BusinessMagazin

Blog

  • Germania s-a răzgândit în privinţa interzicerii maşinilor pe combustie: “Piaţa ar trebui să decidă ce doresc consumatorii, nu politicienii”

    În loc să interzică vânzarea maşinilor cu motoare pe combustie începând din 2035, Uniunea Europeană ar trebui să lase piaţa să decidă între vehiculele electrice şi vehiculele alimentate cu biocombustibili sau combustibili sintetici, a declarat ministrul german de Finanţe, Christian Lindner.

    “Nu există doar e-mobilitate, care este fascinantă, există şi alternative“, a declarat Lindner într-un interviu acordat ziarului german Augsburger Allgemeine.

    “Piaţa ar trebui apoi să decidă ce este economic şi ce doresc consumatorii, nu politicienii şi funcţionarii publici“, a adăugat liderul liberalilor germani, potrivit Politico.

    Anul trecut, UE a finalizat un proiect de lege care prevede interzicerea vânzării de maşini şi camionete noi pe motorină sau benzină din 2035.

    Germania a depus un efort de ultim moment pentru a bloca legea, ajungându-se la un compromis care a permis o soluţie alternativă pentru carburanţi sintetici, o alternativă mai ecologică la benzină.

    “Am reuşit să ne asigurăm că va exista o excepţie de la interzicerea motoarelor pe combustie în 2035 dacă vehiculele sunt alimentate cu combustibili sintetici”, a declarat Lindner.

    “Dar ar trebui să mergem mai departe şi să ne concentrăm asupra deschiderii tehnologice în general (…) combustibilii lichizi sintetici şi biocombustibilii sunt, de asemenea, o modalitate de a obţine un climat prietenos”, a adăugat ministrul de Finanţe.

    Lindner a menţionat, de asemenea, un proiect de lege privind normele fiscale germane care ar permite ca ceea ce el a numit “combustibilii prietenoşi cu mediul” să fie impozitaţi în acelaşi mod ca şi mobilitatea electrică, lucru care, în opinia sa, ar “trimite un semnal industriei că guvernul federal este serios în ceea ce priveşte libertatea tehnologică”.

  • Fraudă cu fonduri europene: Finanţări obţinute pentru familii de albine cumpărate fictiv

    Potrivit unui comunicat al DNA, procurorii din cadrul Serviciului teritorial Piteşti au dispus trimiterea în judecată a 21 inculpaţi, în sarcina cărora a fost reţinută săvârşirea unor infracţiuni de folosire sau prezentare cu rea-credinţă de documente ori declaraţii false, inexacte sau incomplete, dacă fapta are ca rezultat obţinerea pe nedrept de fonduri europene, şi fals în înscrisuri sub semnătură privată, forma participaţiei penale fiind autoratul şi complicitatea.

    Conform rechizitoriului, în cursul anului 2020, unul dintre inculpaţi ar fi favorizat obţinerea fără drept de către mai multe persoane, printre care şi ceilalţi 20 de inculpaţi cercetaţi în cauză, a sprijinului financiar oferit de APIA în cadrul unui program naţional apicol. Prejudiciul creat instituţiei ajunge la 470.944 lei.

    Concret, inculpatul ar fi pus la dispoziţia persoanelor respective un număr de 226 de facturi, chitanţe, bonuri, prin care ar fi atestat în mod nereal faptul că le-ar fi vândut acestora mai multe familii de albine şi mătci. Ulterior, persoanele respective ar fi depus acele documente la APIA în vederea obţinerii fondurilor nerambursabile.

    În schimbul ajutorului acordat, inculpatul ar fi primit de la beneficiarii programului diverse sume de bani după obţinea finanţării.

    „De asemenea, în momentul efectuării controalelor de către lucrătorii A.P.I.A., inculpatul ar fi pus la dispoziţia persoanelor respective proprii stupi cu albine, pe care i-ar fi inscripţionat cu numerele stupinelor beneficiarilor pentru a crea aparenţa că acestea ar fi fost achiziţionate în mod real”, arată procurorii.

    În cauză au fost dispuse măsuri asigurătorii.

    Dosarul a fost trimis spre judecare la Tribunalul Vâlcea.

    Anterior, în cauză, procurorii anticorupţie au încheiat acorduri de recunoaştere a vinovăţiei cu cinci inculpaţi în sarcina cărora s-a reţinut săvârşirea unor infracţiuni de folosire sau prezentare cu rea-credinţă de documente ori declaraţii false, inexacte sau incomplete, dacă fapta are ca rezultat obţinerea pe nedrept de fonduri europene.

