BusinessMagazin

Blog

  • Au gasit titei!

    Minijos Nafta, cel mai mare producator de petrol din Lituania, a facut prima descoperire din ultimii 12 ani a unui zacamant de petrol pe teritoriul national. Compania a estimat ca depozitul, situat in apropierea orasului Sveksna din vestul tarii,  contine aproximativ 110.000 de metri cubi de titei. 

    Avand in vedere continua crestere a pretului la petrol pe piata mondiala, vestea descoperirii zacamantului le-a dat sperante companiilor care foreaza in Lituania sau care vor sa obtina licente de explorare. Minijos este o societate mixta cu o firma din Danemarca, iar celelalte doua companii petroliere care foreaza in Lituania au partener suedez, respectiv polonez. Geologii estimeaza ca resursele exploatabile de petrol din subsolul Lituaniei se ridica la 60 de milioane de metri cubi, in timp ce resursele offshore se cifreaza la 70 de milioane de metri cubi. In primele noua luni ale anului, productia de petrol a tarii a fost de 236.200 de tone.

  • E.ON se extinde si in Bulgaria

    Grupul energetic german E.ON a achizitionat pachetele majoritare de actiuni a doua firme de distributie de electricitate din Bulgaria, pentru suma de 140,7 milioane de euro. Germanii au cumparat 67% din actiunile celor doua companii, platind 20% din pret, iar restul de bani urmeaza sa fie achitat pana la sfarsitul anului. E.ON isi continua astfel planul de extindere in Europa de Est. Pe piata romaneasca, grupul german a cumparat recent pachetul majoritar de actiuni de la Distrigaz Nord, prin intermediul companiei sale Ruhrgaz, si candideaza pentru preluarea a doua distributii de electricitate.

  • Unii il numesc dumping fiscal

    O chestiune foarte delicata in relatiile dintre „noua Europa“ si „vechea Europa“ a constituit-o diferenta de nivel al fiscalitatii, care incurajeaza din plin delocalizarea companiilor occidentale in Est, comenteaza revista franceza Capital.

    O solutie coercitiva de rezolvare a acestui conflict a propus-o ministrul de finante al Frantei, Nicolas Sarkozy, care vrea sa taie ajutoarele financiare ale UE pentru noii membri daca acestia nu accepta sa creasca impozitele la nivelul celor din Vest. Dezavuata imediat in public de politicienii occidentali, solutia e sustinuta insa de intreprinzatori si de bancheri, care nu se feresc sa-i recunoasca avantajele pentru afacerile lor. „Va fi o metoda reusita de a limita dumpingul fiscal, asa de riscant pentru tarile est-europene care il practica“, spune Patrick Artus, director al companiei de servicii financiare CDC Ixis, intervievat de Capital. Din fericire, o astfel de masura este practic imposibila, deoarece dreptul european nu permite sub nici o forma conditionarea ajutoarelor oferite noilor intrati in Uniune.

    „Singura posibilitate viabila ramane reducerea presiunilor fiscale in randul tarilor dezvoltate ale UE, pentru a face fata pe cat posibil concurentei“, recunoaste Artus. Iar concurenta are toate sansele sa se ascuta, cata vreme est-europenii au programate, deja, noi valuri de reduceri fiscale pentru anii urmatori.

  • Inceput zglobiu de campanie

    Campania pentru alegerile din 28 noiembrie a inceput intr-o nota neasteptat de glumeata, chiar daca umorul n-a fost intotdeauna de cea mai buna calitate. 

    Mai intai au fost inscrierile la Biroul Electoral Central ale candidatilor la Presedintie: din 24 de candidaturi, BEC n-a putut valida decat 12, restul formand obisnuitul grup de excentrici ai campaniilor prezidentiale – poate anul acesta inca mai excentrici decat in alti ani. Mai apoi au fost epitetele cu care s-au gratulat principalii candidati, Adrian Nastase si Traian Basescu, pornind de la deja celebrele comparatii cu ursul si iepurasul, trecand prin micile impunsaturi benigne cu ocazia intalnirilor de la mall-ul Plaza Romania sau de la balul Academiei Catavencu si ajungand la acuzatii dure. 

    Daca Basescu l-a acuzat pe Nastase ca este „geambas de contracte“ si „fraier“ in relatia cu guvernele occidentale, Nastase l-a numit pe Basescu „un personaj trist si cinic“, cu „obraz de talpa“ si „smecher al Romaniei“, care „sta la panda sa atenteze la destinul european“ al tarii.

