenul jucând rolul de pilon cheie al decarbonizării industriei. Eficienţa energetică merită, de asemenea, o atenţie continuă şi aici România are un potenţial mare care ar putea duce la moduri mai sustenabile de utilizare a energiei. în general, până în 2030, peisajul energetic din România ar trebui să fie mai sustenabil, mai curat, mai rezilient şi mai susţinut de inovaţie. Atingerea acestor obiective va necesita eforturi concertate din partea factorilor de decizie, a părţilor interesate din industrie şi a societăţii în ansamblu.

May 20, 2024
Tendinţe. Ce soluţie a găsit dm drogerie markt în vremuri de inflaţie: în dreptul fiecărui produs, la raft, apare nu doar preţul, ci şi momentul ultimei scumpiri

♦ „Nemajorat din 27 decembrie 2023“ apare în dreptul unui plic cu mâncare pentru pisici ♦ Pe aceeaşi etichetă sunt trecute numele produsului, gramajul, preţul per unitate şi cel per kilogram.

Într-o perioadă în care românii sunt tot mai atenţi la modul în care îşi cheltuie bani, pe fondul unei inflaţii ridicate care le-a mâncat din puterea de cumpărare, retailerul dm drogerie markt a decis să marcheze la raft, în dreptul fiecărui produs, când a avut loc ultima scumpire.

Începând cu 2022, preţurile au crescut la toate sau aproape toate bunurile de larg consum, unele articole suferind dublări sau chiar triplări de preţ, iar asta într-o perioadă în care salariile nu au avut aceeaşi viteză de reacţie.

Astfel, în ultimii doi ani, dar mai ales în a doua jumătate din 2022 şi în 2023, producătorii şi retailerii au declarat că au trebuit să facă faţă unor modificări de preţuri pe bandă rulantă, unii vorbind chiar de scumpiri săptămânale ori lunare. În acest context, românii au fost cei care, în final, au trebuit să scoată tot mai mulţi bani din buzunar.

De multe ori, preţurile s-au schimbat atât de des sau de mult încât a devenit dificil pentru oameni să ţină minte ce şi cât costa anterior.

În aceste condiţii, lanţul german de drogherii dm drogerie markt a decis să marcheze la raft acest lucru. „Nemajorat din 27 decembrie 2023“ apare în dreptul unui plic cu mâncare pentru pisici. Pe aceeaşi etichetă sunt trecute numele produsului, gramajul, preţul per unitate şi cel per kilogram.

Similar, în dreptul unui gel de duş pentru copii apare că preţul e neschimbat din 27 februarie 2024, pe când la o cremă de faţă ultima scumpire datează din 28 decembrie 2022. Pezenţa la raft a unor informaţii privind cele mai recente scumpiri îi poate ajuta pe oameni să decidă ce cumpără şi îi poate ajuta să urmărească mai uşor ceea ce fac actorii din industriile de FMCG şi retail.

Magazinele dm drogerie markt vând, în special, bunuri de larg consum nealimentare, adică produse cosmetice, de îngrijire personală şi a locuinţei.

Datele de la Institutul Naţional de Statistică arată că în aprilie 2024 (cele mai recente date), inflaţia totală (bunuri şi servicii) a fost de 5,9%, cu deflaţie la unele alimente şi inflaţie la majoritatea celorlalte produse. La articole de igienă şi cosmetice se înregistrează una dintre cele mai mari inflaţii, 13,17% (aprilie 2024 vs aprilie 2023). La detergenţi ea urcă la 25,64%, în timp ce la articole de menaj e 6,3%.

Dm drogerie markt a încheiat anul financiar 2022-2023 (1 octombrie – 30 septembrie) cu o cifră de afaceri de peste 1,3 miliarde de lei, în creştere cu 58% faţă de anul precedent, potrivit reprezentanţilor companiei. La 30 septembrie 2023, retailerul avea aproape 140 de magazine în România.

May 20, 2024
Piaţa asigurărilor după un deceniu. Asigurările generale, de viaţă şi Casco s-au dublat, RCA-ul s-a triplat, asigurările de sănătate au crescut de peste 10 ori, iar cele property au crescut cu 75% în 10 ani. Care este trendul la care ne aşteptăm în viitor?