  • Algebra nu mai e rasistă. San Francisco revine la predarea algebrei în gimnaziu după 10 ani

    În 2014, San Francisco a eliminat algebra din programa clasei a 8-a, considerând-o discriminatorie pentru elevii de culoare şi hispanici.

    Măsura a fost luată în speranţa de a crea un sistem educaţional mai echitabil, dar a avut un efect contrar: elevii provenind din medii defavorizate au fost cei mai afectaţi, fiind lipsiţi de şansa de a învăţa algebra la un nivel mai profund, relatează Il Messaggero.

    Programul “Algebra pentru toţi”, care a înlocuit cursurile de algebră diferenţiate, s-a dovedit un eşec. Elevii cu performanţe slabe au fost nevoiţi să repete materia, pierzând timp preţios şi rămânând în urmă.

    Mai mult, lipsa algebrei din gimnaziu a dus la o scădere semnificativă a numărului de elevi din rândul minorităţilor care se înscriau la cursul de algebră 1 în primul an de liceu, limitându-le şansele de a urma o carieră în domenii STEM (ştiinţă, tehnologie, inginerie şi matematică).

    San Francisco nu este singurul oraş care se confruntă cu această problemă. La nivel naţional, există o dezbatere aprinsă cu privire la momentul optim pentru introducerea algebrei în programa şcolară.

    San Francisco are acum trei ani la dispoziţie pentru a găsi o modalitate de a introduce cursul de algebră în clasa a 8-a într-un mod care să fie benefic pentru toţi elevii, indiferent de rasă sau origine socială.

  • Sondaj: Şapte din 10 români spun că este mai puţin stresant să acceseze un credit 100% online decât unul tradiţional, iar 43% dintre români se simt anxioşi când îşi dau seama că au nevoie de un împrumut

    Şapte din 10 români consideră că este mai puţin stresant să acceseze un credit 100% online decât unul tradiţional, principalul motiv fiind transparenţa condiţiilor şi a costurilor asociate, dar şi faptul că procesul de aprobare şi acordare este rapid, arată un sondaj iVOX realizat pe un eşantion de 1.044 de respondenţi, la comanda Provident.

    Totodată, 43% dintre români se simt anxioşi şi stresaţi atunci când îşi dau seama că au nevoie de un împrumut.

    La polul opus, 37% dintre respondenţi susţin că se simt optimişti cu privire la faptul că  pot accesa o soluţie financiară pentru a-şi rezolva o problemă.  

    „Situaţiile neprevăzute pot reprezenta o sursă de stres, iar gestionarea eficientă a resurselor financiare este esenţială pentru a naviga printre provocările de zi de zi. În contextul în care multe dintre activităţile pe care le desfăşurăm s-au mutat în mediul online, oamenii simt că soluţiile digitale răspund mai bine nevoilor lor”, a declarat Florin Bâlcan, Director General Provident Financial România.

    Acelaşi sondaj arată şi că investiţiile în educaţie şi locuinţă sunt văzute ca principalele oportunităţi oferite de accesarea unui credit (30% dintre respondenţi), pe lângă evidentul avantaj al accesului la fonduri suplimentare, beneficiu indicat de 68% dintre români.

    Atunci când sunt în situaţia de a lua un credit, pentru români cea mai mare sursă de îngrijorare este reprezentată de rata dobânzii (59% dintre respondenţi). De asemenea, oamenii sunt stresaţi şi de faptul că trebuie să justifice veniturile pe care le au, iar cei care s-au retras din activitate simt că statutul de pensionar este o sursă de stres.

    O treime dintre respondenţi spun că cel mai mare efort pe care îl depun când iau un credit este să evalueze dacă îl pot rambursa fără să fie un efort ieşit din comun, iar un sfert dintre respondenţi sunt de părere că o altă sursă de presiune este reprezentată de timpul pe care trebuie să îl aloce pentru a se deplasa pentru semnarea documentelor.

    Dacă ar fi în situaţia de a alege între un credit acordat 100% online şi unul oferit după o discuţie cu un consultant, aproape jumătate (49,52%) ar prefera soluţia digitalizată.