    In disputa a intervenit presedintele Ion Iliescu, care s-a situat, cum era si firesc, de partea candidatului PSD, apreciind ca Traian Basescu nu poate sa reprezinte tara acum, intrucat „un pretendent la functia de sef al statului trebuie sa aiba un anumit grad de civilizatie si un anumit comportament“. Potrivit lui Iliescu, „este foarte clar“ semnalul din strainatate ca Basescu nu este potrivit ca presedinte al Romaniei.

    In fine, o noua nota de culoare pentru campanie a venit din partea omului de afaceri George Copos, presedintele FC Rapid –  inca un om de fotbal care intra in politica. El a anuntat ca va candida pe lista Uniunii PSD+PUR de la Arges, din partea Partidului Umanist.

  • Bin Laden revine

    Nici pe ultima suta de metri a campaniei pentru alegerile prezidentiale din SUA, sondajele de opinie n-au putut releva vreun avans mai consistent al vreunuia din candidati. Cel mai important eveniment din campania electorala a ultimei saptamani a fost creat insa de mesajul televizat al teroristului Osama bin Laden, care i-a avertizat pe americani ca securitatea lor nu depinde de alegerea lui Bush sau a lui Kerry, ci de atitudinea SUA in general fata de lumea musulmana. Comentatorii au interpretat mesajul sefului Al-Qaida ca pe o sustinere fata de John Kerry, avand in vedere ca acesta a promis ca poate rezolva problema terorista altfel decat prin actiuni militare masive, cum a incercat s-o faca George W. Bush.

  • UE: zambete, sampanie si neliniste

    Ceremonia de semnare a noii Constitutii Europene, de vinerea trecuta, s-a vrut un eveniment grandios si simbolic, care sa creeze imaginea unei Uniuni Europene realmente unite. La Roma, in aceeasi cladire unde in 1957 s-a semnat Tratatul de constituire a Comunitatii Economice Europene, s-au adunat cei 25 de sefi de state si guverne ai statelor membre, impreuna cu cei din statele aspirante la integrare – Romania, Bulgaria, Turcia si Croatia.

    Evenimentul a fost insa umbrit de criza provocata prin retragerea de catre noul presedinte desemnat al Comisiei Europene, José Dur˜ao Barroso, a echipei sale de comisari, in urma opozitiei Parlamentului European fata de unii din acestia. Cel mai contestat dintre noii comisari, italianul Rocco Buttiglione, acuzat de homofobie de catre europarlamentari, a renuntat la candidatura. In discutie raman insa si alte candidaturi, contestate fie pe motiv de conflict de interese intre profilul portofoliului lor de comisari si specificul unor afaceri mai vechi in care au fost implicati, fie pe motiv de lipsa de pregatire pentru functiile lor in noua Comisie Europeana.

    Deocamdata, mandatul actualei Comisii Europene, in frunte cu Romano Prodi, va fi prelungit pe o durata nedeterminata, pana ce Dur˜ao Barroso va reusi sa obtina de la sefii de state si guverne alte nominalizari, care la randul lor sa fie supuse aprobarii Parlamentului. Cancelarul german Gerhard Schröder a declarat ca spera in rezolvarea crizei in termen de doua saptamani, inainte de inceperea noii sesiuni a Parlamentului European, la 15 noiembrie. 

  • UTOPII? DEOCAMDATA

    TRIPLETII DIN 1 MAI-MICIURIN

    Exista un proiect al unui ansamblu rezidential care ar urma sa fie construit in zona 1 Mai – Miciurin din Bucuresti. Vor fi trei blocuri turn cu cate 16 etaje fiecare. La nivelele inferioare,  apartamentele vor fi mai mici si mai ieftine dar, pe masura ce se avanseaza in inaltime, locuintele vor fi tot mai luxoase. Acum se poarta discutii intre finantator, proprietarul terenului etc. Daca totul decurge normal, constructia ar putea incepe anul viitor.“  Cristian Tudor, Comnord 

    ZGARIE NORI DE DAMBOVITA

    Impact «gandeste» acum niste proiecte de zgarie nori, blocuri care ar putea avea si 40 de etaje. Am inceput sa lucram la proiect, impreuna cu un partener american. Apartamentele vor fi foarte mari si extrem de luxoase. Diferenta dintre o astfel de locuinta si una in-tr-un bloc clasic, va fi comparabila cu cea dintre un Bentley si o Dacie. Pretul unui apartament va fi intre 1.500 si 3.000 de euro metrul patrat. Un astfel de apartament poate costa si un milion de euro.“  Dan Ioan Popp, Impact