Piaţa asigurărilor a crescut substanţial în ultimul deceniu, ajungând la un nivel mai mult decât dublu, în timp ce principalele segmente de asigurări au cunoscut fie evoluţii similare cu cea de la nivelul întregii pieţe, fie triplări sau chiar creşteri de 10 ori, ca în cazul asigurărilor de sănătate. Pe de altă parte, există şi segmente care au avut un ritm mai lent faţă de restul segmentelor, precum asigurările property, dar şi acestea au făcut un salt semnificativ de 75% în ultimii 10 ani.

♦ Pe total, piaţa asigurărilor a depăşit borna de 18 mld. lei la final de 2023, adică mai mult decât dublul subscrierilor de acum un deceniu ♦ Pe acelaşi trend au mers şi principalele linii de business ale asigurătorilor, respectiv asigurările generale, de viaţă, Casco, în timp ce alte segmente s-au triplat sau au avut evoluţii spectaculoase, precum asigurările de sănătate.

Piaţa asigurărilor a crescut substanţial în ultimul deceniu, ajungând la un nivel mai mult decât dublu, în timp ce principalele segmente de asigurări au cunoscut fie evoluţii similare cu cea de la nivelul întregii pieţe, fie triplări sau chiar creşteri de 10 ori, ca în cazul asigurărilor de sănătate. Pe de altă parte, există şi segmente care au avut un ritm mai lent faţă de restul segmentelor, precum asigurările property, dar şi acestea au făcut un salt semnificativ de 75% în ultimii 10 ani.

În ceea ce priveşte întreaga piaţă a asigurărilor, până în anul 2021, evoluţia primelor brute subscrise a fost una destul de lentă, cu suişuri şi coborâşuri. Pragul de 10 mld. lei a fost spart în anul 2018, cu o creştere de 4,5%, în timp ce până atunci, în perioada 2013-2018, piaţa a consemnat chiar şi o scădere uşoară de 0,3%. Mergând înainte pe scara evoluţiei, se observă cum anul 2019 a însemnat un pas puţin mai accentuat spre pragul de un volum al subscrierilor de 11 mld. lei, urmând ca apoi în 2020, la momentul pandemiei de COVD-19, piaţa să aibă un avans de doar 4,6%. Pe de altă parte, aşteptările erau chiar de scădere având în vedere perioada de inactivitate pe toate zonele economiei în perioada pandemică. Cu toate acestea industria de asigurări a fost rezilientă, făcând chiar un salt uşor către un volum al subscrierilor de peste 11,5 mld. lei. Odată cu prăbuşirea City Insurance – care deşi nu a fost primul şi singurul caz al unei companii de asigurări care intră în faliment, a fost cu siguranţă unul răsunător-, piaţa a explodat, atât în ceea ce priveşte preţul poliţelor RCA, segment preferat al falimentarei City, cât şi la nivelul întregii pieţe, consemnându-se un avans semnificativ de 24%, până la peste 14 mld. lei.

Influenţa pe care City Insurance o avea asupra întregii pieţe se poate observa începând cu anul 2021, mai ales că RCA-ul reprezintă proape 50% din piaţa asigurărilor din România, însemnând că orice mişcare semnificativă poate avea un impact răsunător.

ZF organizează astăzi împreună cu Omniasig, în Timişoara conferinţa cu tema Asigurările, instrument de protecţie, dar şi de dezvoltare economică. Situaţia pieţei asigurărilor din regiunea Banat.

Dovada acestui aspect vine şi dacă ne uităm punctual la zona asigurărilor RCA în ultimul deceniu. De unde în 2013 punctul de pornire al volumului de prime brute subscrise RCA este de 2,46 mld. lei, finalul anului 2023 depăşeşte pragul de 9 mld. lei, ceea ce înseamnă că asigurările RCA au crescut de aproape 4 ori în ultimii 10 ani. Deşi, comparativ cu asigurările de sănătate care au crescut de peste 10 ori în ultimul deceniu, evoluţia nu pare mai semnificativă, volumul mare al subscrierilor face diferenţa.