    Provident a anuntat că lansează primul credit 100% online, procesul fiind rapid, de circa 30 de minute. Primul pas este reprezentat de verificarea identităţii clientului pe baza documentelor furnizate şi cu ajutorul camerei video a smartphone-ului. Urmează etapa de verificare a veniturilor, prin interogarea bazei de date ANAF (proces 100% automatizat). Apoi, dacă în urma verificării rezultă faptul că aplicantul este eligibil, acesta primeşte contractul pentru a-l studia şi ulterior pentru a-l semna digital. Fondurile sunt transferate pe un card de debit, iar plata ratelor are loc tot online, prin virament bancar. 

     

  • Chimcomplex Borzeşti scade indemnizaţiile membrilor Consiliului de Administraţie şi ale directorilor şi anuntă că nu va acorda dividende în 2024. Ştefan Vuza, Preşedinte Chimcomplex: Este esenţial să gestionăm eficient resursele şi să ne aliniem strategia cu realităţile economice

    Producătorul şi furnizorul de substanţe chimice Chimcomplex Borzeşti (simbol bursier CRC), care detine două platforme industriale, la Oneşti şi Râmnicu Vâlcea a anuntat la bursă aprobarea “Planului de Măsuri de Precauţie şi Dezvoltare Accelerată” pentru anul 2024, care include reducerea indemnizatiilor administratorilor şi directorilor, neacordarea de dividende şi accelerării productiei pe directia chimiei verzi.

    Planul este un răspuns la evoluţiile nefavorabile şi imprevizibile ale mediului de afaceri generate de conflictele militare şi crizele multiple la nivel global, care au culminat cu dificultatea contractării materiilor prime esenţiale pentru Chimcomplex, dar şi cu menţinerea ridicată a preţurilor la gaze naturale, energie electrică, propilenă precum şi la prognozele economice care indică menţinerea trendului negativ şi în perioada următoare, se arată în raportul companiei.

    “Aşa este corect să se întâmple în orice companie privată: când avem profit să împărţim, iar când acesta este în scădere să ne modelăm după noua realitate, chiar dacă mă afectează şi pe mine personal. Suntem conştienţi de responsabilitatea noastră faţă de angajaţi şi acţionari, şi ne adaptăm în mod proactiv la schimbările din mediul de afaceri. Este esenţial să gestionăm eficient resursele şi să ne aliniem strategia cu realităţile economice. Prognoza pentru 2024 în varianta realistă indică o uşoară îmbunătăţire, proiecţie care poate fi însă inversată de efectele crizei care încă nu a trecut, de aceea adoptăm o politică de precauţie” a declarat Ştefan Vuza, Preşedinte Chimcomplex.

    Indemnizaţiile administratorilor acordate în 2023 au fost reduse cu 71% faţă de 2022 şi vor continua să se reducă şi în 2024 cu încă 10%.  Salariile celorlalţi angajaţi nu vor fi afectate.

     De asemenea, Consiliul de Administratie al companiei a decis reducerea numărului de administratori de la 7 membri la 5 membri, propunere care va fi supusă aprobării actionarilor în vederea modificării actului constitutiv.

    Numărul de directori la nivel de grup se va reduce cu 11 posturi prin comasări, printre care se numără Director Financiar Adjunct, Director Tehnic Dezvoltare Adjunct, Director General Adjunct, Director Operaţiuni Vâlcea, Director Comercial Adjunct, Director Producţie Adjunct, 3 Directori de Divizie, 2 Directori de Departamente.

    În 2023, Chimcomplex a înregistrat venituri de 1,36 miliarde de lei, în scădere cu 43% faţă de anul precedent, şi un profit net de 75 de milioane, de la 266 de milioane de lei în 2022.

    Controlată în proporţie de 85% de CRC Alchemy, urmat de statul român prin Autoritatea pentru Administrarea Activelor Statului (9%), societatea este evaluată la 4,7 miliarde de lei, potrivit BVB. Acţiunile CRC se tranzacţionează în scădere cu 14,4% în ultimele 12 luni, pe o lichiditate de 31,5 milioane de lei.

     

    În acelaşi timp, GreenComplex va accelera activităţile de producţie în domeniul chimiei verzi şi reciclării chimice, iar Chimcomplex lansează un studiu de fezabilitate pentru primul combinat de bio-chimie din România, cu activităţi de producţie la Iaşi şi de cercetare la Bucureşti şi Buzău.