  • Rompetrol mai vrea benzinarii

    Grupul Rompetrol intentioneaza sa-si simplifice structura corporatista, prin unificarea retelei de distributie a carburantilor (Rompetrol Downstream) cu activitatea de rafinare (Rompetrol Rafinare – Petromidia), dupa care va trece la achizitionarea unei retele externe de distributie, printre posibilele tinte numarandu-se benzinariile Agip sau Shell. Petromidia ar avea nevoie, pentru a-si vinde produsele, de circa 500-600 de benzinarii proprii, fata de cele 200 de care dispune in prezent. La ora actuala, potrivit oficialilor grupului, Rompetrol are un grad redus de indatorare, astfel incat isi poate finanta proiectele de extindere. Anul trecut, Guvernul a permis Rompetrol Rafinare sa-si stinga datoria istorica la buget, de 603 milioane de dolari, printr-o emisiune de obligatiuni.

  • WAZ contra Bacanu

    Conflictul de la Romania libera s-a redeschis, saptamana trecuta, dupa ce trustul de presa WAZ, actionarul majoritar al societatii „R“, a preluat conducerea ziarului. WAZ si actionarii minoritari au ales un nou Consiliu de Administratie, condus de Klaus Overbeck si care il exclude pe directorul general al ziarului, Petre Mihai Bacanu. Acesta a contestat imediat legalitatea numirii lui Overbeck, iar redactia i-a imputat germanului ca schimbarea de componenta a CA s-a facut pe motive politice.

    Overbeck a dat asigurari ca nu va schimba linia editoriala, dezmintind ca ar pregati transformarea Romaniei libere intr-un tabloid. Noul presedinte al CA a spus insa ca se pregateste o relansare a ziarului, pe motiv ca, din octombrie 2002, a pierdut aproape 38% din cititori, situatie pe care Bacanu ar fi ascuns-o fata de trustul WAZ.

    Ingrijorarea WAZ fata de rentabilitatea investitiei sale in Romania nu e singulara pe ansamblul trusturilor de presa occidentale care au ziare in Est. Trustul Ringier, proprietarul cotidianului ungar de orientare liberala Magyar Hirlap, a decis saptamana trecuta incetarea aparitiei ziarului, din cauza pierderilor acumulate in ultimii ani, care insumeaza aproape 2 miliarde de forinti. 

  • Pretul corect

    Contabilitatea a fost dintotdeauna o operatiune complicata si delicata, iar decizia Uniunii Europene de a cere celor 7.000 de companii listate la burse sa adopte standardele internationale de contabilitate (IAS) pana la 1 ianuarie 2005 o va face si mai dificila, considera The Economist.

    La inceputul acestei luni, Comisia Europeana a aprobat ultima dintr-un sir de 41 de reguli contabile, stabilite de Consiliul pentru Standarde Internationale de Contabilitate (IASB). Reglementarea IAS39, indelung contestata, se refera la contabilitatea instrumentelor financiare. Comisia Europeana a aprobat-o numai dupa lungi discutii in contradictoriu cu Banca Centrala Europeana si numai dupa ce a renuntat la cateva pasaje din textul initial. Chiar si asa, mai multe banci internationale, printre care HSBC si UBS, refuza s-o aplice.  Intrebarea cea mai frecvent ridicata de astfel de institutii este cum vor fi masurate activele si pasivele? In trecut, majoritatea standardelor nationale contabile aveau in vedere costul istoric. Pentru instrumentele financiare, precum optiuni de cumparare a actiunilor sau produse financiare derivate, acesta era convenit la valoarea zero sau aproape zero.

    Or, in conditiile in care valoarea produselor derivate folosite in tranzactiile internationale a crescut acum la aproape 8.000 de miliarde de dolari, schimbarea sistemului contabil devine o problema. Vechile standarde contabile nu reflectau valoarea reala a derivatelor, care astfel nu grevau bilanturile contabile ale companiilor. Introducerea IAS39, in schimb, impune companiilor sa calculeze „valoarea corecta“, respectiv pretul pe care este dispus un cumparator sa-l plateasca pentru un activ sau un pasiv pe piata. 

    Numai ca, spre deosebire de costul istoric, „valoarea corecta“ este fluctuanta, astfel incat bilanturile contabile si profiturile variaza in consecinta. Pentru banci sau companii de asigurari, noul sistem nu creeaza deci decat bataie de cap. In plus, argumentul lor este ca o astfel de volatilitate a valorilor nu face decat sa creeze confuzie si nu are nimic de-a face cu sanatatea financiara pe termen lung a companiilor.