Astfel, pe zona asigurărilor de sănătate, subscrierile, în ciuda unui ritm de creştere colosal de-a lungul timpului, au rămas la un nivel încă sub 1 mld. lei, în timp ce pe zona asigurărilor RCA încă din 2023 vorbim de subscrieri de peste 2 mld. lei. Pe de altă parte, chiar dacă volumul este mai mare pe zona asigurărilor RCA decât pe zona asigurărilor de sănătate, există o diferenţă clară între cele două, un tip de asigurare este obligatoriu, celălalt este facultativ. Prin urmare, faptul că un anumit segment de asigurare facultativă a putut să crească de peste 10 ori în ultimul deceniu, acest lucru vine la pachet cu mai multe semnale referitoare la piaţă, economie, educaţia populaţiei, a companiilor şi a maturizării atât individual, cât şi în linie cu trendul european, global.

În ciuda acestui aspect pozitiv, în partea celalaltă avem problemele care au devenit şi devin tot mai accentuate din zona RCA. De-a lungul timpului asigurătorii şi diferiţi specialişti din piaţa asigurărilor au semnalat faptul că există o dependenţă de acest segment RCA care este toxică, iar deviza a fost întotdeauna o orientare către zona asigurărilor facultative. Cea mai bună măsurare a gradului de asigurare, a educaţiei şi a trendului privind asigurările este prin creşterea numărului de contracte noi de asigurări facultative. Acest lucru ar însemna că populaţia începe să conştientizeze importanţa asigurărilor şi încep să includă protecţiile financiare oferite de asigurători în categoria nevoilor.

Din perspectiva asigurărilor generale, această zonă include şi zona asigurărilor RCA, fapt pentru care evoluţia este una aproape la fel de spectaculoasă ca cea din zona RCA.

Astfel, în ultimul deceniu asigurările generale au ajuns la 15,2 mld. lei, însemnând mai mult de o dublare a volumului subscrierilor în ultimii 10 ani. În schimb, asigurările de viaţă, în ciuda unei dublări a subscrierilor în ultimul deceniu, a fost mereu segmentul care a dat semne de stagnare în ultimii ani. Această creştere a subscrierilor cu peste 12% în 2023, faţă de anul precedent, dar şi creşterea semnificativă din 2021, au propulsat un pic piaţa spre borna de 3 mld. lei. Pe de altă parte, odată cu evoluţia semnificativă a întregii pieţe, ponderea asigurărilor de viaţă a înregistrat o scădere de-a lungul ultimilor trei ani de la circa 21%, la 17%.

Din punctul de vedere al asigurărilor Casco, poliţele facultative care de regulă completează poliţele RCA, acestea au înregistrat o dublare a subscrierilor în ultimii 10 ani. Având în vedere că piaţa asigurărilor este dominată de asigurările auto, aşteptarea ar fi fost ca şi segmentul Casco să prindă o tracţiune mai pronunţată. În schimb, evoluţia a fost una relativ lentă, exceptând ultimii trei ani, moment în care şi preţul poliţelor a început să crească. Prin urmare, abia în următorii ani, după ce piaţa se va stabiliza având în vedere că în prezent asigurătorii se confruntă şi cu o formă de plafonare, vom putea vedea avansul real şi evoluţia corectă a pieţei, pe toate palierele.

În ceea ce priveşte ultimul segment al asigurărilor analizat, asigurările Property, creşterea din ultimii 10 ani a fost de 75%, cel mai redus dintre liniile de business analizate şi raportat şi la evoluţia întregii pieţe. Astfel, asigurările property au depăşit pragul de 1,7 mld. lei în 2023, dar, în acelaşi timp, de-a lungul anilor segmentul asigurărilor property a cunoscut şi scăderi a volumului ede prime brute subscrise, iar nivelul primelor subscrise a răma ssub 2 mld. lei, abia în 2017 ajungând la peste 1 mld. lei subscrieri, după ce trei ani a stat chiar sub un volum al primelor subscrise de 1 mld. lei.

În perioada 17-18-19 iunie va fi ZF Bankers Summit 24, cea de-a treia zi fiind dedicată pieţei asigurărilor.

May 20, 2024