    Tot în şedinta din 10 aprilie, Consiliul de Administratie l-a numit pe Steve Hunt, cetăţean britanic, în funcţia de director general al companiei, cu mandat de patru ani, şi pe Adrian Teotoc în functia de director financiar, pe un mandat tot de patru ani, care va începe pe 1 iunie.

     

  • Povestea fabuloasă a discretului antreprenor român care are un business de 1,8 mld. lei. A pornit cu patru angajaţi, iar acum are una dintre cele mai mari 20 afaceri din ţară, despre care puţini ştiu

    Antreprenorul Mihai Staicu, o prezenţă discretă în mediul de afaceri autoh­ton, a fondat în 1994 AD Auto Total, un business care se ocupă de distribuţia de piese auto şi care în prezent a ajuns la afaceri de 1,8 miliarde de lei.

    ♦ Businessul autohton are prezenţă în Republica Moldova, unde are un hub şi trei filiale, dar şi în Ungaria, unde operează un depozit central şi două filiale ♦ Planurile antreprenorului sunt de a ataca şi alte pieţe din Europa, iar Bulgaria se află pe lista scurtă.

    Antreprenorul Mihai Staicu, o prezenţă discretă în mediul de afaceri autoh­ton, a fondat în 1994 AD Auto Total, un business care se ocupă de distribuţia de piese auto şi care în prezent a ajuns la afaceri de 1,8 miliarde de lei.

    Astăzi, la trei decenii de la începuturi, AD Auto Total se află printre cele mai mari 20 de companii antreprenoriale de pe plan local după cifra de afaceri.

    Firma a pornit la drum în 1994 cu o echipă de doar patru angajaţi, iar doi ani mai târziu a deschis primul depozit şi a început să livreze în Bucureşti. Astăzi, sunt peste 1.600 de oameni în acest business care are prezenţă regio­nală şi care caută să se extindă în continuare.

    După terminarea facul­tă­ţii, Mihai Staicu s-a ocupat de diferite afaceri, printre care şi vânzarea maşinilor. Înainte de a porni distribuţia de piese auto, antreprenorul a adus maşini din Ger­ma­nia pentru a le vinde pe piaţa locală. Afacerea ac­tuală, busi­nessul de distri­buţie a pieselor auto, a în­ceput-o dintr-o întâmplare.

    „Acum, avem în porto­foliu cam tot ce este nevoie pentru o maşină. Când ne-am apucat de businessul ăsta, am pornit la drum cu un singur produs, iar asta dintr-o eroare. Nu ştiam despre ce e vorba în afa­cerea asta, însă mi-a plăcut foarte mult cu­tia, respectiv ambalajul acelui produs“, spu­ne Mihai Staicu, prezent în cadrul emisiunii ZF 15 minute cu un antre­prenor, un proiect Ziarul Fi­nanciar şi Alpha Bank. Este pentru prima dată când Mihai Staicu oferă un interviu presei locale.

    Compania AD Auto Total a cres­cut constant de-a lungul anilor. Deşi este un business stabil, care oferă produse de nece­sitate, administrarea lui nu este una uşoară, spune fondatorul. Antreprenorul recunoaş­te că este un business dificil, care are nevoie de stocuri mari şi de un management al stocurilor foarte bun. AD Auto Total are stocuri de circa 120 milioane de euro.

    Astăzi, firma are două depozite cen­tra­le, un hub şi două filiale în Bucureşti, cărora li se adaugă 10 huburi regionale în Craiova, Sibiu, Iaşi, Cluj, Timişoara, Bacău, Mureş, Galaţi, Suceava şi Constanţa şi 73 de filiale în ţară. De asemenea, businessul are pre­zenţă în Republica Moldova, unde are un hub şi trei filiale, şi în Ungaria, unde operează un depozit central şi două filiale.

    Antreprenorul îşi doreşte să crească prezenţa businessului în Europa şi plănu­ieşte extinderea în alte pieţe. Mihai Staicu spune că pe lista scurtă se află Bulgaria, însă nu ştie exact când va face acest pas.

    „O să facem paşi şi către alte pieţe, avem acum în plan Bulgaria, dar suntem destul de atenţi la ce se întâmplă în Europa. Urmează o perioadă de consolidare a aces­tei industrii. Spre deosebire de America, unde sunt cinci-şase firme mari şi restul nu prea există, în Europa, piaţa este extrem de fragmentată şi se va consolida în perioada următoare“, adaugă el. AD Auto Total nu este doar unul dintre cei mai mari dis­tri­bui­tori de piese auto, ci şi una dintre cele mai mari afaceri antreprenoriale din România după cifra de afaceri. Compania lucrează doar business to business, astfel că produ­sele sale ajung exclusiv la revânzători.

    „Persoanele fizice nu pot cumpăra direct de la noi. Avem un număr limitat de clienţi, sunt undeva la 30.000-35.000 de revânzători. Cam aceasta este piaţa acum, însă vedem o creştere. România are un potenţial foarte mare, suntem probabil ultimii din Europa, chiar şi Bulgaria are mai multe maşini pe cap de locuitor decât noi“, spune Mihai Staicu. România are sub 400 de maşini la 1.000 de locuitori, conform Asociaţiei Constructorilor Europeni de Automobile. Polonia are 684, iar Ungaria 413. Datele pentru Bulgaria nu sunt disponibile la aceeaşi sursă.

    Piaţa distribuitorilor de piese auto de pe plan local este foarte fragmentată, adaugă antreprenorul, motiv pentru care compania are în plan extinderea şi consolidarea pentru a deveni astfel un jucător important şi pe plan european.

    „Ne interesează să achiziţionăm alte companii. Dacă te dezvolţi prin forţe proprii, durează mai mult. E mai sigur, dar nu ştiu dacă mai avem timp de aşteptat pentru că se consolidează jucătorii şi în Europa. Trebuie să fim pregătiţi pentru lupta cu cei mari“, adaugă el.

    Mihai Staicu afirmă că, la rândul său, a primit propuneri pentru a vinde compania, însă nu este interesat de a face un exit din business.

    România are unul dintre cele mai vechi parcuri auto din Europa. De asemenea, mainile second hand sunt preferate de români în detrimentul autovehiculelor noi. Deşi maşinile vechi au nevoie de mai multe reparaţii şi piese noi, Mihai Staicu spune că pentru businessul său este mai rentabil ca parcul auto din România să fie mai nou.

    „Pentru afacerea noastră este mai bine ca maşinile să fie mai noi. Dacă ele sunt foarte vechi, preţul uneia este, probabil, mai mic decât preţul a patru amortizoare astfel, acei oameni care le deţin nu îşi vor mai cumpăra piese sau alte soluţii. Noi lucrăm cam în zona aceasta de 2-10 ani vechime a maşinii.“

    În 2022, ultimul an pentru care există date publice, AD Auto Total a avut venituri de 1,8 miliarde lei şi un profit net de 100 milioane lei. Rezultatele financiare au fost obţinute cu ajutorul a peste 1.600 de angajaţi, potrivit datelor Ministerului de Finanţe.

    Antreprenorul se aşteaptă ca anul 2024 să fie unul bun, ceea ce ar însemna o creştere pentru businessul său.

     

     

  • ANAF scoate tunurile grele: Încep controalele masive la persoanele fizice. Cine sunt cei vizaţi de aceste controale

    Agenţia Naţională de Administrare Fiscală derulează, la nivel naţional, începând cu luna martie a.c., un program de conformare referitor la veniturile realizate de persoanele fizice care prestează activităţi de înfrumuseţare/întreţinere corporală, continuând astfel iniţiativa, demarată în 2022, de a sprijini contribuabilii din acest domeniu în vederea îndeplinirii obligaţiilor fiscale ce le revin (înregistrare, declarare, plată), conform celui mai recent comunicat al instituţiei.

    Programul de conformare îşi propune să crească gradul de informare a contribuabililor care realizează sau care vor realiza venituri din activităţi de înfrumuseţare şi întreţinere corporală. O informare adecvată va conduce la creşterea nivelului de conştientizare a obligaţiilor fiscale ce derivă din obţinerea unor astfel de venituri şi va reduce riscul penalizărilor/amenzilor în cazul unor controale sau inspecţii fiscale.

    Grupurile ţintă ale acestui program de conformare sunt, pe de-o parte, persoane fizice care obţin venituri din acest gen de activităţi (PFA, ÎI, ÎF, persoane care au absolvit cursurile unor şcoli de profil, alte persoane fizice identificate din surse deschise) şi, pe de altă parte, angajatori care activează în domeniu, furnizori de formare profesională etc.

    Ca şi în anii trecuţi, ANAF va publica materiale informative privind impozitarea veniturilor realizate de persoanele fizice din prestarea de servicii în industria de înfrumuseţare şi va organiza seminarii web cu tema ”Completarea şi depunerea Declaraţiei Unice (Formular 212)”.

    Pentru a beneficia de asistenţă în domeniul fiscal şi pentru a-şi îndeplini obligaţiile fiscale corect şi la timp, contribuabilii pot contacta Call-Center-ul Agenţiei Naţionale de Administrare Fiscală, la nr. 031.403.91.60.

     

  • Rata anuală a inflatiei a coborât în martie la 6,6%. Alimentele s-au scumpit în medie cu 2,8%, dar preturile medicamentelor şi ale detergentilor s-au majorat cu 23-24%

    Rata anuală a inflatiei a coborât în martie la 6,6%, fată de 7,2% în februarie şi 7,4% în ianuarie, în conditiile în care serviciile s-au scumpit cu 10,2% fată de martie 2023, alimentele cu 2,8%, iar mărfurile nealimentare cu 8%, potrivit datelor INS.

    Comparativ cu luna februarie, în martie preturile de consum au avut o creştere medie de 0,4%.

    Rata inflaţiei de la începutul anului (martie 2024 comparativ cu decembrie 2023) a fost 2,4%.

    Dintre alimente, cele mai mari mari creşteri de pret an la an au fost înregistrate la conserve de fructe (12%), carne de vită şi bere (10%), peşte (8%), vin (8%), fructe (7%), cacao şi cafea (8% ).

    La polul opus, cele mai mari scăderi de pret fată de martie 2023 au fost la făină şi mălai (30%), ulei (25%), unt (13%).

    La capitolul mărfuri nealimentare, pretul detergentilor a crescut cel mai mult fată de anul trecut, cu 24%, urmati de medicamente (23%), articole de igienă şi cosmetice (13%) , cărti, ziare şi reviste (12%) şi încăltăminte (10%).

    În ceea ce priveşte serviciile, poşta s-a scumpit cu 27%, serviciile de apă, canal şi salubritate cu 16%, îngrijirea medicală cu 13%, iar biletele de avion cu 12%.

    Rata medie a modificării preţurilor de consum în ultimele 12 luni (aprilie 2023 – martie 2024) faţă de precedentele 12 luni (aprilie 2022 – martie 2023) a fost 8,5%.

    Calculată pe baza indicelui armonizat al preţurilor de consum (IAPC), rata anuală a inflatiei a fost în martie de 6,7%. Comparativ cu luna februarie, preturile au crescut în martie 2024 cu 0,45%. Rata medie a modificării preţurilor de consum în ultimele 12 luni (aprilie 2023 – martie 2024) faţă de precedentele 12 luni (aprilie 2022 – martie 2023) determinată pe baza IAPC a fost 8,3%.

     

  • Demn de scenariul unui film hollywoodian. De la oier la primar al Timişoarei şi director la Malaxa

    Stan Vidrighin, născut într-o modestă familie de oieri din Răşinari, a avut un parcurs de viaţă fascinant, demn de scenariul unui film hollywoodian. A reuşit să se ridice de la condiţia modestă şi să devină primul primar român al Timişoarei şi director la Malaxa.

    Aflat la doar câţiva kilometri de Sibiu, la poalele Cindrelului, satul Răşinari nu a dat României doar oameni înzestraţi cu harul scrierii, pe Octavian Goga şi Emil Cioran, ci şi un inginer de excepţie. El a fost cel care a modernizat alimentarea cu apă şi canalizarea din Timişoara, a devenit întâiul primar român al acestui oraş, pentru ca, odată ajuns în Bucureşti, să ocupe, pe rând, postul de director general al Poştei Române, al companiei Căilor Ferate Române şi al Fabricii „Malaxa”, notează Consiliul Judeţean Sibiu.

    Povestea demnă de scenariul unui film hollywoodian a fost consemnată de un jurist din Sibiu, pasionat de istorie, fost absolvent al Colegiului „Gheorghe Lazăr”, care l-a descoperit pe Stan Vidrighin din greşeală: „Lucram la o monografie legată de colegiul „Lazăr” şi am observat că în cataloage figura un anume Stan Vidrighin cu o situaţie excepţională la învăţătură. Am decis să cercetez şi am aflat o poveste extraordinară”, spune Cosmin Crăciun – Cruciat, cel care, recent, a publicat lucrarea „Pe urmele inginerului răşinărean Stan Vidrighin”.

    Născut la 1876 într-o modestă familie de oieri, Stan Vidrighin a locuit pe strada Giurculeţ din Răşinari şi a deprins tainele cititului şi scrisului la şcoala din sat. Şi-a continuat la Gimnaziul Superior de Stat (actual Colegiul Naţional „Gheorghe Lazăr” Sibiu) şi la Politehnica din Budapesta. Devenit inginer, s-a angajat prin concurs la Serviciul Tehnic al Primăriei Timişoara.

    Având o fire ambiţioasă, dar şi practică, Stan Vidrighin a făcut o vizită de documentare în Dresda, Berlin, Hamburg, Köln, Strasbourg, Karlsruhe şi Londra, unde a studiat sistemele de alimentare cu apă şi de canalizare din aceste oraşe, considerate etalon în Europa.

    Cunoştinţele acumulate sunt puse în practică la realizarea primelor reţele moderne de distribuţie a apei şi de canalizare din Timişoara, oraş căruia îi va deveni întâiul primar român, la 1 septembrie 1919.

    Chiar dacă provenea dintr-un sat al fostului Imperiu Austro-Ungar, Stan Vidrighin a fost un bun român, promovând dorinţa de unire a Transilvaniei cu ţara-mamă, drept pentru care timişorenii l-au desemnat deputat în Marea Adunare Naţională de la Alba Iulia, din 1 decembrie 1918.

    Alături de matematicianul Traian Lalescu, a fondat Şcoala Politehnică din Timişoara, iar în 1921 a fost ales rector al acesteia.

    Bunul renume al răşinăreanului face ca, în 1923, să fie chemat la Bucureşti, unde i se oferă postul de director general al Societăţii de Apă Canal Bucureşti.

    Bun manager, Stan Virdighin va conduce în următorii ani Poşta Română, Regia Autonomă a Căilor Ferate Române şi Fabrica ”Malaxa”. Momentul din fruntea CFR-ului este menţionat de Marin Preda în romanul „Moromeţii”, în contextul dezbaterilor pe care Ilie Moromete le avea în Poiana lui Iocan.

    Între 1937 şi 1940 devine expert în „Pescăriile Statului” din zona Deltei Dunării, iar în 1940 pune în funcţiune fabricile de armament de la Cugir, Orăştie şi Braşov.

    Parcursul profesional de excepţie al lui Vidrighin intră în declin odată cu instaurarea regimului comunist, care, în 1949, îi confiscă întreaga avere şi îl trimite ca inginer specialist la şantierul Canalului Dunăre – Marea Neagră.

    Stan Vidrighin s-a stins în 1956, la vârsta de 80 de ani, lăsând în urmă două căsnicii şi trei copii adoptaţi.

    „Timp de doi ani am traversat ţara, din Timişoara la Constanţa, din Braşov la Bucureşti sau Cugir. Munca de documentare este grea şi am făcut-o pe cheltuiala proprie. Mi-ar plăcea ca la Răşinari, unde încă mai există casa în care s-a născut Vidrighin şi în care locuieşte soţia unui strănepot de-al acestuia, să fie amenajat un mic muzeu”, mai spune Cosmin Crăciun-Cruciat.

    Timişorenii nu l-au uitat: o stradă îi poartă numele, un bust al răşinăreanului este expus în Parcul Central, iar prima Staţie de epurare a oraşului de pe malul Begăi a fost denumită ”Stan Vidrighin”, în cinstea celui care a contribuit din plin la dezvoltarea şi modernizarea capitalei Banatului.

  • Inteligenţa artificială generativă, mai mult decât o simplă actualizare tehnologică

    Andrei Ionescu, Consulting Market Leader DELOITTE ROMÂNIA

    Andrei Paraschiv, Director Consultanţă, Deloitte România

    Fie că vorbim despre preocupările precursorilor noştri care au trăit în epoca primei revoluţii industriale, fie că ne raportăm la provocările cu care se confruntă societatea contemporană, determinate de cea de-a patra revoluţie industrială sau chiar de a cincea, despre care se vorbeşte tot mai mult, surmontarea acestora a presupus adaptabilitate în faţa schimbărilor. În astfel de momente, rolul liderilor este esenţial, deoarece schimbarea poate fi o sabie cu două tăişuri – poate genera progres, dacă întregul proces este abordat şi implementat în mod responsabil şi cu atenţie la etapa de tranziţie, sau poate genera haos.

    În prezent, unul dintre factorii cu potenţial mare de a genera schimbare este avansul tehnologic, inclusiv avântul inteligenţei artificiale generative (Gen AI) în ultimul an. Generarea de rapoarte pentru a înrola clienţii noi (onboarding), crearea de schiţe detaliate a unor piese sau produse pentru a optimiza lanţul de aprovizionare şi prelucrarea eficientă a unor materiale video de supraveghere pentru sporirea eficienţei sunt doar câteva dintre modalităţile prin care organizaţiile pot adopta noi moduri de lucru, inova sau amplifica alte tehnologii folosind Gen AI. Impactul acestor soluţii se va răsfrânge rapid asupra multor domenii, studiile Deloitte estimând că aproape toate companiile care oferă soluţii de tip software pentru organizaţii vor integra Gen AI măcar în unele dintre ofertele lor până la sfârşitul anului 2024.

    Pentru a naviga prin aceste ape noi, liderii de business trebuie să analizeze tehnologia Gen AI în toată complexitatea ei şi să-şi recalibreze strategia. Potrivit raportului Deloitte „Generative AI and the future of work”, această recalibrare presupune, pe de o parte, acordarea unei atenţii sporite modului în care sunt redefinite rolurile angajaţilor şi prioritizate rezultatele înregistrate de aceştia. Pe de altă parte, un alt aspect de luat în considerare în momentul recalibrării este atitudinea liderilor. O mentalitate de cercetător (researcher’s mindset), potrivit căreia integrarea soluţiilor Gen AI în cadrul organizaţiei nu trebuie tratată ca o simplă actualizare tehnologică, ci ca un experiment care ancorează întreaga organizaţie, poate reprezenta cheia succesului întregului proces.

    Activarea curiozităţii, motorul oricărui cercetător, este o metodă prin care liderii pot valida sau respinge anumite ipoteze cu privire la procesul de integrare a Gen AI în interiorul organizaţiei. Cum se aliniază adoptarea soluţiilor de Gen AI cu strategia companiei, cum pot avea acestea un impact pozitiv asupra performanţei organizaţiei, care sunt metodele potrivite de a demonstra angajaţilor că aceste soluţii vin în ajutorul lor? Acestea sunt doar câteva dintre întrebările care trebuie avute în vedere la începutul oricărui experiment cu ramificaţii în întreaga organizaţie.

    În sprijinul testării anumitor ipoteze, liderii se pot baza pe date, aspect care ar implica realizarea unei radiografii în profunzime a fiecărui departament, cu scopul de a capta nuanţele fiecărui proces şi rol din cadrul echipelor şi de a anticipa potenţialul impact al Gen AI asupra acestora.

    Testarea în sine este un proces al încercărilor repetate, al erorilor, care trebuie privite ca oportunităţi de învăţare, şi al analizelor rapide şi constructive, deoarece, similar unei cercetări, integrarea Gen AI în organizaţie implică facilitarea şi încurajarea unui mediu al inovaţiei şi al experimentării. Folosirea unui spaţiu controlat de testare (sandbox), deşi acesta nu reprezintă o noutate pentru domeniul tehnologiei, ar putea ajuta la maximizarea capacităţilor soluţiilor Gen AI. De asemenea, sesiunilor de testare în siguranţă li se adaugă şi canalele destinate exprimării părerilor angajaţilor, aceştia luând astfel parte în mod activ la implementarea soluţiilor Gen AI în organizaţie.

    Într-o etapă ulterioară colectării datelor şi feedbackului, liderii vor putea trage concluzii care să-i ajute la confirmarea sau infirmarea ipotezelor pe care le-au avansat în debutul demersului de integrare a Gen AI în organizaţie, astfel încât mai departe să ia decizii aliniate cu strategia de business, centrate pe recunoaşterea calităţilor umane ale angajaţilor şi a rezultatelor lor.

    În concluzie, integrarea soluţiilor Gen AI în cadrul organizaţiilor este mai mult decât o simplă actualizare de tehnologie. Ea presupune un demers concertat la nivelul întregii organizaţii, în care abordarea liderilor trebuie să fie similară cu cea a unui cercetător, fără să piardă din vedere că viitorul organizaţiilor, deşi construit cu ajutorul maşinilor, se află în mâinile oamenilor.